5,751 matches
-
tiparului două volume: 7 ani cât 70. Pagini de jurnal (1948-1954) în 1997 și Jurnal intermitent (1945-1947. 1964-1984) în 2001. Obiectul însemnărilor lui M., care se socotește un „memorialist al Apocalipsului”, îl constituie unii dintre cei mai duri ani ai terorii comuniste, când au avut loc evenimente devastatoare: deposedarea oamenilor de proprietatea lor, deschiaburirea, abolirea libertăților democratice, rusificarea țării, escalada cultului tiranului de la Răsărit, dar și a tiranilor autohtoni, Canalul, cenzura, falsificarea istoriei, falsificarea prin trunchiere și comentarii aberante a literaturii
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
avea de suportat ani cutremurători de închisoare. Între 1947 și 1952, la Aiud, apoi cu domiciliu forțat lângă București, ispășește vina de a fi fost găsit pe o listă de persoane ce intenționau să părăsească țara clandestin. Douăsprezece poeme denunțând teroarea bolșevică trimise, sub pseudonimul Haiduc, lui Virgil Ierunca, publicate la Paris în ,,Caete de dor”, au fost socotite ,,uneltire contra ordinei sociale” și, în 1958, M. primea pedeapsa capitală. După patru săptămâni de suferință în celula condamnaților la moarte din
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
al încrâncenatelor evenimente ce au constituit începutul „aventurii bolșeviste”. Martor care știe să vadă, memorialistul derulează alert, într-adevăr ca într-un „film”, secvențe cumplite din „calvarul refugiaților” români într-o Rusie sfîșiată de jafuri și omoruri, apăsată de o teroare de coșmar. „Impresii fugitive” de voiaj așterne M. în reportajul București-Sakkarah (1913). Vestigii, moschei, muzee, maiestuos-enigmaticele piramide sunt descrise în cuvinte simple de călătorul în drum spre Sahara, ale cărui tresăriri de încântare rămân departe de pragul expresivității. Mai puțin
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
Müller); pentru Oglinda: CSEL 12, 1887 (Fr. Weihrich). În 430, când catastrofa ineluctabilă care dezagrega vechea civilizație greco-romană din Occident atinsese apogeul, Augustin moare. Africa fusese deja invadată de vandali, care asediau Hippona și se dedau peste tot la violențe, teroare și jafuri. Așa cum povestește biograful său, Possidius (31, 2), Augustin „voise să i se transcrie puținii psalmi ai lui David care vorbesc despre penitență; și, țintuit în pat, pe toată durata bolii sale, contempla acele foi întinse pe perete și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sale, mort în 454) care a îmbrățișat cauza monofizismului și de la care au rămas numai câteva scrisori și fragmente de scrisori în versiune siriană. După moartea împăratului Marcian (27 ianuarie 457), anticalcedonienii au recâștigat teren la Alexandria instituind o adevărată teroare; ei l-au ales pe Timotei, zis Aelurus („gatto”, din cauza constituției sale delicate), ca antiepiscop al lui Proterios, succesorul lui Dioscor. Puțin după aceea, acesta a fost asasinat în biserică în timpul unor tulburări și Timotei a ajuns la putere. A
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
un mecanism uriaș, în care viața fiecăruia în parte nu interesează pe nimeni. „Marele merit” al cărții, relevat prompt de Mircea Eliade într-un articol din „Uniunea română”, este acela de a fi „prima operă literară în care se oglindește teroarea istoriei contemporane”. Odată cu evidențierea meritelor, în presa românească din exil au fost semnalate și limitele, nu puține, ale cărții (concesiile făcute gustului public într-un moment când acest lucru putea fi trecut cu vederea, lipsa specificului național și, nu în
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
este că are darul de a produce inconsistența internă a paradigmei dominante despre comunism și despre tranziție, produsă de aceeași intelectualitate. Această paradigmă dominantă afirmă despre comunism că a fost o societate impusă cu forța populației românești și menținută prin teroarea instituțiilor de represiune ale statului, mai ales a Securității. Această teză este importantă practic, consecințele ei politice imediate fiind legitimarea acțiunilor de tipul legii lustrației, eliminării din viața publică a foștilor colaboratori ai Securității etc. Despre tranziție, aceeași paradigmă afirmă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
