4,311 matches
-
private, cu capital românesc sau mixt. Dar ele sunt mici și cele mai multe nu rezistă presiunii pe care deopotrivă proprietarii și marile bănci o exercită asupra lor. Cele mai multe falimentează, ca și fondurile de investiții pe care capitaliștii români nu au rezistat tentației de a le transforma în jocuri piramidale. Puținele bănci private care rezistă vor fi achiziționate de bănci occidentale. Eșecul noii clase de capitaliști români de a prelua controlul asupra sistemului bancar și financiar se va dovedi crucial în perioada următoare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economic. Toate acestea conferă capitalului social caracterul de bun public. Un individ care investește în capital social (fie încredere, fie relații) nu este singurul care îl folosește, ci el are de cules doar puține dintre rezultatele investirii. De aici și tentația pentru subinvestirea în capital social sau, cu alte cuvinte, strategiile de free rider. Capitalul social este o caracteristică a structurilor sociale, la care au acces indivizii membri ai unei societăți oarecare. Resursele la care capitalul social asigură accesul sunt bunurile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Townsend (2002), este important ca guvernanții să acorde atenție nu doar celor afectați de sărăcie severă, ci întregului segment al săracilor relativi, care probabil că nu se vor putea redresa prin propriile forțe în urma trecerii prin perioadele de criză economică. Tentația împrumuturilor la care țările mai puțin dezvoltate puteau avea acces pe calea programelor de Ajustare Structurală (PAS) a impus reducerea subvențiilor pentru alimente și energie, reducerea ocupării și a salariilor în sectorul public, promovarea programelor de suport social bazate pe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
față în mod activ și pasiv stresului. Are la bază alegerea unei modalități optime de acțiune pentru a face față stresului; sentimentul că poți controla sau influență situațiile stresante. b) controlul impulsurilor - capacitatea de a rezista unui impuls sau unei tentații de a acționa, de a fi stăpân pe situație și de a controla agresivitatea, ostilitatea și comportamentul iresponsabil. 4. Adaptabilitatea “capacitatea de a percepe și reacționa la o gamă largă de situatii dificile”<footnote Steve J. Stein și Howard E.
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
Angoasa este inseparabilă de păcat, considerat ca vinovăție morală, care stă la baza acesteia. Să vedem ce este păcatul, pentru a putea deduce din acesta natura angoasei. Păcatul nu este un „obiect al gândirii” ci un „obiect al voinței”, o „tentație a voinței” (curiozitate, plăcere, aventură). Păcatul este individual, pozitiv, transcendent și discontinuu. El apare ca o categorie concretă și ireductibilă. Să insistăm asupra acestor aspecte. Păcatul este individual. Acesta, aparținând individului, are un caracter de egoism, fapt care implică un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personal se simte liber, dar de fapt el nu are nici un scop, fiind nesigur de el și de destinul său. Individul nu are aspirații, idealuri și, din acest motiv, el nu-și poate configura nici un destin. Omul cedează ușor în fața tentațiilor și capriciilor, fiind o persoană labilă. Se manifestă o mare dorință de independență, dar ea nu este orientată către un scop precis. Omul, în aceste circumstanțe, este incapabil să realizeze ceva util. În cazul acesta, căutarea fericirii eșuează în vagabondaj
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care converg toate acestea. El este reprezentat prin întoarcerea la obiectul cunoașterii. Comparația interdisciplinară este calea prin care diferitele discipline umane se vor regăsi, calea prin care se restabilește acordul dintre acestea și, în final, este redescoperit obiectul cunoașterii. Această tentație a interdisciplinarității este o veritabilă atitudine metodologică de deschidere. Este un act de „întâlnire” a unor teorii, aparent complet diferite, dar care în mod surprinzător vor avea ca efect refacerea obiectului. Orice studiu de interdisciplinaritate este o sinteză ce reface
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
versuri al lui T., Flori de lut (1920), dezvăluie predilecția pentru o poezie a simbolurilor, pentru atmosfera melancolică, elegiacă, dar și pentru „lirica de idei”. Următorul, Râsul apei (1923), așază în prim-plan și alte elemente: picturalitatea senină, alternând cu tentația spre meditația încercată adesea de neliniști, iar placheta Soare (1926), care marchează o evoluție, menținând picturalul, plasează versul în consonanță cu motivele și sugestiile simboliste, de o anumită pregnanță a notației pe alocuri. Începând cu Fântână (1938) autorul renunță la
TALAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290037_a_291366]
-
Pucă, București, 1985; Livada viselor, București, 1986; Împotriva viscolului, București, 1991; Fumul depărtărilor, București, 1995. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Vocații epice, LCF, 1977, 14; Nelu Ionescu, „Iarba pierdută”, FLC, 1977, 16; Adrian Nicolau, „Iarba pierdută”, R, 1977, 11; Nicolae Ciobanu, Tentația imaginarului în roman, LCF, 1978, 37; Costin Tuchilă, Două romane, AFT, 1978, 9; P. Constantin [Constantin Pricop], „Strigătul ierbii”, CL, 1978, 11; Ulici, Prima verba, II, 164-165; Gabriel Dimisianu, Povestiri din câmpia munteană, CNT, 1979, 39; Sorin Titel, Farmecul povestirii
