3,525 matches
-
de admirație pentru "modelul german" expresie a dorinței triunghiulare, semnalând resentimentul și, subsecvent, pericolul mimetismului steril -, pe când dragostea pentru Veronica lasă impresia unui sentiment mai firesc, mărturisind o trăire oricum mai "spontană" și mai "specifică", în deplin acord cu înclinațiile "temperamentului moldovenesc". Or, personalitatea poetului oscilează mereu între impulsul afirmării nestingherite (încurajat de șturlubatica Veronică) și tentația contrară, a negației și a inhibiției sexuale (Mite nu rămâne decât o "muză" și nimic mai mult), între acceptarea și refuzul realității (amorului). Bineînțeles
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
expresii sui generis ale actului creator, afirmat numai cu prețul ascezei, al refuzului unei vieți sexuale normale, în spiritul "naturii"134. În fapt, ne avertizează Lovinescu, creativitatea nu datorează aproape nimic "voinței", care nu-i decât un factor secundar, subordonat "temperamentului". Ca atare, artistul este un "inhibit sexual" din cauza propriei conformații biologice și psihice, profilul acesta psihosomatic determinând în mod fatal "deviațiile" cu pricina 135, exploatate creator (vezi și autoportretul publicat de Lovinescu în 1942, în volumul semnat de Anonymus Notarius
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o explicație de tip raționalist, ce pretinde a spulbera prejudecata "inefabilului" sufletesc, pernicioasele presupoziții metafizice. Măcar în această privință, criticul învinge "poetul" (romantic) din Lovinescu. Rezumând cele prezentate mai sus, putem spune că poezia lirică (formă de creativitate în care temperamentul "moldovenesc" își găsește expresia sa cea mai potrivită) transfigurează realitatea și surprinde, cu ajutorul sugestiei, momentul genezic, auroral, ce anticipează totodată fenomenul devenirii, al "trecerii" inexorabile. Dar cum erotismul și creativitatea sunt fenomene interdependente, e limpede că poetul liric (Eminescu, în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de faptul că "lunga lui obsesie" își găsise leacul "într-o sărutare" gest salutar, menit a elucida natura relației dintre cei doi. În această stare euforică, de îndrăgostit plimbându-se nerăbdător pe sub fereastra iubitei ("postură" dictată în mod fatal de "temperamentul" său de "voyeur" și, nu mai puțin, de o venerabilă tradiție literară), îl surprinde Caragiale prilej pentru autor de a pune față în față două concepții opuse despre artă și, nu mai puțin, despre dragoste. Pentru Caragiale (dramaturg și prozator
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o "istorie" anume, consemnată documentar ("Lambrior și Panu îi arătaseră că Iașii lui Alexandru cel Bun nu puteau avea o arhitectură turcească" poetul comisese "greșala" aceasta în Sărmanul Dionis), pentru a se preschimba într-o proiecție pur imaginară, ecou al temperamentului său moldovenesc, înclinat spre paseism și idealizare ("un târg împletit din cele mai subțiri fibre ale firii lui moldovenești și din cele mai imaculate mătăsuri ale dragostei lui romantice"). Într-un peisaj selenar, rezemat cu coatele pe bârnele podului de la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
continua să fie bun"191. Pompiliu Constantinescu îngână, ca de obicei, opiniile magistrului de la Sburătorul și, după ce subliniază "atmosfera unitară" a cărții, afirmă că " d. Lovinescu este cu totul de partea adevărului sufletesc" și că "exprimă aici profunda structură a temperamentului pasiv, a dragostei sublimate în euforie lirică" rezultă "o intensă culoare morală, de elegie și vis eminescian, de reticență sentimentală și efuziune a dorinții sublimate în poezie, în evoluția erotică dintre cele două personagii". Finalul articolului va fi plăcut, cu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
