21,512 matches
-
ham, mai zise el, îl călăreau copii, era un fel de jucărie a lor. Și fiindcă nu ne am înțeles din preț, au venit ca hoții noaptea și l-au furat. - Și...? întrebă avocatul... și? - Îl găsim noi, nu vă temeți, și-i vom face să plătească pentru fapta lor. Dar mai bine să vorbim de-ale noastre... Urmărind o codană care tocmai trecea prin fața cortului, unde se afla bulibașa, avocatul rămase fără replică, gânditor, dus spre anii primăverilor înflorite de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
știu eu dacă o poți cumpăra, tată? Dacă ai tu atâția galbeni? - Tu spune numele fetei și apoi vom chibzui. Dacă n-om avea galbenii ce ni s-or cere, ne-om zălogi că doar nu am zece flăcăi. - Mă tem că Vijelie, fiul bulibașei, învățat să doarmă pe perne umplute cu bani de aur, îți va cere mult mai mult decât ai putea tu să scoți din pungă. - Acum înțeleg, ți-a căzut dragă Voica. Ai ochi buni, ai știut
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
animalele în căutare de noi locuri!? Numai pentru că oamenii legii scotociseră câteva șatre? Aflase că și alte șatre o țin într-o goană nebună, mâncând drumurile nopții în căutarea unor locuri ferite de ochii stăpânirii. El nu avea a se teme de nimic. Și totuși, luat de val, nici măcar nu oprise prin satele prin care trecuse. Zorul îi făcuseră să nu vândă nimic din marfa aflată în căruțe. Ghicitoarele sau fetele ce-și etalau de regulă bidinelele cu câteva fire de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cerându-le să cerceteze toate șatrele pentru a-și recupera copilul. După ce află pricina acestei nebunii, el îi trimise vorbă lui Ciontu: - Eu am hotărât, îmi duc șatra la marginea satului Bălășești, unde oamenii ne așteaptă. Nu am a mă teme de nimic! Toamna bate la ușă și sătenii au mare nevoie fie de noi cazane de țuică, fie de spoit cele vechi, de tingiri și câte și mai câte. Este de lucru berechet! Zis și făcut. Aflând pricina alergării lor
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
mai isteț decât tatăl său, gândi starostele în sinea sa. Dar imediat se întunecă. Îl fulgeră gândul că milițienii caută un băiat cam de vârsta lui, doar n-o fi Vișinel acela!? Dar tot el își spuse: de ce m-aș teme? Vișinel e băiatul Rafirei, femeie din șatra mea, nu l-am luat îîn rang, în șatră fașă cu toții de la spital? Nu noi l-am crescut, l-am botezat în legile noastre și atunci când a fost bolnav, i-am schimbat numele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
un zâmbet încurajator, în care se putea desluși că intuiția sa nu-l înșelase. - Vă sfătuiesc să nu vă îngrijorați, amânarea poate fi în favoarea noastră. La termenul care urmează, îi vom servi mai multe surprize domnului avocat Diaconescu și mă tem că îi va fi foarte greu să le contracareze cu răspunsuri facile. * Alex și Ina porniră pe străzile orașului, fără nici o țintă, mâhniți, debusolați. De câte ori aveau să mai facă oare acest drum al neștiutului...!? se întrebară fiecare dintre ei. O
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
lor. Când dădură cu ochii de o sală înțesată de atâta lume, copiii schițară o temere pe care numai cuvintele liniștitoare ale părinților și ale celor doi avocați îi făcură să-și recapete calmul. Interveni și judecătorul: - Copii, nu vă temeți, nu vi se poate întâmpla nimic rău! Apoi, adresându-se avocatului Diaconescu spuse: puteți continua... - Domnule președinte, onorată instanță! Vin astăzi cu o propunere care ne-ar putea conduce la finalizarea acestui proces al cărui sens a fost pus, de la
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
voind să-mi îndeplinească rugămintea de a-i da cadourile, fetele au făcut greșeala de a cere voie conducătorului delegației, fostul sabrer Dan Irimiciuc, supranumit “Balena Ucigașă”, care le-a confiscat pachetul și le-a interzis orice despărțire de grup, temându-se să nu rămână în exil la Viena, cum o făcuseră atâția sportivi de performanță de-a lungul anilor. Totuși, una dintre handbaliste, Mioara, a luat legătura telefonic cu Hylde, dându-i adresa de la hotel unde au fost vizitate de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
neșters resentimentele, față de instanțele de judecată comuniste, ca și antipatia provocată de uniformele milițienilor și de mașinile lor negre, cu numărul de înmatriculare „mic”, identice la culoare și prag de risc cu cele de la pompele funebre, care sunt mai de temut, căci nu au „marșarier”, în virtutea faptului că mortul de la groapă nu se mai întoarce. Din prima plimbare cu o limuzină neagră, tata s-a întors după patru ani, dar nu și atunci când traumele fizice și psihice i-au provocat și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
