3,082 matches
-
ozonul O3, metanul CH4, protoxidul de azot N2O, hidrogenul, H2, precum și gazele pasive-heliu He, neonul Ne, kriptonul Kr și xenonul Xe. Atmosfera conține și multe alte gaze secundare, care sunt rezultatul poluării aerului prin diverse cicluri tehnologice de producție. 3. Ticule și molecule instabile și nesaturate chimic (așa-numiți radicali liberi), prezente în concentrații mici, însă cu activitate chimică și optică semnificativă. Această categorie cuprinde gruparea hidroxil, OH, oxigenul atomic, O, clorul, Cl ș.a. 4. Aerosolii (suspensiile) - cele mai mărunte particule
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
finanțarea proiectelor de cercetare dezvoltare, care vor genera rezultate aplicabile direct în economie, modernizarea și dezvoltarea capacității și infrastructurii instituțiilor de cercetare-dezvoltare-inovare, creșterea calității și diversificarea ofertei de servicii inovative și stimularea cererii de inovare din partea sectorului productiv; • valorificarea potențialului TIC (tehnologia informației și comunicării) și aplicarea acestuia deopotrivă în sectorul public și cel privat, prin exploatarea resurselor umane calificate și de know-how și prin îmbunătățirea infrastructurii în special în zonele de eșec al pieței. Scopul este acela de promovare a
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
al unei organizații publice de cercetare sau al unei universități. footnote> inovative sprijinite; − 1.200 locuri de muncă create/menținute la beneficiarii asistați; − 50 cereri de brevete rezultate din proiectele asistate; − 50 infrastructuri noi de cercetare sprijinite; • Axei prioritare 3 - TIC pentru sectoarele privat și public - la sfârșitul anului 2015 for fi: − 100 proiecte de rețele broadband finanțate în zone de eșec ale pieței; − 100 proiecte de servicii publice electronice finanțate; − 1.000 proiecte de e-economie finanțate; − 5.000 firme
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
aflate sub fascinația și dominația presei. Fenomenul mass-media pașoptist și postpașoptist este studiat ca factor declanșator al unei existențe falsificate, de care însuși omul și gazetarul Caragiale a încercat să se salveze prin opera sa „literară”, molipsită și ea de ticurile și de clișeele limbajului publicistic. Rică Venturiano c’est moi (titlul unui capitol) se referă tocmai la „lupta cu omul-kitsch care-l pândește dinăuntru” pe Caragiale și pe care îl exorcizează prin intermediul unei „duble parodii”,parodia unei lumi-parodie. „Mitologia moftului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
cădea în categoria hibridă a utilului și concomitent plăcutului estetic, exact în acea categorie în care intră toate acele obiecte naturale care pot fi utile și agreabile 6. Dacă în înțelesul clasic estetica își ia ca obiect cercetarea frumosului artis‑ tic, se cuvine investigată zarea interioară a ceea ce numim artă. Conceptul artei subsumează toate preocupările menite să ne situeze într‑un raport crea‑ tor față de realitate. Latinescul ars, la fel ca grecescul τέχνη, semnifică abili‑ tate, pricepere, meserie bine stăpânită. Tocmai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ca un păstor purtând pe umeri oița rătăcită, pe care cu toată blândețea și bunăta‑ tea o caută și, găsind‑o, o conduce spre staulul Împărăției lui Dumnezeu 25. Pictorul catacombelor nu încearcă să obțină - din teamă - un efect drama‑ tic, dar dimpotrivă urmărește răspândirea mesajului, a credinței în Dumnezeu în lumea întreagă, realizându‑se astfel o formă de evanghelizare. 2. Ce determină imaginea? Prin forța și jocul componentelor sale simbolice, imaginea înviorează, mă‑ rește memoria și credința, dar și face
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Abilitate scăzută de a reflecta într-o formă coerentă, în vorbire și în scris, a faptelor și a ideilor; tendința de a comunica prin gesturi odată cu cuvintele sau în locul acestora; Scăderea cunoștințelor de vocabular sub nivelul clasei a patra; Proliferarea ticurilor verbale, a cuvintelor de umplutură care nu spun nimic; Inabilitatea de a distinge diferențele dintre sunetele ce alcătuiesc cuvintele și de a le percepe în ordinea rostirii, fapt care se reflectă și în dificultatea de a pronunța cuvinte lungi și
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
de avanpost” sau prodromale, care să sugereze pentru medicul practician dezvoltarea unei schizofrenii ulterioare. Nu foarte multe simptome au putut fi izolate și analizate statistic, însă 14 au prezentat o frecvență suficient de semnificativă. Ele sunt reprezentate mai jos: Simptom Ticuri Dispoziție fluctuentă Dezinteres Tulburări ale voinței Simptome hipocondriace Senzație de rău matinală Acuze obsesivo-fobice Idei obsesive Comportament obsesiv compulsiv Scăderea energiei Anxietate/tensiune psihică Indiferență Meticulozitate anormală Dispoziție expansivă Tab: Distribuția simptomelor cel mai frecvent întâlnite în prodromul schizofreniei Așa cum