concentrării eforturilor de reformă asupra privatizării, indiferent de efectele economice și sociale ale acesteia. Or, este evident că axiomele teoriilor despre comunism și tranziție sunt în contradicție directă cu axiomele supraviețuirii „mentalităților”. Dacă comunismul s-a menținut mai ales prin teroare, împotriva voinței și valorilor populației, atunci „mentalitățile comuniste” nu aveau cum să existe nici măcar în comunism, necum la mai bine de un deceniu după destrămarea instituțiilor fundamentale ale acestei societăți. Iar dacă esențialul tranziției constă în schimbarea formei de proprietate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
revoluțiile, care sunt momente de cotitură în istorie, ar trebui să fie însoțite de eliminarea cvasi-fizică a elitelor conducătoare ale societății înfrânte. Ideologia cotidiană este mult mai tentată să considere Revoluția franceză (și mai ales perioada cunoscută sub numele de „teroarea iacobină”) drept modelul ideal al unei revoluții. Ceea ce notează corect ideologia cotidiană este faptul că revoluțiile desființează elite: în schimb, ceea ce nu notează corect este faptul că această desființare a elitelor cotidiene nu trebuie să ia neapărat forma exterminării fizice
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Occident și susținut prin relatările, la fel de simpliste, ale disidenților comuniști față de societatea socialistă și preluat apoi pe scară largă de intelectualii postcomunismului. Conform acestui model, societatea socialistă era alcătuită dintr-o mulțime amorfă, îndobitocită de propaganda oficială și ținută sub teroare de către o armată de represiune, ilustrată de regulă prin poliția politică a acelei societăți, în România aceasta fiind Securitatea. Securitatea și celelalte instituții ale represiunii erau în slujba unei clase politice dintr-o generație mai veche de comuniști îndoctrinați și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
London Tismăneanu, Vladimir, 1992, Reinventing Politics, Eastern Europe from Stalin to Havel, The Free Press Tismăneanu, Vladimir, 1998, Fantasies of Salvation. Democracy, Nationalism and Myths in the Post-Communist Europe, Princeton University Press, editie romanească Polirom, 1999 Tismăneanu, Vladimir, 1996, Arheologia terorii, Allfa, București Toffler, Alvin, 1983, Al treilea val, Editura Politică, București Toffler, Alvin, 1991, Powershift. Knowledge, Wealth and Violence at the Edge of the 21st Century, Bantam Books Trebici, Vladimir, 1979, Demografia, Editura Științifică și Enciclopedică, București Treptow, Kurt W
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
umilă („corectând texte pentru tipar”), se refugiază la Paris. Aici intră în legătură cu exilul românesc anticomunist, colaborează la unele reviste și publicații, precum la „Buletin de informații al românilor din exil”, dar și la presa franceză de dreapta, denunțând regimul de teroare instaurat în România. În țară publicase traduceri din literatura rusă (A. E. Griboedov, Seghei Esenin), unele în colaborare cu Zaharia Stancu, și largi comentarii despre literatura sovietică atât în volume separate, cât și în paginile „Revistei Fundațiilor Regale”. Prin intermediul limbii
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
1960; Cocorul din unghi, București, 1967; Convorbiri cu..., Craiova, 1974; Vânt de vis, Craiova, 1977; Călăreț stingher, București, 1984; Constelații de lut, București, 1987; Bolta cuvintelor, Craiova, 1994; Versuri rebele, Craiova, 1999; Comoara de la Ostroveni și „brâncușii” Craiovei, Craiova, 2002; Terori sfidate, pref. Const. M. Popa, Craiova, 2003; Din lumea umbrelor, pref. D.R. Popescu, Craiova, 2003; Odobleja, pref. Al. Surdu, Craiova, 2003. Antologii: Pași pe nisipul eternității sau Cazna legământului cu demiurgul, Craiova, 2001. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, Poeții cântă patria