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
eticii, aflați în ceea ce numim astăzi „perioada crizei de identitate/originalitate”. Studiul asiduu al lui Homer oferea și surprize educative. Ce să creadă ei, de exemplu, despre adulterul Elenei care a declanșat războiul troian? Era ușor să interpretezi sirenele ca tentații carnale pe care preaînțeleptul Ulise a știut să le evite. Dar adulterul nu putea fi explicat în termeni stoici. De aceea exegeții nu s-au sfiit să stigmatizeze viciul recurgând la artificii pedagogice subtile: interpretări menite să accentueze blamul. În
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
experiențe de acest fel. Este cunoscut îndeobște curriculumul școlii românești din anii 1948-1990, orientat în direcția „formării omului nou” de către doctrina comunistă. Tentativa de a concepe un „curriculum liberal”, un „curriculum creștin-democrat” sau un „curriculum social-democrat” pot avea aceleași consecințe. Tentația cea mai mare o reprezintă mai ales ultima variantă. Perspectiva societății deschise, descrisă de K.R. Popper - ideologul oficial (după abandonarea lui Marx) al social-democraților europeni -, a determinat și proiecte de reformă a învățământului românesc. Proiectul de „școală deschisă” pentru formarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
analiză a impactului asupra mediului (environmental impact)! Analiza în gol a trebuinței trebuie adesea suplimentată considerând „impactul de mediu” un criteriu de corecție. După stabilirea trebuințelor-țintă, întreabă-te ce fel de scopuri neintenționate ar mai putea fi anticipate; c) Rezistă tentației de a direcționa pe bază de măsurări facile și manipulări ale conținutului! Cele mai importante scopuri ale învățării nu pot fi măsurate ușor. Poate fi sau nu posibil ca o valoare să fie redusă la un număr. Designerul postmodernist trebuie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
resursele instruirii. Respectând acest principiu, designerul abandonează controlul asupra „produsului instruirii” în favoarea stimulării participării elevilor la experiențe de învățare proiectate în totalitatea lor; g) Consideră că strategiile care furnizează perspective multiple, de fapt, încurajează elevul să-și exerseze responsabilitatea. Rezistă tentației de a-i „pre-împacheta” și „pre-orienta” pe fiecare. Lasă-i pe cei care învață să-și stabilească singuri problemele și scopurile ori de câte ori se caută informații și experiențe în acest sens. Există, bineînțeles, riscul ca, neghidat, elevul să se împotmolească în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
buni, și alții, neapărat răi. Patria-mamă are solicitudinea unei ocrotitoare, își iubește fiii și evită asumarea rolului de părinte-șef sau de ghid care acordă autonomie. Fiii patriei, bine socializați, rămân mereu copiii sau adolescenții dependenți de autoritatea mamei binefăcătoare. Tentația simplicității, etichetă și simbol al purității, dar ascunzând, de fapt, uniformitatea și opoziția față de elitism, alimentează agresivitatea față de cei care sunt altfel, complicați și netransparenți. Cei educați în respectul acestor valori au o „conștiință” înaltă, acceptând ordinea socială existentă, regimul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu autoritatea. Se mai adaugă impulsul de a devaloriza victima, de a-i refuza calități umane, de a justifica acțiunile punitive contra celor ce sunt altfel. Controlul politic, scrie Milgram, se traduce uneori prin incitarea la acțiune distructivă. Puțini rezistă tentației; doar unii își găsesc resurse morale de a traduce valorile în care cred în acte de nesupunere la autoritate. Aceasta îi acaparează, îi învăluie, îi dirijează, le creează dependențe și deprinderi de acțiune conform cerințelor. Individul se abandonează, devine un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
generală (1980-1989); din 1990 este redactor la revista „Orizont” și din 1991 cadru didactic la Universitatea de Vest. Își ia doctoratul în 1997 cu teza Influența orientală în proza românească interbelică. Constante culturale și poetice, publicată în 1998 sub titlul Tentația Orientului. A beneficiat de burse de studiu la Heidelberg (1990), Strasbourg (1993) și Stuttgart (2002-2003). Debutează cu versuri în ziarul arădean „Flacăra roșie” (1972), și editorial cu volumul Povestiri cu strada depozitului (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor), urmat de romanul Însemnare
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
Valentin Sămânță, 1996) -, însemnările despre „anii din urmă” sau despre „strada depozitului”, anatomia „Valahiei de mucava”, ca și studiile privind epoca veche a literaturii române, prezente în cartea Între hanger și sofa (1998), cele de imagologie despre perioada interbelică din Tentația Orientului ș.a. sunt tot atâtea capitole ale unui fals tratat de patologie culturală zonală, în redactarea căruia prozatorul s-a implicat de la debut. SCRIERI: Povestiri cu strada depozitului, București, 1985; Însemnare despre anii din urmă, București, 1989; Rusalii ’51. Fragmente