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Meticulozitate anormală Dispoziție expansivă Tab: Distribuția simptomelor cel mai frecvent întâlnite în prodromul schizofreniei Așa cum se remarcă, frecvența acestor simptome nu este uniformă: de la indiferență ce este pe de departe cea mai frecvent întâlnită și până la dispoziția expansivă și diferite ticuri cu o dispersie mare. Deasemeni, nici capacitatea lor predictivă (apreciată prin indicele lor de corelație) nu este uniform răspândită, astfel încât o serie de simptome ce apar mai frecvent (cum ar fi indiferența de exemplu) au un indice de corelație relativ
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
-i neliniștesc. Ea poate favoriza temele de autoacuzare, caracterul său obsedant ușurează elaborarea unei teme de influență exterioară, însă masturbarea intensivă este aici mai adesea un simptom decât o cauză primară. Obsesiile se pot transforma în stereotipii adevărate, cum sunt ticurile și mișcările stereotipe cu valoare simbolică, sau pot ajunge până la adevarate impulsiuni ucigașe. Lipsa atitudinii critice și de opoziție față de aceste stări, ca și desfăsurarea lor stereotipă, fără participare afectivă sunt elemente de diagnistic diferențial cu psihastenia. Pacientul schizofren poate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
tematizate. Aceste fenomene se însoțesc de intuiții abstracte, opriri a gândirii, gândirea amintirilor. Tabloul se va completa în timp cu apariția de, halucinații auditive clasice: verbale, obiective, individualizate și tematice. La acestea se adaugă fenomene de automatism motoriu (gesturi parazitare, ticuri, impulsiuni), automatism senzitiv (halucinații cenestezice, senzații de curent electric sau de raze caustice mai cu seamă pe abdomen și organele genitale). Sindromul nu este specific debutului schizofreniei, însă apar aici cu o deosebtă frecvență ideile delirante care exteriorizează un caracter
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
copii mai mici și mai mari, ideea de justiție, egalitate față de evaluarea vinovăției etc. 2.1.3. Caracteristici afective Mai ales nxietatea și mecanismele de apărare ale sinelui prezintă Înțeres. Anxietatea camuflată poate duce la nervozitate, tulburări de somn, diverse ticuri, și chiar la fobia școlii, la inadaptare, panică etc. În viața școlară mică se formează Însă și stări afective numeroase legate de activitățile care se desfășoară În spațiul lecției emoții și sentimente intelectuale, estetice, artistice și socialpolitice implicate În identitatea
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Din lectura lucrării , r ezultă că autoarea a fost pre ocupată permanent de pătrunderea în interesul problemelor și proceselor ridicate de tema propusă. În capitolul I, intitulat „Conținutul și caracteristicile fenomenului de globalizare”, autoarea se concentrează asupra cadrului conceptual teore tic, trecând în revistă diferitele interpretări date globalizării, trăsăturile specifice acestui fenomen, principale sale etape, factorii ce l-au favorizat, precum și raportul dintre acesta și statul- națiune. Globalizarea este privită ca un fenomen multidimensional, reprezentând o nou ă etapă de dezvoltare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
la îndoială. Unii susțin că globalizarea este un feno men de lungă durată, care nu reprezintă, cu adevărat, o noutate, evidențiind fa ptul că atât investițiile mon diale, cât și comerțul, ca proporție în PIB ului mondial (GDP - Gross Domes tic Product) sunt puțin diferite astăzi față de cu m erau cu un secol în urmă, granițele internaționale fiind la fel de deschise, la vremea aceea, cum sunt astăzi, chiar și numărul persoanelor care migra u î n străinătate fiind aproxi mativ același. și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cu globalismul și globalizarea. Cât despre întrebarea cu privire la principalii determinanți ai procesului de globalizare, un răspuns simplu va include intensificarea fluxurilor transfrontaliere de capital și creșterea investițiilor străine di recte (ISD), extinderea comerțului internațional, evoluția tehnologiei și co municațiilor internaționale (TIC), precum și mi gra ția internațională. Totuși, această enumerare a forțelor determinante ale globalizării nu este cup rin zătoare, deoarece comerțul internațional nu se poa te extinde fără adoptarea unor politici naționale de liberalizare și fără cr earea unui cadru general
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
naționale. Facto rii politici ar putea ajuta la ex plicarea detaliilor ce țin de oportunitatea lib era lizării în unele cazuri, însă, în principal, această abordare consideră globaliza rea financiară ca fiind deter minată de factori independenți de sistemul poli tic . Nu este surprinzător însă nici faptul că majoritatea economiștilor adoptă ac eastă abordare. 2.2.2. Abordarea puterii hegemonice Potrivit acestei concepții, un sistem financiar internațional deschis depinde de existența și autoritatea unei puteri hegemonice liberale<footnote id=”63”>Gilpin
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