profunde a scrisului său, chiar dacă rezultatele concrete confirmă mai degrabă contrariul. Punând un preț mult prea mare, în teorie, pe capacitatea "voinței" (și, implicit, a "bovarismului") de a crea opere configurate la alt calibru estetic decât la cel impus de "temperament" (adică de predispozițiile înnăscute, inconștiente), Lovinescu nu mai vrea să accepte ideea că "opera" unui scriitor este doar expresia personalității sale psihice și nimic mai mult: Există numai opere care trebuiesc judecate în sine, și nu prin raportare la autori
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
maniera ("melodramatică") de reprezentare artistică (a vieții). Oricât s-a străduit să devină un "romancier" în toată puterea cuvântului (înțelege: "obiectiv"), Lovinescu a rămas Lovinescu și n-a izbutit să scrie "altfel" așa cum, de bună seamă, și-ar fi dorit. "Temperamentul" pare să fi învins, și de data aceasta, "voința" criticului-scriitor, care se gândise la un moment dat să abordeze "drama triunghiulară" într-un alt registru decât în acela obișnuit, melodramatic, cu speranța că ar putea vorbi mai convingător decât până
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lovinesciene: în scrierile de doctrină (teoria formelor fără fond), în memorialistică (mitologia personalității) și în literatura de ficțiune (valorile pragmatice ale limbajului). Clișeul ia, succesiv, locul "formei" ("fondul" fiind o realitate fluidă și vagă, de ordin psihic), al "voinței" (în raport cu "temperamentul", reductibil tot la o dimensiune "sufletească") sau al vorbirii personajelor lovinesciene (care au totuși o psihologie, însă una depinzând de limbaj). Discursul literar nu se constituie, evident, ca un fel de creație ex nihilo, determinând cauzal o realitate de ordin
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
care îl acordă literaturii lovinesciene, anume cel de "umbră" a creației diurne a criticului și ideologului literar. Nimic mai firesc, de fapt, dacă ne gândim la disocierile pe care Lovinescu însuși le făcea, în propriile scrieri memorialistice, între "voință" și "temperament", considerând că un proces reușit de formare nu poate avea loc fără ca voința să prevaleze asupra "naturii" instinctive; după cum însăși opera de autoconstrucție identitară descrisă în Istoria civilizației române moderne are loc tot prin preeminența unei opțiuni lucide asupra "naturii
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
asupra "naturii" sufletești inerte a unui popor. Însă chiar și aceste teorii lovinesciene, arată Antonio Patraș, au partea lor de umbră: teoria progresului prin imitație ("voință") suferă corectivul că imitația se face pe baza unor tipare receptive preexistente, ținând de "temperamentul rasei"; iar "dogmatismul necesar" al criticului născut la Fălticeni ce își refuză orice parti-pris moldovenist se vede corectat prin producția sa literară, axată pe valorile retractile ("moldovenești") ale nostalgiei și refugiului în utopie. La fel ca în teoria freudiană, contemplativitatea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în studiul anterior despre geneza ideilor critice: în pofida faptului că, în teorie, Lovinescu aprecia rolul voinței și al "bovarismului" în formarea personalității, în realitate (în paginile confesive și în practica literară) el neagă importanța imitației și a influențelor modelatoare, acordând "temperamentului" individual (expresie particulară a unui psihism colectiv, "specific"), factorului psihologic "inconștient", rolul decisiv în procesul creativității. E de reținut, în acest sens, ideea că imitația "formelor" occidentale nu se datorează atât prestigiului "formelor" în sine, cât admirației (unei predispoziții psihice
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
