2,516 matches
-
mi faceva dubitare che da Giuliano e' non fussi, non che altro, letto; e che questo Ardinghelli și facessi onore di questa ultima mia faticha. El darlo mi faceva la necessità che mi caccia, perché io mi logoro, e lungo tempo non posso stare così che io non diventi per povertà contennendo 162, appresso al desiderio hârei che questi signori Medici mi cominciassino adoperare, se dovessino cominciare a fărmi voltolare un sasso; perché, se poi io non me gli guadagnassi, io
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Medici. Formation of His Statecraft", (1977), în Lorenzo de' Medici. Studi, G. C. Garfagnini (ed.), Olschki, Florența, 1992, pp. 41-66. Salvatori, Patrizia, "Rapporti personali, rapporti di potere nella corrispondenza di Lorenzo dei Medici", în Lorenzo îl Magnifico e îl suo tempo, G. C. Garfagnini (ed.), Olschki, Firenze 1992, pp. 125-146. Witt, Ronald G., "Coluccio Salutați and the Political Life of the Commune of Buggiano", în Rinascimento, Rinascimento., vol. 6 (1966), pp. 27-55. ---, Herecules at the Crossroads. The Life, Works, and Thought
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ed.), Rusconi, Milano, 1986. Rubinstein, Nicolai, "The Beginnings of Political Thought în Florence", în Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, V, 1942, pp. 198-227. ---, "Îl Poliziano e la questione delle origini di Firenze", în Îl Poliziano e îl suo tempo, Sansoni, Florența, 1954, pp. 101-110. ---, The Government of Florence under the Medici, 1434-1494, Clarendon Press, Oxford, 1966. Santoli, Quinto, "Giannozzo Manetti, Capitano di Custodia a Pistoia", în Bullettino storico pistoiese, XXVIII, 1926, pp. 47-56. Trexler, Richard C., Public Life în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
on the Quest for Identity în the Early Italian renaissance", Florilegium Historiale; Essays Presented to Wallace K. Ferguson, J. G. Rowe and W. H. Stockdale (eds), University of Toronto Press, Toronto, 1971, pp. 294-312. Bertelli, Sergio, "'Una magistrato per a tempo lungho o uno dogie' ", Studi de storia medievale e moderno per Ernesto Sestan, vol. 2, Olschki, Florența, 1980, ÎI, pp. 451-494. Bizzocchi, Roberto, "La dissoluzione di un clan familiare. I Buondelmondi di Firenze nei secoli XV e XVI", în Archivio
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1939, F. Gilbert, "The humanist concept of the prince and "The Prince" of Machiavelli", rist. în Idem, History: choice and commitment, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1979, pp. 91-114 (tradus în limba italiană cu titlul: Idem, Machiavelli e îl suo tempo, Îl Mulino, Bologna, 1964, pp. 109-146), focalizând paginile 110-112 (pp. 141-144 în traducerea italiană) în care se vorbește despre respingerea viziunii umaniste la Machiavelli. Trebuie să notam și faptul că studiul nu sugerează (la pp. 92 și 472n.3, în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pp.110-111n.3) niciun dezacord fundamental între Principele și Discursuri. Ulterior, în studiul din 1953, "The composition and structure of Machiavelli's "Discorsi"", rist. în Idem, History., pp. 115-133 (tradus în limba italiană cu titlul Idem, Machiavelli e îl suo tempo, pp. 161-191), la p. 133 (pp. 190-191 în versiunea italiană), unde Gilbert vede în Discursuri "primul semn de apropiere a lui Machiavelli de umanismul ortodox", o operă diferită de Principele". Mai tarziu, în 1977, Gilbert a scris că s-a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ulterior, a criticat această apropiere. 18 F. Gilbert, "Bernardo Rucellai and the Orți Oricellari: a study on the origin of modern political thought", în Idem, History, pp. 215-246: 217, 245 (în traducere din limba italiană: Idem, Machiavelli e îl suo tempo, pp. 7-58, și în special pp. 10, 56). 19 Gilbert, Machiavelli and Guicciardini, p. 3. 20 Cf. ibid., pp. 28-29. Nu a fost obligatoriu influențat de ideile lui Thomas Kuhn, așa cum a fost mai tarziu Pocock. Cf. Q. Skinner, "Meaning
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Convegno internazionale de studi, Florența, Leo S. Olschki, 1994, pp. 87-107. O versiune mai scurtă, în italiană, a fost publicată că "Appunti șui rapporti dei primi Medici con le comunità del dominio fiorentino", în Riccardo Fubini (ed.), La Toscana al tempo di Lorenzo îl Magnifico. Politică, economia, cultura, arte, Pacini Editore, Pisa, 1996, 3, pp. 907-1015. Sunt recunoscător în mod special lui Gene Bruckner, James Masschaele și Elisabeth Polliod pentru comentariile lor asupra versiunii inițiale a acestui eseu. 1 N. Rubinstein
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