intitulat Optimism, precedat de un Motto, o cugetare a ilustrului Dante Alighieri, din Infern, Cântul II: „Pe mine Domnul m-a făcut astfel c-al vostru iad să nu mă poată-nfrânge și nici văpaia ce țâșnește-n el. Te teme doar de-acele lucruri care îl pierd pe om și-și fac din rău un țel: de alte nu, căci nu-s vătămătoare”. OPTIMISM De-ai ști, speranță, cât de rău îmi pare Că ai plecat discret de lângă mine, Eram
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
UNIVERSITARIA 119 Seria Rela]ii publice Flaviu Călin RUS este conferențiar universitar doctor, fiind Șeful Catedrei de Comunicare și Relații Publice, din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării a Universității Babeș-Bolyai. Flaviu Călin RUS predă cursuri care cuprind teme din domeniul Comunicării și al Relațiilor Publice. La Editura Institutul European a mai publicat 3 volume: Introducere în știința comunicării și al relațiilor publice, Relații publice și publicitate, PR politic. În anul 2007 a primit din partea U.B.B. o diplomă
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
membrilor grupurilor-țintă cărora li se adresează. 1. Problema este nevoie ca acest tip de campanii să fie legate de o anumită problemă, eveniment sau situație față de care se dorește ca membrii grupurilor-țintă să-și modifice comportamentul. De obicei, se aleg teme apropiate sau identice cu cele ale campaniilor de modificare a atitudinilor, pentru ca acest tip de campanii să fie o prelungire firească a celor de schimbare atitudinală. 2. Cercetarea cercetarea sau evaluarea inițială se va face prin mijloace socio-psihologice standard, cum
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
mult de tip informare sau conștientizare și se focalizează foarte bine pe un anumit grup-țintă. Se desfășoară pe o perioadă scurtă de timp, deoarece grupurile-țintă alese sunt cele mai permisive și se consideră că vor asimila foarte repede informațiile promovate. Teme care pot fi promovate printr-o astfel de campanie sunt: deschiderea unui nou local sau club, impunerea unor restricții de circulație, modul de folosire a unui nou produs, promovarea unui nou tip de telefon celular etc. C. Campanii care se
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
pentru societate. În acest mod, sistemul va fi prezent pe piață, dar nu va agasa prin temele promovate un public care își îndreaptă atenția spre anumite probleme ale momentului. Într-un mediu economic propice consumului, campaniile de PR pot aborda teme cât mai atractive în scopul stimulării consumului. De asemenea, și în contexte economice pozitive se pot promova campanii care să abordeze teme de interes general, care, alături de temele care pot stimula consumul, oferă un plus de imagine sistemelor. După analiza
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
observa, acest al doilea model face referire mai mult la o problemă dificilă sau o problemă care ar putea să aibă un impact negativ asupra sistemului propriu, în timp ce modelul lui Bernard Dagenais face referire mai mult la probleme de genul: teme sau intenții pozitive prin care se urmărește creșterea imaginii sistemului. În funcție de situație, se va folosi un model sau celălalt. Un al treilea model pe care dorim să-l prezentăm este diferit de celelalte două anterioare prin faptul că se referă
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
În bucătărie, pe scaunu-i iubit (avea o perniță roșie, cu model floral În relief), și mi povestea precipitat despre vecina ei (doamna Milerovna Jurilovca ), o lipoveancă planturoasă și cochetă, care contractase o boală ce nu se poate spune și se temea să o vadă un doctor. Firește că nu o ascultam. Îi priveam din când În când trupul robust (de Balenă eșuată așa o „alintam” uneori, fără Însă ca ea să se supere) cum se balansa greoi În timp ce vorbea, provocându-mi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
o dată, cu o curiozitate vădită În glas. Sau, de fapt, voiam să te Întreb de spioance. Chiar erau atâta de frumoase pe cât ne spunea nouă la istorie?... Noi am avut spioance? (pronunțase ultimul cuvânt foarte răspicat, ca și cum s-ar fi temut să nu-l Înțeleg). Păi, au fost câteva românce spioane. Chiar faimoase (eram bucuros că-i pot răspunde, că stăpâneam oarecum subiectul). Cred că cea mai cea dintre ele a fost Elena Constantinescu, nepoată de ministru. Deși româncă, a lucrat
