2,134 matches
-
26,75 ... d) Servicii medicale de oftalmologie: ... - eviscerație, orjelet, glaucom, pterigion, entropion, strabism, crioaplicatie, electrorezectie 44,91 e) Servicii medicale ortopedie: ... - halux valgus, artroscopie genunchi, chist sinovial, Dupuytren, bursita genunchi, bursita cot, ruptură chist sinovial picior, secțiune tendoane picior, secțiune tendoane mâna, amputație deget mâna, chist sinovial picior, secțiune tendoane picior 112,96 f) Servicii medicale ORL: ... - rezecție septala, amigdalectomie, adenoidectomie, excizie formațiune tumorala, polipectomie nazala 61,16 g) Servicii medicale flebologie (operație flebologie) 85,15 ... h) Anestezie (numai ca urmare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181984_a_183313]
-
glaucom, pterigion, entropion, strabism, crioaplicatie, electrorezectie 44,91 e) Servicii medicale ortopedie: ... - halux valgus, artroscopie genunchi, chist sinovial, Dupuytren, bursita genunchi, bursita cot, ruptură chist sinovial picior, secțiune tendoane picior, secțiune tendoane mâna, amputație deget mâna, chist sinovial picior, secțiune tendoane picior 112,96 f) Servicii medicale ORL: ... - rezecție septala, amigdalectomie, adenoidectomie, excizie formațiune tumorala, polipectomie nazala 61,16 g) Servicii medicale flebologie (operație flebologie) 85,15 ... h) Anestezie (numai ca urmare a unui serviciu medical ... prevăzut la pct. B): - rahianestezie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181984_a_183313]
-
din jur sunt cicatrizate, infecția dispărută, iar capetele nervoase permit o sutură economică în țesut sănătos. Sutura tardivă se indică în situațiile când leziunea nu a fost recunoscută și neglijată sau când sutura nervului s-a făcut, din eroare, la tendon etc. După excizia țesutului cicatriceal urmează sutura, care se face cu fire atraumatice de ață, sau se 282 poate folosi plasma autogenă (Tarlov) care înlocuiește complet sutura și ameliorează cicatricea. În caz de secțiune parțială se vor sutura capetele secționate
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și bine d dezvoltate. Piciorul este folosit ca organ de suspensie (cu ajutorul lor liliacul se agață de ramuri, pereții peșterilor etc.), stând astfel cu capul în jos. Această agățare se realizează automat, datorit automat, datorită unui dispozitiv anatomic s simplu: tendonul mușchiului flexor al degetelor trece printr-o teacă fibroasă fixată de falanga a treia ș și se prinde de teaca plantară a ghearei, sub acțiunea greutății corpului, tendonul exercită ac acțiunea de tracțiune asupra ghearei, aceasta ia o poziție care
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
agățare se realizează automat, datorit automat, datorită unui dispozitiv anatomic s simplu: tendonul mușchiului flexor al degetelor trece printr-o teacă fibroasă fixată de falanga a treia ș și se prinde de teaca plantară a ghearei, sub acțiunea greutății corpului, tendonul exercită ac acțiunea de tracțiune asupra ghearei, aceasta ia o poziție care asigură suspendarea pasivă. Astfel unii lilieci rămân suspendați și după ce mor. Când merg, liliecii se sprijină pe toată fața plantară realizând astfel un sprijin plantigrad. Membrele liliecilor sunt
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
poplitee iar artera peronieră un ram al acesteia. De la nivelul arcadei mușchiului solear artera coboară pe mușchiul tibial posterior, apoi pe flexorul lung al degetelor, devenind mai superficială în 1/3 inferioară a gambei, se plasează pe marginea medială a tendonului achilian ajungând la plantă prin canalul calcanean pentru a se bifurca ulterior în arterele plantare laterală și medială (a. plantaris medialis și lateralis). La baza metatarsianului V artera plantară laterală se recurbează formând arcul plantar (arcus plantaris) situat profund pe
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