până în 1988, atinseseră cifra de 4.6 trilioane $. Fluxurile financiare de pe piețele europene și tra nsnaționale au devenit din ce în ce mai importante și au început să atragă at enția celor ce-și doreau să le înțeleagă evoluția din punct de vedere teore tic . O temă proeminentă care s a conturat a fost ideea că globalizarea financi ară era expresia unei cuprin zătoare tendințe de extindere a piețelor, facilitată și de dezvoltarea tehno logică, prin care era subminată puterea guverna men tală. Această temă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
loc imediat după criza datoriilor din 1982 și după criza din America Latină. Eficiența acțiunii de liberalizare a contului d e c apital asupra îmbună tățirii principalilor indicatori macroeconomici și , în special, asupra procesu lui de creștere economică reprezintă o problema tic ă extrem de complexă, cu atât mai mult cu cât eficiența liberalizării co ntu lui de capital depinde și de o serie de factori mai greu cuantificabili, cum a r f i: calitatea instituțiilor existente, legislația etc. Ținând seama de efectele
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a se mișca li ber, în țară, dar și în exterior, slăbește puterea intervenției guvernamentale, i ar, pe măsură ce țările devin mai bine integrate, crește și nevoia unei anumi te cooperări financiare internaționale. În momentul de față, este greu de an tic ipat un revers al actualului trend de globalizare financiară. Acest fapt se dat orează, în mare parte, pro cesului de liberalizare și dereglementare al ec ono miilor, precum și progre sului tehnologic din sectorul serviciilor finan cia re. În plus, canalele
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și dereglementare al ec ono miilor, precum și progre sului tehnologic din sectorul serviciilor finan cia re. În plus, canalele prin care se realizează globalizarea financiară sunt atât de multe și de complexe, încât reversul globalizării financiare nu poate fi an tic ipat. Concluzii parțiale Globalizarea financiară sau globalizarea capitalului financiar repre zintă unul dintre subiectele de actualitate ale li teraturii de specialitate care a stârnit numeroase controverse de-a lungul timpului. Din perspectivă istorică, g flobalizarea inanciară nu este un fenomen
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
care se constituie în exportatori de capital) acordă împrumuturi sau cumpără titluri de proprietate (active) către/de la rezidenți ai unei alte țări (care se constituie în importato ri de capital). Un flux in ternațional de capital are o mișcare caracteris tic ă, începută într-un anu mit stat, fiind direcționat către un alt stat, făr ă a se declanșa, însă, în ace lași timp, o mișcare în sens invers, în contrap art idă. Tranzacțiile interna ționale de capital implică, așadar, vânzări
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
internaționale de portofoliu repre zin tă achiziționarea, de pe o piață financiară, a unor valori mobiliare str ăine (acțiuni, obligațiuni) și care necesită existența unor piețe de capita l s uficient de lichide, fie na ționale, fie internaționale. Acestea permit par tic iparea la luarea deciziilor, dar nu și dreptul de control. Motivațiile principale ale investitorilor de portofoliu constau în căutarea câștigului și re duc erea riscului prin diver sificarea internațională. În contrast cu investiția străină directă, în cazul investiției de portofoliu, investitorii sunt
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
as tfe l de întrebare este des tul de complex. Unul dintre cele mai importante ar gumente care răspund la întrebare este cel al existenței firmelor ma ri sau foarte mari, care acțio nează pe piețe dominate de concurența monopolis tic ă sau de oligopol și care dețin un anumit unic portofoliu de cunoști nțe aplicabile, în domeniul producției sau al cercetării - dezvoltării, au unele abilități specifice în d ome niul managementului, experiența necesară în activitățile extinse pe tărâm internațional și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
măsurile expansioniste de ieșire di n c rizele economice nu rămân fără efecte adverse, în termenii inflației. Lecția anilor ̕70 este aceea că politicile expansioniste prelungite au produs inflație și datorii publice mari, a căror reducere a necesitat poli tic i restrictive, care au făcut ca media creșterii economice să rămână relativ scă zută. Lecția acelor ani și a altor perioade similare în abordare este aceea că măsurile anticriză trebuie concepute pornind de la obiectivul asigurării sustenabilității fis cale și a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și dereglementare al ec ono miilor, precum și progre sului tehnologic din sectorul serviciilor finan cia re. În plus, canalele prin care se realizează globalizarea financiară sunt atât de multe și de complexe, încât reversul globalizării financiare nu poate fi an tic ipat. Globalizarea financiară sau globalizarea capita lul ui financiar comportă atât beneficii, cât și riscuri. Aceste riscuri pot apărea, mai curând pe termen scurt, atunci când țările se deschid către piața globală, iar un risc binecunoscut este acela că globalizarea poate
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]