înnăscute a "fondului", a rasei noastre de origine latină): nu "forma" generează, așadar, "fond", ci fondul evoluează organic și ajunge să genereze, în timp, creații originale, apropiate de valoarea "formelor" împrumutate. Sensul argumentației din Istoria civilizației române moderne (care privilegiază "temperamentul" în raport cu "voința", "fondul" față de "formă") intră în contradicție cu "teoriile" lovinesciene. 136 Anonymus Notarius, "Cariera mea de critic", în volumul E. Lovinescu, Editura Vremea, București, 1942. 137 Apud Petru Creția, op. cit., p. 257. Nicolae Iorga subliniază rolul lui Maiorescu în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Ceaușescu, în același timp diferit de el, începând cu lips-a capacității de a riposta dur: Iliescu. Iliescu, prezent la putere timp de unsprezece ani, a funcționat drept țintă fixă și lipsită de riscuri pentru o diversitate de persoane, pasiuni, idei, temperamente, sensibilități. Dar trăiam cu toții evoluția divergentă a influențelor și legăturilor externe, tentația de a ne urma până la capăt înclinațiile, tentațiile, curiozitățile și strategiile. Așa a apărut, după decenii de omogenizare, adevărata diversitate biografică pur și simplu, nu mai stăteai toată
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
operei sale. Pe fundalul nebulozității comunismului, apare uimitor faptul că unii intelectuali reușesc să stăpânească balansul precar între domeniul lor de manifestare, politică și supraviețuire economică. Jurnalista participă la istorie cu o mare doză de moralitate, dispusă să-și atenueze temperamentul coleric ca să comenteze obiectiv evenimentele. Discursul public diferă, sub acest aspect, de cel memorialistic. Portretele din La apa Vavilonului păstrează subiectivismul generat de judecățile de valoare și de nostalgia amintirilor. Asupra Jurnalelor domină responsabilitatea unei instanțe cu rol istoric. Examinarea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
unui scriitor care pot alcătui un tipar bine structurat. Este posibil ca tiparul rezultat să întreacă în dimensiuni pe cel cu care a ajuns să se identifice scriitorul; acest tipar poate fi încă doar o simplă prezentare a concordanței dintre temperamentul și atitudinile sale. Am putea denumi această extrem de importantă formă de proză ficțională confesiune. [...] Recunoașterea confesiunii ca formă ficțională distinctă prezintă o deosebită importanță"355. Monica Lovinescu transformă notele, scrisorile, schemele- datate permanent și cu un convingător caracter informativ, într-
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
motive subiective care reflectă abilitățile cognitive și gradul de stăpânire a disciplinei pe care o predă, care țin de știința sa, de nivelul de cultură generală la care a ajuns, de întinderea și natura experienței sale psiho-pedagogice, de însușirile de temperament și starea de sensibilitate afectivă, de atitudinile și ținuta sa morală, de pasiunea și perseverența de care dă dovadă în pregătirea lecturilor, de stilul său de muncă, în general. Cu cât o metodă va fi mai adecvată situației psihologice date
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
pot avea În cariera aleasă?”, „Care este țelul meu?”, „Ce trebuie să fac să ajung cel mai bun?”, „Cum pot ști dacă e bine cum decid?”. Aceste Întrebări sunt alese În funcție de personalitatea fiecăruia, de nivelul de educație, de vârstă, experiență, temperament, aptitudini, comportamente, vocație etc. Nevoile și resursele psihice ale indivizilor sunt diferite stadial, de la o etapă a carierei la alta. De asemenea, performanța, experiența În muncă și atitudinile pot varia de la o etapă la alta a acrierei. În continuare voi
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
eu am ajuns la concluzia că principiul este darul care permite să te orientezi și este folosit numai de cel care Îl cunoaște. Personalitatea și calitățile managerului În relația cu angajații unității Personalitatea managerului poate fi definită prin trei dimensiuni: - Temperamentul care se manifestă sub forma unor relații ale sistemului nervos față de problemele vieții cu care se confruntă zi de zi. Activitatea managerială supune sistemul nervos unor excitații permanente. Este necesară menținerea unui echilibru Între excitație și inhibiție. Când aceste procese
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