8. ARTERA PEDIOASA (dorsala piciorului - a. dorsalis pedis) este continuarea directă a arterei tibiale anterioare, se îndreaptă de-a lungul unei linii care unește mijlocul liniei intermaleolare cu primul spațiu intermetatarsian situându-se pe planul osos al piciorului, lateral de tendonul mușchiului extensor al halucelui. Ramuri colaterale: a. tarsală laterală și medială (a. tarsalis lateralis și medialis), artera arcuată (a. arcuata), arterele metatarsiene dorsale (aa. metatarsales dorsales) continuate cu ramurile digitale dorsale corespunzătoare (aa. digitalis dorsales), artera metatarsiană dorsală I (a
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
cu aer. Acestea sunt tapetate cu membrane mucoasei și se pot descrie la nivelul cutiei cranieni, de exemplu la osul etmoid, frontal, maxilar superior. Rolul acestor cavități este cel de rezonanță. Oasele sesamiode sunt oase supranumerare, mici, incluse fie în tendonul unui mușchi (ex. rotula) fie într-o capsulă articulară. Când există, se pot localiza la nivelul mâinii, piciorului; nu îndeplinesc rol în oraanism. Oasele nereaulate (Fiaura 9) sunt oase ale căror aspect extern nu poate fi inclus într-o formă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
formată din os haversian și din os nehaversian. - zona fundamentală externă este formată dintr-un număr variabil de lamele osoase situate concentric 'n afara zonei mijlocii, microscopic se observă fascicule conjunctive - fibrele lui Sharpey - reprezentând prelunaire conjunctive ale periostului și tendoanelor. Periostul - Osul haversian este alcătuit din sisteme Havers. Acestea sunt formate din canal Havers pentru vase sanauine și care este umplut cu măduvă; canalul este 'nconjurat de £-30 lamele osoase concentrice. în arosimea lamelelor sau 'ntre ele se aăsesc mici
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
angular și romboid. Marginea superioară (cervicală) (margo superior) este subțire, prezintăincizura coracoidă, prin care trece nervul suprascapular și pe ea se inseră mușchiul omohioidian. Marginea externă (axilară sau laterală) (margo lateralis) este groasă prezentând superior fațeta rugoasă triunghiulară pentru inserția tendonului lungii porțiuni a mușchiului triceps brahial. La nivelul unghiului superior intern (angulus superior) se realizează inserția mușchiului angular. Pe unghiul inferior (angulus inferior) al omoplatului se realizează inserțiile mușchilor: subscapular, mare rotund, fasciculul inferior al marelui dințat și inconstant marele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
oblic în afară, înainte, în sus. Legătura dintre cavitatea glenoidiană și restul omoplatului se realizează prin intermediul gâtului omoplatului (collum scapulae). La cele două extremități ale cavității glenoidiene se descriu: -superior, tuberculul supraglenoidian (tuberculum supraglenoidale) pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului biceps brahial; - inferior, tuberculul subglenoidian sau infraglenoidian (tuberculum infraglenoidale) pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului triceps brahial. între cavitatea glenoidiană și incizura coracoidiană se descrie apofiza coracoidă (processus coracoideus). Aceasta are o direcție în sus, înainte și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
omoplatului (collum scapulae). La cele două extremități ale cavității glenoidiene se descriu: -superior, tuberculul supraglenoidian (tuberculum supraglenoidale) pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului biceps brahial; - inferior, tuberculul subglenoidian sau infraglenoidian (tuberculum infraglenoidale) pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului triceps brahial. între cavitatea glenoidiană și incizura coracoidiană se descrie apofiza coracoidă (processus coracoideus). Aceasta are o direcție în sus, înainte și orizontal în afară prezintă pentru descriere: - o bază, ce face corp comun cu omoplatul; - un vârf, pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
între cavitatea glenoidiană și incizura coracoidiană se descrie apofiza coracoidă (processus coracoideus). Aceasta are o direcție în sus, înainte și orizontal în afară prezintă pentru descriere: - o bază, ce face corp comun cu omoplatul; - un vârf, pe care se inseră tendonul comun al scurtei porțiuni din bicepsul brahial și tendonul coracobrahialului; - o față superioră, pe care se prind ligamentele coracoclaviculare; - o față inferioară, care este orientată spre articulația scapulo-humerală; - o margine externă, pentru inserția ligamentului acromio-coracoidian; - o margine internă, pe care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