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
că este vorba de istorici români (Gheorghe Buzatu) sau americani (Kurt Treptow), a căror specializare românească s-a bucurat de sprijinul instituțional al istoriografiei „oficiale”. Diviziunile politice ale istoriografiei românești de dupa 1989 au fost marcate de opere memorialistice ale victimelor teroarei regimului comunist (muzeul de la Sighet devenit reper al noii „societăți civile”, serialul TV „Memorialul durerii”, revista Memoria) și s-au aliniat ideologic la direcțiile unei istoriografii politic marcate de autori precum François Furet (1995) ori Stéphane Courtois (1997), orientată cu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
profesioniști (cf. Konrad, Szelenyi, 1979), formată În instituțiile economice și de stat, adesea opusă instituțiilor de partid (cf. Ludz, 1976a). Pentru acești autori, cea de-a doua fază se caracteriza prin restabilirea parțială a legalității, printr-un exercițiu limitat al terorii. Criticii teoriilor „modernizării” li se reproșează faptul de a fi considerat posibilă menținerea monopolului politic al partidului comunist În condițiile unui proces accelerat de diferențiere socială. Speranța reformista a unor autori precum Konrad-Szelenyi sau Ludz, care considerau marxismul capabil să
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
apărut decât după 1992. „Elitele politice” și „economice” au fost cele care au constituit principalul obiect de studiu. Reevaluarea trecutului și a elitelor țariste a jucat de asemenea un anumit rol În reabilitarea conceptului, precum și estimarea pagubelor sociale provocate de teroarea stalinista, ca În cazul contra elitelor suprimate Între 1956 și 1986, care au fost studiate. Cercetările biografice au fost facilitate de apariția În 1993 a primului Who’s who rus, cuprinzând 1 200 de note biografice despre personalități. Două modele
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mondene precum cea de la PEN și aprehensiunilor scriitorilor avangardiști, congresul le opunea garanția morală a unei literaturi de «tip nou», Gorki lăudând meritele unei „literaturi sovietice care a depășit literaturile occidentale prin noutatea subiectelor ei”. La puțin timp după aceea, teroarea stalinista și războiul aveau să facă multe victime printre scriitori, al doilea congres al Uniunii neavând loc decât 20 de ani mai târziu și anunțând Începutul destalinizării. Ca organizație, Uniunea scriitorilor diferă mult de PEN. Numărul de cărți publicate necesare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Smaranda Vultur, Doina Jelea, Ruxandra Cesereanu sunt printre autoarele cele mai cunoscute În această nouă specie istoriografica, a cărei „feminizare” Îi indică deopotrivă noutatea și relativă marginalitate. «În faza de post-mobilizare, un contract social implicit Între conducători și conduși Înlocuiește teroarea și ideologia ca principal mecanism de control și de coeziune: consumul și bunăstarea materială În schimbul neamestecului În treburile stăpînirii.», Christian Jopke, op.cit., p. 9. «Sistemul de Învățămînt, statul, biserica, partidele politice sau sindicatele nu sînt aparate, ci cîmpuri. Într-un
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
revine cu un nou Apel, de această dată către „toți cărturarii români liberi”, ceea ce constituie un prim demers pentru înființarea Academiei Române Libere (Societatea Academică Română). Rubricile permanente „Tribuna liberă”, „Știri din patria martirizată” (de la numărul 3/1951 cu subtitlul „Domnia terorii și nelegiuirile regimului comunist”), „Cronica sud-americană”, „Știri din țările vecine”, „Cronica externă” sunt susținute de personalități ale exilului politic românesc: Grigore Gafencu (prezent permanent cu articole în prima pagină, deține și rubrica „Cronica externă”), Brutus Coste, Anghel Rugină (Mai multă
ROMANUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289362_a_290691]