care a fost totuși recomandat cu succes de Lorenzo pentru un mandat ulterior în aceeași funcție în același oraș, vezi P. Salvatori, "Rapporti personali, rapporti di potere nella corrispondenza di Lorenzo dei Medici", în Lorenzo îl Magnifico e îl suo tempo, G. C. Garfagnini (ed.), Florența, 1992, p. 138; și Lettere, I, p. 435, n. 1. 10 ASF, MAP 21, 106, 19 octombrie 1465, Mariano Panichi către Filippo da Valsavignone: "Andrò a Fucechio al tempo di tutto gennaio non avendo meglio
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Lorenzo îl Magnifico e îl suo tempo, G. C. Garfagnini (ed.), Florența, 1992, p. 138; și Lettere, I, p. 435, n. 1. 10 ASF, MAP 21, 106, 19 octombrie 1465, Mariano Panichi către Filippo da Valsavignone: "Andrò a Fucechio al tempo di tutto gennaio non avendo meglio în questo mezo". 11 A se vedea ASF, MAP 7, 426, 9decembrie 1465,o scrisoare cu probleme de la Mariano către Lorenzo: "E' dipoi accaduto che venardì passato ebbi una lectera da ser Filippo, de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
60 A se compară Nicolai Rubinstein, "The Beginnings of Political Thought în Florența", Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, V, 1942, pp. 198-227; idem, "Îl Poliziano e la questione delle origini di Firenze", în Îl Poliziano e îl suo tempo, Florența, Sansoni, 1954, pp. 101-110; Hans Baron, The Crisis of the Early Italian Renaissance, rev. ed., Princeton University Press, Princeton, 1966, pp. 61ff.; idem, În Search of Florentine Civic Humanism: Essays on the Transition from Medieval to Modern Thought, 2
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
tot șicanam, spunându-i: „Adi, gura închisă, altfel ți se scufundă vreo navă, ori pierzi vreo duzină de soldăței.”. Niciodată nu a ripostat, n-a plâns și ori de câte ori era chestionat de terțe persoane, spunea același lucru, în același registru de tempo vocal: „Mariana e surioara mea, are grijă de mine, se joacă cu mine și-mi adună soldățeii când eu obosesc.”. Și-i adunam mai mereu împreună, cu mare grijă îi așezam în cutii cartonate, separându-i în interior prin eșantioane
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
popor F. ADERCA A DEBUTAT ÎN NOUA REVISTĂ ROMÂNĂ PRIN 1913, ca poet: Toamnă Antice columne cad pe zări și atmosfera geme un dezastru. Singură o pasăre-n albastru vâslește disperări. [...] Mai târziu poetul s-a completat cu cronicarul con tempo raneității lui, cu romancierul și nuvelistul, cu eseistul și cu polemistul - care, cu vremea, au Înăbușit și amuțit suspinul in spirat al Muzei. [...] Eu Însă - mulțumită unor rămășiți din junețea mea spiri tuală Întârziată până la pragul celei de a doua
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
era tot atât de numeros cât călătorii pe un peron din gara Kievskaia, ziua. Trupa mi se păru formidabilă, știa totul de la duioșie la veselie, de la murmur la chiot, de la Katiușa războinică la Kalinka milostivă. În pauza lungă dintre primo și secondo tempo lumea se repezi - cu energia transmisă de spectacolul care o fermecase - la bufetele abundente instalate pe fiecare etaj, se mânca, se bea, se râdea, într-un singur și îndelung freamăt: cu gura uscată, incapabil să răzbat până la o limonadă printre
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
1977). Alte prezențe: Austria (1966), Ungaria (1967), S.U.A. (1977). Biografia sa a fost inclusă în prestigioase publicații de peste hotare: „Who’s who Men of Achievement“ (1975), „Dictionary of International Biograph“, vol IV (1978), Marie Kavkova, „Rumunsky Spisovately“, Praga (1980), „Sicilia Tempo“ (nr. 223, 1983), „Nea Synora“, Atena (nr. 39-40, 1975), Luis Emilio Gabaldoni, în „Apuntaciones“, Madrid (nr. 3, 1977). De-a lungul anilor, i s-au înmânat distinsului academician Constantin Ciopraga zeci de diplome, respectiv diplome de onoare, din partea unor publicații
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
te mai are sub papuc... Fii și tu mai bărbat... etc...). Alex. Leo Șerban : Cred că ai dreptate. Există în film o scenă de un haz uriaș, cea a predării genții, în București, pe str. Agricultori... Totul e perfect acolo tempoul, mutrele... , dar faza cu mobilul, pe care mafiotul i-l ține la ureche puștiului jucat de Alex. Papadopol, e genială : e ca și cum l-ar considera o femelă care n-a mai văzut în viața ei un mobil și nu știe
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
chemat pe Jamie să i-l prezint lui Dan. Or, ce să-i spun despre Dan ! ? I-am zis : He was the Romanian James Dean only hes alive ! Ei da, de Dean auzise, de Dan nu... Fine del primo tempo. Cred că nici într-un an nu am avut chef să mă pun la smoking și papion ca să urmăresc ceremonia decernării premiilor în sala LumiŁre. Dacă nu ești un snob irecuperabil care ține să fie văzut, Debussy (locul în care
