2,542 matches
-
cu-al lui " Ce faci, fă?" pipăitor; mâinile-i trebuie să fi fost prea obosite pentru a o mai saluta ca altădată. "Numai de nu l-ar fi dezvățat de haimanalâcul lor ăia pe-acolo, pe la pârnaie", se umplu de tonalități grave glasul firav al unei dezamăgiri din sinea junei. Una din mâinile multașteptate de fată se scufundă în buzunarul blugilor soioși și, după o căutare prelungită dinadins, extrase o splendidă brațară, cum nu văzuse Marieta decât prin reclamele firmelor de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu-ai săi în Ouderkerk; numai maică-sa, dusă cu treburi pe la o soră din Rotterdam pentru câteva zile, lipsise de-acasă în fatidica noapte de 31 ianuarie. Îl trezise din somn un muget greu, rostogolindu-se peste câmpuri în tonalități grave și înecând spornic în sine sute de alte glasuri cu mult mai înalte, căci disperate, ale suflării din sat. Cavalcada copitelor infernale venea din toate direcțiile, răpind cu o singură manevră și posibilitatea de orientare, și calea de scăpare
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
au terminat!" O lungiră așa o vreme, până când frustrarea provocată de întâlnirea cu podul-barieră se mai risipi și efuziunea revenirii la conversație îi cuprinse, călduroasă, pe de-a-întregul. Se descopereau ieșindu-și ospitalier unul altuia în întâmpinare cu spații rezonante de tonalități diferite, vibrând de nerăbdarea unei asamblări măiastre, de la sine, fără fierăstraie și dălți, în formă de arcă legănat-vorbitoare a convivialității. Pe lângă ea, stihia aluneca neputincioasă, lăsându-și mugetul brut cizelat în glasuri omenești cântătoare, cu vocale lungi cât canalele de-
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
capul lui. Auzise ceea ce ar fi vrut de la ei, și totuși, judecând mai bine, auzise mai mult decât ar fi vrut: urechea lui prinsese și vântul zdrențuit de ierburi al stepei, răsunând în vocile lor fără fund și împrumutându-le tonalități stranii, de ventriloc. Dinspre fundal răzbătea în ele alt zvon, fără început sau localizare. Ah, bine i-ar fi prins acum cartea de vizită a unui șaman mongol! VI − Spune, străinule, în cetatea ta bărbații nu sar peste tauri? întrebă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
În vreme ce distilatul de malț cobora încet și sigur către sălașul temerilor adânci din făptura lui, la etaj jetul puternic al dușului izbea discontinuu pardoseala de ceramică, întrerupt de sunetul mai surd al apei pe pielea femeii. În auzul lui Ian, tonalitățile confuze se recompuneau simfonic, căci memoria sa trupească păstra fidel întipărită albia virtuală a curgerilor ei vijelioase dincolo de sine. Trupul lui Ondine nu respingea șuvoiul, ci părea să i se alăture confluent, lestându-l ca un mâl greu, aluvionar, și întârziindu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
olandezi este Rembrandt. El pictează, desigur, portrete, peisaje și scene biblice, dar a fost influențat de Caravaggio și opera sa depășește cu mult gusturile convenționale și conformiste ale societății olandeze. În domeniul muzicii, "stilul concertant" (opoziția dintre ansamblurile sonore, cucerirea tonalității și a cromatismului, practica basului continuu și variația ornamentală) ia naștere din estetica "barocă". Dacă această expresie aplicată la muzică este diferită de sensul ei arhitectural sau pictural, este adevărat că un concert de Vivaldi, o operă ca Messia lui
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Cert e c? ele au fost matricea numeroaselor teorii rasiste, antroposociologice ?i reac?ionare care, la turnură secolului, au �nflorit �n Germania (cu Ammon ?i Chamberlain), sau �n Fran?a (cu Vacher de Lapouge). Organicismul ?i alte exemple, cu o tonalitate diferit? �ns?, relev? importan?a schemelor biologice pentru primele interpret?ri ?tiin?ifice ale fenomenelor sociale. Ideea admis? de c?tre mediile ?tiin?ifice, pe care am putea-o lua ?i că pe o glum?, este aceea c? omul are
