12,189 matches
-
Apoi, influența Occidentului nu este numai prin experiența personală, dar și prin influența politică și culturală în România, prin intermediul unor actori politici și prin mass-media. Prin intermediul experienței personale însă cu greu ne-am imagina cum ea ar avea efecte asupra toleranței față de diferite grupuri. Nu ne putem imagina cum contactul personal, de „călător”, cu Occidentul este de natură a scădea semnificativ antisemitismul, va crește acceptarea romilor și a diferitelor culte religioase. Gândind mai bine nu cred că o asemenea ipoteză poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cunoscut, probabil, prea mulți evrei și chiar dacă i-au întâlnit, de multe ori nici nu au știut că sunt evrei. Cel mai probabil au văzut romi din România sau Bulgaria și nu cred că acest contact trimitea un mesaj de toleranță. Cât despre excursioniști, este aproape exclus să fi avut asemenea experiențe directe. Dar cei care doar intenționează să meargă în Occident? Este de presupus că în pregătirea pe care și-o fac pentru o asemenea călătorie își vor revedea atitudinile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
meargă în Occident? Este de presupus că în pregătirea pe care și-o fac pentru o asemenea călătorie își vor revedea atitudinile lor intolerante? Dar contactul cu membrii familiei? Chiar dacă am încerca să ne imaginăm cum se transmite mesajul de toleranță, mi se pare că este mai degrabă o glumă. Un văr vine din Occident și, la o masă de revedere, proaspătul „occidental” atacă problema toleranței: bă, acolo, nu ca la noi, evreii sunt apreciați; să nu mai vorbim de țigani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
contactul cu membrii familiei? Chiar dacă am încerca să ne imaginăm cum se transmite mesajul de toleranță, mi se pare că este mai degrabă o glumă. Un văr vine din Occident și, la o masă de revedere, proaspătul „occidental” atacă problema toleranței: bă, acolo, nu ca la noi, evreii sunt apreciați; să nu mai vorbim de țigani; ăștia sunt considerați ca cetățeni cu prestigiu și de încredere; cum prind unul, îl și angajează. 3. În toate formele de intoleranță, românii au atitudini
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
avut personal experiența șocantă a diferențelor de atitudine. Putem avea rezerve profunde față de toate cele trei presupoziții teoretice tacit implicate în ipoteza în discuție. Ar mai exista o posibilitate. Poate nu experiența directă cu evreii și romii este sursa creșterii toleranței, ci cu „starea de spirit de toleranță” din Occident, experiența unei „toleranțe abstracte” pe care o sesizează difuz în hoteluri, în expoziții, pe stradă, în relațiile cu patronii și cu colegii; absorbția mesajelor de toleranță din mass-media, participarea la conferințe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
atitudine. Putem avea rezerve profunde față de toate cele trei presupoziții teoretice tacit implicate în ipoteza în discuție. Ar mai exista o posibilitate. Poate nu experiența directă cu evreii și romii este sursa creșterii toleranței, ci cu „starea de spirit de toleranță” din Occident, experiența unei „toleranțe abstracte” pe care o sesizează difuz în hoteluri, în expoziții, pe stradă, în relațiile cu patronii și cu colegii; absorbția mesajelor de toleranță din mass-media, participarea la conferințe, discuții personale în care occidentalii ridicau frecvent
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
față de toate cele trei presupoziții teoretice tacit implicate în ipoteza în discuție. Ar mai exista o posibilitate. Poate nu experiența directă cu evreii și romii este sursa creșterii toleranței, ci cu „starea de spirit de toleranță” din Occident, experiența unei „toleranțe abstracte” pe care o sesizează difuz în hoteluri, în expoziții, pe stradă, în relațiile cu patronii și cu colegii; absorbția mesajelor de toleranță din mass-media, participarea la conferințe, discuții personale în care occidentalii ridicau frecvent probleme legate de toleranță. Venit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și romii este sursa creșterii toleranței, ci cu „starea de spirit de toleranță” din Occident, experiența unei „toleranțe abstracte” pe care o sesizează difuz în hoteluri, în expoziții, pe stradă, în relațiile cu patronii și cu colegii; absorbția mesajelor de toleranță din mass-media, participarea la conferințe, discuții personale în care occidentalii ridicau frecvent probleme legate de toleranță. Venit acasă cu acest bagaj de experiență se raportează altfel la conaționalii săi. Și o asemenea presupoziție este mai mult anecdotică, decât de luat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