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
muncești, nu mănânci, chiar dacă uneori munca ia forme invizibile. În plus, așteptarea era legată de un exercițiu al răbdării, care impunea ca toți (În jur de o sută) să fie serviți Înainte să Începem și apoi să mâncăm În același tempo, pentru a lua ultima Înghițitură simultan. După masă, făceam parte repetat din echipa care trebuia să spele dușumelele. Instructorul, care ne urmărea chiar și ritmul În care spălam podeaua, m-a admonestat: „Încetează să visezi! Concentrează-te pe ce faci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
precis pentru a face un gest anume cu o intenție ascunsă, aceste legi vechi ale meseriei, de care ea și actorii vechi ai teatrului se serveau ca să transmită acel fior sacru, au fost uitate În timp... Dacă În operă ritmul, tempoul vin din muzică, În teatru ele sunt mult mai dificil de perceput și deseori nu știm cum să le folosim. Într-o piesă de Shakespeare, ritmurile sunt Înscrise În cuvinte și În conexiunea dintre ele, dar ca să le faci vii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
se poate schimba. Dar, paradoxal, descopăr uneori că pot să am mai multe libertăți În operă. Pentru că, lucrând cu structuri fixate de compozitor, găsesc În rigoarea lor o libertate de improvizație. Ce disciplină precisă și ce Încântătoare grație sunt În tempourile lui Mozart! Și cât de multe sunt soluțiile posibile pentru mișcare. Dar, dacă un regizor venit din teatru urmărește Într-o repetiție cu cântăreții doar cuvintele scrise În libret, tratându-l ca pe un text dramatic, fără o sensibilitate pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
o punte din lemn de cireș fin șlefuit, ce dădea impresia de vis, de atemporalitate. În față, la rampă, actorii jucau realist, dar, ajungând pe pod, era ca și cum ar fi intrat Într-o altă realitate, În contact cu un alt tempo. Lacul nu era vizibil, ci doar sugerat În imaginație. La Tokyo, scena scrisă de Treplev suna ca și cum anunța teatrul simbolist al viitorului, avea un fior mistic ce amintea de Maeterlinck, dar la Public Theater, neinfluențați de peisajul romantic din Japonia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
scenele noastre!) În interpretarea rolului Don Bazillo pe podium, Cristian Waks a adoptat o manieră diferită față de cea impusă de regia de la Operă. Integrându-se cu succes în verva ansamblului, toți fiind stimulați mai întâi de interpretarea alertă, solicitată de tempoul dirijorului, cât și de pofta de joc a celorlalți parteneri, într-o interpretare de zile mari. Rolul Rosina, interpretat de soprana Laura Feier tot de la Cluj, a căpătat culoare feminină plăcută, atribuită unui personaj care solicită o tehnică vocală sigură
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
sunt așa de scurte aici, mergând pe suprafața mamei noastre Terra ; deschide-ne ochii pentru a vedea binecuvântările pe care ni le-ai dăruit. O,Mare Sirit, auzi rugăciunile noastre ! Modalismul generează contrastele sonore dintre cele 5 mici piese, alături de tempo si dinamică, iar nivelul de dificultate presupune abordarea lucrării de către instrumentiști profesioniști, cu experiența de a cânta intr-o formație de muzică de cameră. Spuneam la începutul concertului că am fost norocos în ceea ce privește interpreii care au adus lucrările mele în fața
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Vezi Pinotti, Pierro. "Aristotele, Platone e meraviglia del filosofo." Lanza și Longo 29-55. 33 Vezi Di Capua: Il paradigma è, così, profondamente reale, in quanto scientificamente fondato all'interno di un logos che argomenta e verifica ogni passaggio ma, al tempo stesso, il discorso costruisce un modello tale da essere ritoccato nel momento in cui se ne presenti l'esigenza, spostandolo in un orizzonte limite che, proprio per questo, è certamente ideale. (19) 34 Vezi Giorgini: La ricerca (della verità, n.n.
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
se l'immagine che accompagna regolarmente il pensiero non è che una sensazione differita, allora questa differimento e questa differenza, che sta alla base della possibilità dell'intelligibile, trova la sua risorsa fattuale in quel sensibile comune che è il tempo. (40) 39 Vezi Védrine : Toute intuition - même intelectuelle - renvoie à une métaphore de la vision comme présence, comme paraître. D'où la parenté de phantasía et de phos. Et ces images de l'intellect sont, "en un sens, des
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]