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
colaborare cu Viorel Marineasa), București, 1994; Deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Viorel Marineasa și Valentin Sămânță), Timișoara, 1996; Valahia de mucava, Timișoara, 1996; Decembrie, ora 10, București, 1997; Între hanger și sofa. Literatura în epoca veche românească, Timișoara, 1998; Tentația Orientului, Pitești, 1998; Apocalipsa 9, Pitești, 1999; Insula de vară, Iași, 1999; Personajul istoric în literatura pașoptistă, Brașov, 2000; Sorin Titel, Brașov, 2000; Prelegeri de literatură română. Epoca veche și modernă, Timișoara, 2001; Fals tratat de conviețuire (în colaborare cu
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
cutremurele, vijeliile, furtunile, inundațiile și alte forme de dezlănțuire a naturii. 1.2.3.3. Amenințarea sistemelor prin acțiunea voită a omuluitc "1.2.3.3. Amenințarea sistemelor prin acțiunea voită a omului" Ca orice avere, și cea informațională stârnește tentații umane, iar porunca decalogului, care îndeamnă să „nu furi”, nu este respectată nici în acest caz. S-au constituit, în timp, grupuri de „specialiști” care exploatează slăbiciunile sistemelor. Cel mai grav este faptul că unii realizatori de sisteme sunt și
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
stabilește a fi 0, elimină o cauză potențială de pierdere din anumite considerente. Valoarea (W) este valoarea totală a valorilor patrimoniale aflate în pericol, exprimată în unități monetare. Atracția (A) este un număr cuprins între 0 și 1. El exprimă tentația, adică gradul în care valoarea unui element patrimonial poate constitui subiect de atac. De exemplu, presupunem că valoarea patrimonială este un fișier de un milion de înregistrări, conținând informații speciale despre personal. Dacă valoarea fiecărei înregistrări, în sensul pierderii înregistrate
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
8080 pentru serverele de web, portul 21 pentru serverele de FTP, portul 23 pentru serverele de e-mail etc. Prezentarea unor exemple de aplicații utilizate pentru astfel de atacuri poate fi considerată o armă cu două tăișuri: pe de o parte tentația de a căuta și testa astfel de aplicații sau, un aspect mai constructiv, informarea persoanelor cu responsabilități pe linie de securitate din diverse organizații. Din categoria aplicațiilor/utilitarelor de tip scanning folosite în atacurile/scanarea rețelelor amintim: • NMAP este un
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
un alt calculator decât pe cel căruia i s-a acordat dreptul de utilizare. Un caz similar apare și când el cumpără calculatoare similare cu cel pentru care i s-a acordat dreptul de utilizare a programului și cade în tentația de folosi atâtea copii ale programului câte are nevoie. Problemele apar nu numai la nivelul PC-urilor, ci și la nivelul mainframe-urilor, care necesită programe mai complexe. Deși au fost prinși de nenumărate ori în astfel de situații, utilizatorii refuză
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
amplifică idei despre poezie exprimate deja de autor în lirica sa. Lucrările dedicate artelor plastice - Semnificațiile spațiului în pictură (1973), Auguste Rodin (1976) - și traducerile din Omar Khayyam, Rabindranath Tagore, Rainer Maria Rilke ș.a. întregesc profilul unui scriitor definit de tentația spre totalitate. SCRIERI: Laudă formei, București, 1969; Semnificațiile spațiului în pictură, București, 1973; Auguste Rodin, București, 1976; Constelația Hyperion, Iași, 1978; Spațiul poetic eminescian, Iași, 1982; Orfeu și Euridice, Iași, 1986; Prezentul etern eminescian, Iași, 1989; Istoria culturii și a
POPA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288909_a_290238]
-
volumul identifică nucleul gândirii acestuia în „tensiunea esențială” dintre metaforă - înțeleasă nu ca simplu trop, ci ca instrument deopotrivă ontologic și gnoseologic - și revelație, proces urmărit în toate sinuozitățile sale, de la antinomie la dialectică și apoi la coincidentia oppositorum. Respingând tentația de a explica compartimentele operei lui Blaga unul prin celălalt, criticul caută un nucleu de profunzime, care să explice în egală măsură generarea discursului poetic și a celui filosofic. P. optează pentru o perspectivă mai pronunțat semiotică, ce prezintă avantajul
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
Caragiale și Mihail Sadoveanu. Al doilea moment este cel al întâlnirii cu Nichita Stănescu, în 1966, când acesta îi va traduce și prefața un volum, tipărit de Editura Albatros, în seria „Cele mai frumoase poezii”. O sublimare a sensurilor, o tentație de cristalizare în simbol, o sublimă dezagregare a simbolului, o comparare a lui în materie comparabilă cu fisurarea în stea a geamului mat, străbătut de o piatră transparentă [...] simbolul coboară din generalitatea lui, se filtrează făcând loc sentimentului singularizat, unic
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]