-
Cauze provizorii, București, 1983; Filmar, București, 1984; O călătorie spre marea interioară, I-III, București, 1986-1990; Permisul de pieton, București, 2000. Antologii, ediții: Anul 1946. Scrisori și alte texte, București, 1997; Anul 1948. Instituționalizarea comunismului, București, 1998; Anii 1949-1953. Mecanismele terorii, București, 1999; Exerciții de memorie, postfață Ana Blandiana, București, 1999; Timișoara în arhivele Europei Libere: 17-20 decembrie 1989, București, 1999; Nicoleta Franck, De la Iași la Geneva, de pe Bahlui pe Leman. Amintiri, București, 2000; Ilie Lazăr, Amintiri, București, 2000; Anii 1961-1972
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
mărturisiri” din colecția lui S., provenite de la sau despre G. Topîrceanu, Radu Gyr, Otilia Cazimir, Magda Isanos, Coca Farago, Constanța Marino-Moscu, Mihail Drumeș, Nichita Stănescu. Poeziile din Răstignit pe un fir de nisip (1997), Răspântii pustii (2001), Hermeneutica iubirii (2003), Teroarea clepsidrei (2003) reflectă, după opinia lui Dumitru Micu, „maree ale unei conștiințe răvășite, intermitent de-a dreptul traumatizate. În reflecții și interogații pe cele mai diverse teme, eterne și seculare, de la geneza cosmosului la moartea universală, de la specificitatea, derutantă, a
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
un fir de nisip, București, 1997; G. Topîrceanu, inedit, București, 1997; Răspântii pustii, București, 2001; Singurătatea măștilor, București, 2001; Contribuții inedite la istoria literaturii române, București, 2001; Teatru, București, 2002; Așchii de gând. Gnomice, București, 2002; Hermeneutica iubirii, București, 2003; Teroarea clepsidrei, București, 2003. Ediții: Ioan Slavici, Amintiri, pref. edit., București, 1967; Topîrceanu scrie și desenează pentru copii, pref. edit., Iași, 1970; G. Topîrceanu, Minunile Sfântului Sisoe, pref. edit., Iași, 1972; ed. București, 1992, Poezii și desene pentru copii, pref. edit
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
obiective unirea forțelor exilului, promovarea schimbului civilizat de opinii, evitarea divergențelor întreținute artificial și „formarea unei conștiințe naționale” capabile să creeze și să susțină mișcarea de rezistență împotriva regimului totalitar din țară. Subiecte diverse - diplomația româno-americană, violarea drepturilor omului, spionaj-contraspionaj, teroarea stalinistă, „uciderea” culturii, eșecul socialismului, procesele politice, istoria monarhiei române - sunt abordate în articole de condamnare a ideologiei comuniste și a cultului personalității, semnate de Monica Lovinescu („Note de lectură”), Dorin Tudoran („Bloc notes”), Cornel Dumitrescu („Ultima oră”), Vladimir Tismăneanu
LUMEA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287883_a_289212]
-
la decadența morală și spirituală caracteristică „vârstei de fier” (strategii dictatorial-represive în totalitarism, manipulatoare în celelalte cazuri). Este o eră a degenerescenței universale. În ipostaza ei comunistă, aceasta înseamnă suprimarea libertăților, accesul la putere al unor ființe patibulare, delațiune și teroare (nu întâmplător într-un roman e resuscitată figura torționarului Țurcanu, din închisoarea piteșteană de „reeducare” care acum acționează în libertate, iar în altul se evocă și masacrul din Piața Tien An Men). În ipostaza postdecembristă și în cea occidentală, ea
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
Müller); pentru Oglinda: CSEL 12, 1887 (Fr. Weihrich). în 430, cînd catastrofa ineluctabilă care dezagrega vechea civilizație greco-romană din Occident atinsese apogeul, Augustin moare. Africa fusese deja invadată de vandali, care asediau Hippona și se dedau peste tot la violențe, teroare și jafuri. Așa cum povestește biograful său, Possidius (31, 2), Augustin „voise să i se transcrie puținii psalmi ai lui David care vorbesc despre penitență; și, țintuit în pat, pe toată durata bolii sale, contempla acele foi întinse pe perete și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]