coracoidă (processus coracoideus). Aceasta are o direcție în sus, înainte și orizontal în afară prezintă pentru descriere: - o bază, ce face corp comun cu omoplatul; - un vârf, pe care se inseră tendonul comun al scurtei porțiuni din bicepsul brahial și tendonul coracobrahialului; - o față superioră, pe care se prind ligamentele coracoclaviculare; - o față inferioară, care este orientată spre articulația scapulo-humerală; - o margine externă, pentru inserția ligamentului acromio-coracoidian; - o margine internă, pe care se prinde tendonul mușchiului mic pectoral. Omoplatul prezintă mai
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
scurtei porțiuni din bicepsul brahial și tendonul coracobrahialului; - o față superioră, pe care se prind ligamentele coracoclaviculare; - o față inferioară, care este orientată spre articulația scapulo-humerală; - o margine externă, pentru inserția ligamentului acromio-coracoidian; - o margine internă, pe care se prinde tendonul mușchiului mic pectoral. Omoplatul prezintă mai multe găuri nutritive: la nivelul fosei supraspinoase, subspinoase, acromionului precum și la nivelul procesului coracoidian. Vascularizatia. Arterele provin din artera suprascapulară și circumflexă a omoplatului. Acromionul și procesul coracoid sunt perforate de numeroase orificii vasculare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de 130°- 150°; capul humeral se articulează cu cavitatea alenoidiană a omoplatului formând articulația scapulo-humerală; - aâtul humeral (collum anatomicum) delimitează inferior capul humeral; - marea tuberozitate humerală - trohiter (tuberculum majus) - situată în afara aâtului anatomic și posterior; la acest nivel au inserția tendoanele mușchilor supraspinos, subspinos și micul rotund; -mica tuberozitate humerală - trohin (tuberculum minus) situată în afara aâtului anatomic și anterior, inferior; la acest nivel are inserția tendonul mușchiului subscapular; - șanțul bicipital sau culisa bicipitală (sulcus intertubercularis) între cele două tuberozități; pe buza
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
humerală - trohiter (tuberculum majus) - situată în afara aâtului anatomic și posterior; la acest nivel au inserția tendoanele mușchilor supraspinos, subspinos și micul rotund; -mica tuberozitate humerală - trohin (tuberculum minus) situată în afara aâtului anatomic și anterior, inferior; la acest nivel are inserția tendonul mușchiului subscapular; - șanțul bicipital sau culisa bicipitală (sulcus intertubercularis) între cele două tuberozități; pe buza externă a șanțului se inseră tendonul mușchiului mare pectoral în timp ce pe buza internă se inseră tendoanele mușchilor mare dorsal și marele rotund. Corpul humerusului (corpus
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
rotund; -mica tuberozitate humerală - trohin (tuberculum minus) situată în afara aâtului anatomic și anterior, inferior; la acest nivel are inserția tendonul mușchiului subscapular; - șanțul bicipital sau culisa bicipitală (sulcus intertubercularis) între cele două tuberozități; pe buza externă a șanțului se inseră tendonul mușchiului mare pectoral în timp ce pe buza internă se inseră tendoanele mușchilor mare dorsal și marele rotund. Corpul humerusului (corpus humeri) are forma unei piramide triunahiulare torsionate în axul luna. Fața anterolaterală (facies anterior lateralis) prezintă deasupra mijlocului linia ruaoasă în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
anatomic și anterior, inferior; la acest nivel are inserția tendonul mușchiului subscapular; - șanțul bicipital sau culisa bicipitală (sulcus intertubercularis) între cele două tuberozități; pe buza externă a șanțului se inseră tendonul mușchiului mare pectoral în timp ce pe buza internă se inseră tendoanele mușchilor mare dorsal și marele rotund. Corpul humerusului (corpus humeri) are forma unei piramide triunahiulare torsionate în axul luna. Fața anterolaterală (facies anterior lateralis) prezintă deasupra mijlocului linia ruaoasă în formă de V: V-ul deltoidian (tuberositas deltoidea). Pe buza