personalitatea acestuia (prin bogăția și diversitatea vocabularului, prin felul în care selectează cuvintele, prin corectitudinea enunțurilor, prin ritmul vorbirii, ton etc., se dezvăluie informații despre: gradul de instruire, informația culturală sau de specia litate, prefe rințele, stările psihice, sentimentele, valorile, temperamentul, mediul social căruia îi aparține vorbitorul etc.). Funcția emotivă este centrată pe emițător, fiind mai accentuată în comunicarea uzuală și puternic estompată în comunicarea științifică sau în cea oficială. La nivelul discursului, este evidențiată prin mărci lexicogramaticale ale persoanei I
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cum și de ce luăm decizii. Unii pre feră termenul de alegeri. Alții adaugă ideea de timp, susținând că adulții sunt cei responsabili de deciziile sau alegerile lor. De ce? Pentru că în copilărie și în adolescență suntem în mare măsură formați, în ciuda temperamentului și inteligenței, de educație, de familie și mediu, de părinți. Când ești presat să fii adult trebuie să te formezi tu însuți, prin alegerile pe care le faci. Deci, prin deciziile tale. Ceea ce părinții nu reușesc este săi facă pe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se conduce personajul. Este specific romanului realist/tradițional, „doric“, cum îl numește N. Manolescu: „Preponderența moralului asupra psihologicului: subiectul se pierde în obiect. Caracteriologie, tipicitate“. - Portretul psihic surprinde caracteristici ale personalității eroului, aptitudini înnăs cute sau dobândite (natură introvertită/extravertită; temperament impulsiv, coleric/melancolic, ezitant; fire rațională, lucidă/pragmatică/pasională/visă toare/șovă ielnică/contradictorie, imprevizibilă; gândire logică/asocia tivă/imagina tivă/creativă/prac tică etc.). Este utilizat frecvent în proza modernă, „ionică“, în care „va lorile dominante sunt de ordin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
simbolizare - identitatea socială: statutul social, poziționare față de colectivitate (adap tare/inadap tare, revoltă, izolare etc.) - modelul comportamental: fapte, atitudini față de valorile existențiale, reacții fiziologice - caracteristici cognitive: experiențe de cunoaștere, reprezentări, idei, gânduri, dileme etc. - caracteristici ale personalității: acte de voință, temperament, interese, aptitudini - actele de comunicare: vorbire, limbaj, clișee verbale, gestică, mimică, ticuri nervoase - regim afectiv și instinctual: stări emoționale, sentimente, afinități, percepții, instincte - raport supraeu-eu-sine (eul conștient/subconștient/inconștient); ipostaze, evoluție - raport cu realitatea, interacțiune cu celelalte personaje - descrierea mediului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ficțional reliefează o trăsătură psihică definitorie - firea impulsivă - și o dominantă morală: viclenia. Ambele trăsături sunt evidențiate din perspectiva obiectivă a naratorului omniscient, în episoadecheie ce punctează destinul lui Ion. Astfel, în scena horei, plasată la începutul romanului, naratorul semnalează temperamentul impulsiv al protagonis tului ( Apoi deodată se aprinde ca focul și izbucnește răgușit) și vicleșugul neprefăcut din pri virea lui. Cuplul Ion-Ana se alcătuiește astfel sub semnul duplicității, ca act de voință: Ce să fac? Trebuie so iau pe Ana
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Ana lui Vasile Baciu, se repede la lăutar [...]. Apoi deo dată se aprinde ca focul și izbucnește răgușit [...]. Avea ceva straniu în privire, parcă nedumerire și un vicleșug neprefăcut. Această schiță de portret inițial reliefează o dominantă psihică (firea impulsivă, temperamentul violent) și o dominantă morală (viclenia) ce constituie axele universului interior al eroului, motivând evoluția ulterioară. Construinduși protagonistul în matricea personajelor tipologice, realiste, Liviu Rebreanu îi conferă o structură interioară complicată, cu trăiri contradictorii. Aceasta pare modelată de statutul social
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]