unei „toleranțe abstracte” pe care o sesizează difuz în hoteluri, în expoziții, pe stradă, în relațiile cu patronii și cu colegii; absorbția mesajelor de toleranță din mass-media, participarea la conferințe, discuții personale în care occidentalii ridicau frecvent probleme legate de toleranță. Venit acasă cu acest bagaj de experiență se raportează altfel la conaționalii săi. Și o asemenea presupoziție este mai mult anecdotică, decât de luat în serios. Testul empiric. Dincolo de susținerea teoretică, o ipoteză trebuie verificată empiric: există o relație statistic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sa? Am văzut că argumentarea teoretică constă mai mult pe evidența intuitivă și în unele puncte cu deficit grav de credibilitate. Autorul mizează pe testarea empirică pe care o consideră decisivă pentru susținerea ipotezei. Ideologiile în sprijinul democrației și al toleranței sunt susținute în mai mare măsură de cei care au, decât de cei care nu au experiența în străinătate. Ponderea persoanelor tolerante față de evrei din totalul celor care au fost în străinătate este de peste 70%. Ponderea celor care nu au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
54 41 42 Notă: Exemplu de mod de citire: 56% dintre cei care au lucrat în străinătate au încredere în romi, față de numai 46% pe total mediul urban. Propoziția citată mai sus cuprinde formularea imprecisă: „Ideologiile în sprijinul democrației și toleranței sunt susținute în mai mare măsură de cei care au, decât de cei care nu au experiența în străinătate”. Ce înseamnă că „sunt susținute”? De datele empirice? Tabelul 3 dat în sprijinul ipotezei „par” să confirme ipoteza. Surprinzător este că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
beneficiari ai tranziției. Noncălătorii pot fi mai vârstnici, mai săraci, mai puțin educați, inactivi sau chiar mai alienați. S-a demonstrat că această stare de marginalitate/alienare/insucces/resemnare generează structuri de personalitate „închise”, „fasciste”, cu un nivel scăzut de toleranță. Deci nu pentru că au călătorit în Occident, au devenit mai toleranți decât cei care artificial sunt puși în categoria de noncălători, ci pentru că sunt mai tineri, mai educați, mai bogați, mai activi, mai de succes. Era simplu de separat contribuția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
intenționează să plece în străinătate” și „cineva din familie a lucrat în străinătate”. Doar „a călătorit în străinătate” are o contribuție semnificativă statistic doar la componenta „orientare procapitalistă”, dar nici o contribuție semnificativă la celelalte componente ale mentalității, inclusiv nu influențează „toleranță etnic-religioasă”. Iar singura influență susținută de date „a călătorit în străinătate asupra orientare procapitalistă” este un caz tipic de presupoziție înalt discutabilă. Eu cred că este mai plauzibilă relația determinativă inversă: cei prosperi economic este de așteptat să aibă din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Ansamblul datelor considerate în capitol susțin ipoteza unui impact semnificativ al experienței de migrațiune asupra mentalităților și comportamentelor populației (p. 50). Erori de acest fel le găsim și în alte ipoteze. Doar încă un exemplu: tipul orașelor ca factor determinant. Toleranța ridicată este întâlnită mai ales în orașele cu experiență duală: atât pentru muncă, cât și pentru alte rațiuni (adică excursiile în Occident, intenția de migrare și un membru al familiei care a avut o asemenea experiență a Occidentului - n.m.). Este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
care a avut o asemenea experiență a Occidentului - n.m.). Este tipic în acest sens cazul orașului Brașov, cu o pondere relativ egală de plecări pentru muncă și pentru alte scopuri. Populația Brașovului pare să aibă un grad foarte mare de toleranță etnic-religioasă” (p. 29). Datele sunt prezentate în tabelul 5. Și iarăși probleme statistice. În primul rând nu este indicată semnificația statistică a diferențelor dintre localități. Probabil că nici nu are sens statistic datorită micimii „subeșantioanelor”: Brașovul (54 persoane), Bacăul (63
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Constanța (58) etc. Problema de fond este însă alta. Brașovul este substanțial mai tolerant decât altele pentru că populația sa are „o experiență de migrațiune duală”? sau a altor factori „ascunși” în „experiența duală”? Mai credibil este că Brașovul prezintă o toleranță mai ridicată nu pentru faptul de a fi avut mulți „călători”, ci pentru că are o tradiție culturală a multiculturalității, remarcate de mulți specialiști. Sau, simplu, că în „subeșantion” erau persoane mai educate, mai tinere; sau pentru că orașul este mai prosper
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de vedere metodologic, conștientizarea existenței unei asemenea greșeli, nu este doar o „justificare a necesității de a se desfășura cercetări științifice (pentru a demonstra ce formă are un anumit fenomen)”, ci este, în opinia autoarei, o încercare de a crește toleranța și înțelegerea față de modurile de gândire și acțiune ale altor oameni. Nu trebuie să uităm că intuiția și cunoașterea naivă este înșelătoare, natura umană mult prea complicată, iar mediul social foarte bogat în factori care acționează asupra individului. Concluzionând la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