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inferioară a feței externe este netedă și servește inserției mușchiului brahial anterior. Fața internă (antero-internă)(facies anterior medialis) prezintă pentru descriere: -o fața ruaoasă localizată puțin deasupra mijlocului feței pentru inserția mușchiului coracobrahial; - deasupra fațetei ruaoase fața internă vine în raport cu tendoanele mușchilor mare rotund, mare dorsal; - sub fațeta ruaoasă, fața internă are raport cu tendonul mușchiului brahial anterior. 1. Capul humerusului 2. Gâtul anatomic 3. Gâtul chiruraical 4. Marele trohanter 5. Șanțul de torsiune 6. Marainea laterală 7. Fața posterioară 8
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
antero-internă)(facies anterior medialis) prezintă pentru descriere: -o fața ruaoasă localizată puțin deasupra mijlocului feței pentru inserția mușchiului coracobrahial; - deasupra fațetei ruaoase fața internă vine în raport cu tendoanele mușchilor mare rotund, mare dorsal; - sub fațeta ruaoasă, fața internă are raport cu tendonul mușchiului brahial anterior. 1. Capul humerusului 2. Gâtul anatomic 3. Gâtul chiruraical 4. Marele trohanter 5. Șanțul de torsiune 6. Marainea laterală 7. Fața posterioară 8. Marainea medială 9. Epicondilul medial 10. Șanțul nervului ulnar 11. Trohleea humerală 12. Epicondilul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
satelite; - deasupra șanțului de torsiune se inseră vastul extern din mușchiul triceps brachial; -sub șanțului de torsiune se inseră vastul intern din mușchiul triceps brachial. Marainea anterioră formează în partea sa anterioară buza externă a șanțului bicipital prin care trece tendonul lunaii porțiuni a mușchiului biceps brahial. în partea inferioară marainea anterioara se bifurcă cuprizând între liniile de bifurcație cavitatea coronoidă. Marainea internă (marao medialis) și cea externă (marao lateralis) sunt mai evidente în extremitatea inferioară a osului și servesc inserțiilor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
superioară și posterioară, sub forma unei piramide triunahiulare cu: - baza ce face corp comun cu osul; - vârful ce intră în mișcările de extensie ale antebrațului față de braț în aropița olecraniană a humerusului; - fațeta anterioară articulară; - fațeta posterioară servește pentru inserția tendonului mușchiului triceps brahial; - fațeta internă pe care se inseră liaamentul intern al articulației cotului; - fațeta externă pe care vine să se prindă mușchiul anconeu; 1. Olecran 2. Procesul coronoid 3. Incizura radială 4. Tuberozitatea ulnară 5. Marainea anterioară 6. Fața
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
-apofiza coronoidă (processus coronoideus), inferioară și orizontală prezintă: - baza ce face corp comun cu osul; - vârful ce intră în mișcările de flexie ale antebrațului față de braț în aropița coroniodă a humerusului; - fațeta inferioară ce prezintă ruaozitatea pe care se inseră tendonului mușchiului brahial anterior; - fațeta superioară articulară; - marame internă pe care se inseră fasciculul anterior al liaamentului lateral intern al articulației cotului, fasciculele din mușchiul flexor comun superficial și rotund pronator; - marame externă pe care vine să se prinde extremitatea anterioră
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu osul piramidal; -apofiza stiloidă cubitală (processus styloideus) situată intern și posterior față de capul cubital; pe această apofiză se descrie inserția liaamentului lateral intern al articulației pumnului; -șanț posterior între capul cubitusului și apofrza stiloidă cubitală în prin care trece tendonul mușchiului cubital posterior. Cubitusul este vascularizat de ramuri arteriale ce provin din artera ulnară. Inervatia este asiaurată de nervi ce provin din nervul ulnar (3, 10, 11, 18, 20). RADIUSUL Radiusul este un os luna, pereche situat extern față de cubitusul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]