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Îngerii miroseau cu adevărat atunci când mureau, dar observația mâncăciosului stârni oarecum Îngrijorarea În inimile noastre. De la tine pute, Goanță!, i-o trânti Libelula și Îi Întoarse un spate nervos. Haideți să-l Îngropăm odată, strigă Pistruiatul ca și cum s-ar fi temut de ceva. Ce vreți... să-l descopere alții... să-l batjocorească? Sau să-l pună domnul profesor de biologie Ieremia În formol (cum făcuse cu șarpele acela minunat pe care-l găsiseră În vacanța de primăvară)?... Nu. Așa ceva era exclus
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
mai rămăsese din delicioasa prăjitură, nu observă că mama Inei tocmai intrase în cameră. - Nu vreau să vă întrerup, pot să vă iau farfuriile? În tonul și atitudinea binevoitoare a mamei Inei se intuia o stratagemă. - Sigur, mamă, Olga se teme de calorii ca de un animal sălbatic! Olga simulă un aer de vinovăție‚ dar reuși să spună: - Nu, nu, vă rog, doamnă, nu e frumos din partea mea să las ceva în farfurie, motivă ea, am început-o deja... - Chiar așa
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
găsi într-o ceașcă de cafea! - Nu cred că am să pot. - Observ că aveți un contract nelimitat semnat cu acest NU. A devenit această negație un fel de paznic de zi și de noapte al dumneavoastră, bănuiesc. De ce vă temeți? - Adevărul e că sunt foarte ocupată toată săptămâna. Inclusiv unele duminici. Și duminica ce urmează sunt de serviciu. - Bunăoară, ați putea să vă permiteți câteva clipe de relaxare sâmbătă, pe la 7 ori 8 seara? V aș invita la un local
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
în vederea edificării cât mai complete asupra cauzei. Calea pe care părțile au făcut primii pași pentru soluționarea conflictelor civile în discuție prezintă importanță majoră pentru cunoașterea modului cum operează prescripția dreptului la acțiune, de care, din motive de necunoaștere, se tem unele dintre părțile implicate în conflict. Astfel : aăcând părțile aleg calea prevăzută în art.49 din legea medierii, respectiv când se adresează prima dată unui birou de mediator pentru soluționarea conflictului, dreptul la acțiune se suspendă de la data semnării contractului
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
din față sau ale managerului. Nimeni nu mi-a cerut nici o explicație pentru lipsa picioarelor mele, iar eu muream de frică pentru că nu știam ce să spun. Seara, înainte să sting lumina, m-a apucat aceeași frică. Începusem să mă tem că mâine voi constata dispariția unei alte părți importante a corpului meu, iar eu nu puteam face nimic în acest sens. Poate că, dacă nu aș adormi, atunci nu m-aș mai trezi dimineața ciuntit în fel și chip. Spre
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
Eu nu înțeleg de ce atâta grijă pentru un ziar, îl privesc doar prin vizor cum dispare în întuneric cu un sunet scurt de clanță. Peste zi, din apartamentul său se aud tot felul de zgomote ce ne fac să ne temem pentru viața lui. Stăm pe rând de veghe pe palier pregătiți să intervenim. Cineva a scrijelit în perete numerele de la Pompieri, Salvare și Poliție, în caz că ne zăpăcim și nu mai suntem în stare să facem apelul. Fiecare ține pe hol
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
sânul. În palmele lui reci, sânul ei se retrase și lăsă locul inimii calde să pulseze. Nimeni nu mai mângâiase inima cuiva astfel și el era mândru de asta. Kristina îl rugase să nu mai spună și altora pentru că se temea să nu sufere. El ținuse mereu secretul și apără inima Kristinei să nu o doară. Însă, cu toată grija lui, Kristina a început să se fardeze cu negru, chiar și unghiile și le făcea tot cu negru, ca să nu se
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
substanțială, chiar integrală, dar În modalitatea prin care individualitatea și autonomia să nu fie blocate, ci Întărite și apărate În valoarea lor universală”. Desigur, așa cum a relevat și Chamberlain - când scria că, la urma urmei, „poporul nu trebuie să se teamă de intervenția Statului, deoarece el Însuși a devenit Statul” - Statul Însuși nu poate fi decât expresia sintetică a voinței cetățenilor, rezultatul (legătura) unei deliberări și unei elaborări psihologice colective. Desigur, aici, se află și un „viciu” de judecare, căci, ideea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]