din Transilvania (Teatrul românesc în Ardeal, Teatrul și scena, Teatrul românesc pe scenele maghiare), de care se ocupă și Jac Paleologu (Presa și teatrul românesc în Ardeal), în timp ce N. Ghiulea abordează aspectele teoretice ale fenomenului artistic (Aspectul social al artei, Toleranța în artă, Individualul și socialul în artă, Arta națională). Revista are în vedere și literaturile străine. Astfel, se reproduce un text din Giovanni Papini, O tragedie infernală, tradus, iar Leonard Paukerow, în Ceva despre opera rusească „Evghenie Oneghin” și autorul
ARDEALUL TEATRAL SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285427_a_286756]
-
Întețit În mai 1944, cînd Balli Kombëtar s-a aliat cu șefii triburilor din nord pentru a se Împotrivi mai bine comuniștilor. Și În Iugoslavia, relațiile dintre cetnicii colonelului Draza Mihailovici și partizanii lui Țîțo au stat inițial sub semnul toleranței și chiar a unei anumite cooper...ri. La Început, cum amîndou... mișc...rile Își aveau cartierul general respectiv În regiunea Uzice din Șerbia occidental..., conduc...torii lor s-au Întîlnit, mai ales În toamna anului 1941, pentru a Încerca s
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
și aspectelor fizice deopotrivă care determină adaptarea unică a acestora la mediul bio-psiho-socio-profesional. Astfel, imaginea studentului în medicină trebuie să fie strâns legată de manifestarea unor caracteristici de personalitate cum ar fi: responsabilitate, dominanță, capacitate de statut, prezență socială, empatie, toleranță, autocontrol, intuiție psihologică, orientare spre muncă, creativitate, etc. Scop Modelarea caracteristicilor de personalitate și dezvoltarea motivației studenților în medicină ca urmare a stabilirii unei metodologii adecvate de acționare în lecția de educație fizică universitară prin elaborarea și implementarea unui program
IMPLICAȚII ALE JOCURILOR SPORTIVE CU PRIVIRE LA MODELAREA CARACTERISTICILOR DE PERSONALITATE ŞI MOTIVAȚIA STUDENȚILOR ÎN MEDICINĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
încă din perioada preconstantiniană.16 Martiri creștini la Dunărea de Jos Religie cu o doctrină aparte, propovăduind un monoteism cu totul străin de spiritul antic greco-roman și interzicând adepților săi participarea la riturile tradiționale, creștinismul nu se putea bucura de toleranța autorităților romane și nici de simpatia adoratorilor vechilor divinități. Suspectați de autorități, respinși de mulțime pentru practicile lor contrare zeilor, creștinii erau considerați un corp străin, marginal, în afara legii romane, iar religia lor o "superstiție", ce atrăgea persecuții. Creștinismul a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
când s-au pus fundamentele civilizației creștine. Viața religioasă a secolului al IV-lea denotă caracterul intermediar al perioadei: el debutează sub semnul păgânismului intransigent și sfârșește sub zodia creștinismului intolerant, "totalitar" (Culianu). Între aceste limite, se succed ani de toleranță, de conflicte și reconcilieri, de reacții violente și reveniri spectaculoase-legislația imperială, prevederile sinoadelor Bisericii, scrierile epocii reflectă starea de incertitudine specifică secolului. Păgâni și creștini în Scythia Minor Tabloul religios al ținutului dintre Dunărea de Jos și Marea Neagră, în vremea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
creștine este confirmată. Episcopiile din sud-vestul Daciei au întreținut contacte cu bisericile creștine din stânga Dunării până la "apogeul lui Attila" (449-450). Apoi, existența legăturilor de comerț din zona dunăreană, în urma tratatelor lui Attila cu romanii, astfel, prizonierii luați de huni și toleranța față de ei în "mediul barbar" din nordul Dunării au fost căi de menținere a legăturilor între oamenii creștinătății dunărene și de ascensiune a noii religii. Mai ales captivii luați din sud au fost adevărați "apostoli" (misionari) în nordul Dunării. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
se afla în plină descompunere. Însă destrămarea regatului arpadian a avut pe lângă componenta politică și una confesională: șocul invaziei mongole din 1241 a redus considerabil influența papalității, care impulsionase politica confesională anterioară a regatului și a blocat, practic, prozelitismul catolic. Toleranța față de schismatici (români) și păgâni (cumani) a luat proporții sub Bela IV și Ladislau Cumanul. Relaxarea presiunii confesionale a fost o caracteristică a politicii regalității ungare, după 1241 și până la moartea ultimului rege arpadian, în 1301.6 Să vedem care
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ianuarie 1990, sub conducerea unui comitet director, subtitlul fiind „Săptămânal de atitudine”. Colegiul de redacție este format din Radu G. Țeposu (director), Ioan Buduca (redactor-șef), Mariana Dima (secretar general de redacție). Continuă „Viața studențească” (1956-1989), cu un program renovat: „toleranță față de cuvântul celuilalt, deconspirarea intoleranței altora”. „Singura șansă de reușită”, se afirmă în primul număr, este „de a se ține de cuvânt”. Tot aici, Ioan Buduca realizează un dialog cu Octavian Paler, șirul interviurilor continuând: Radu G. Țeposu cu Adrian
CUVANTUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286629_a_287958]