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ific? sau pozitiv? care se desf??urau �n anii 1870 �n jurul lui Hippolyte Taine ?i Th�odule Ribot. Temele la mod? erau cele privind �nv??area limbajului ?i evolu?ia g�ndirii, f?r? a uita studiile cu o tonalitate medical? asupra bolilor nervoase ?i tratarea lor. Dar psihologia poate fi �n?eleas? �ntr-un sens mai pu?în tare, ca metod? ?i nu că ?tiin??. A face psihologie �nsemna, �n acest caz, a admite c? fenomenele sociale nu se reduc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
înțelepciune Domnul să te salveze cu sora ta Sfânta și pura simplitate. Doamnă Sfântă dragoste Domnul să te salveze cu sora Sfântă ascultare. Preasfinte virtuți Domnul de la care veniți și purcedeți să vă salveze pe toate”. În poezia franciscană vibrează tonalitățile înalte ale rugăciunii afective din duioșia inimii rănite de suferințele Mântuitorului, dar și din bucuria luminoasă a Învierii Lui. „Cântecul fratelui Soare și al tuturor creaturilor”, „Simplă rugăciune”, „Laudă pentru toate orele” exprimă suav și sincer căldura contemplației mistice. Dar
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
conflictul din Orientul Apropiat sunt legate între ele printr-o serie complexă de cauze și efecte dialectice (= care interacționează neintenționat). Nici un factor nu poate fi explicat fără ceilalți. Istoria evreilor, după 1789, trimite mai mult decât oricare alta la anumite tonalități de un tragism aparte al istoriei universale. Dialectica progresului i-a aruncat pe evrei, dincolo de procesul de emancipare, de asimilare și antisemitism, spre monstruozitatea crimelor în masă comise la scară industrială, monstruozitate întruchipată la Auschwitz. După Revoluția franceză și cea
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
trăiam de câteva luni un puternic sentiment de inutilitate. Generația momentului În discuție oferea patriei socialiste - cu chiu cu vai - patruzeci de virtuali profesori de engleză. O Românie de douăzeci și trei de milioane de oameni (cum ne informa, cu tonalitate revoluționară, Telejurnalul de zece minute al fiecărei seri) strecura greu, În mecanismul său economic și cultural multilateral dezvoltat, patruzeci de angliști pentru proiectatul an 1991, punctul absolvirii noastre. În mod aproape oficial, era vorba despre patruzeci de (noi) paria ai
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nu vrea să plece urechea la prevestiri : faima ta de ghicitoare o cunoaștem, dar nu avem aici nevoie de profeți. El nu înțelege tâlcul aluziilor Casandrei la crimele Atrizilor (după enigme, ai rostit oracole cețoase ; mă simt neputincios), sesizând doar tonalitatea lor sumbră (vorbele acestea menesc nenorocire). De altfel, toate profețiile sunt formulate în așa fel ca să înspăimânte : Când izvorăște din oracol/ vreo știre bună pentru oameni ?/ Vestind nenorociri, profeții, ași ai vorbirii înfoiate,/ împrăștie în lume frica. Corul o acuză
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
personaj inventat de autorul român : Nu ești prea aspră cu străinii ? // Mai puțin decât un tată cu fiica lui (scena 12)1 . Tot astfel, el consemnează comentariile privitoare la cruzimea lui Artemis, însă le atribuie altui personaj și le modifică tonalitatea. La Euripide, Ifigenia nu acceptă ideea că zeița, care odinioară a salvat-o și refuză să primească în altar pe cei pângăriți de crimă, s-ar bucura ea însăși de sacrificii și socotește că oamenii își satisfac pofta de sânge
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
citească, scrisul, fiind un meșteșug care se deprinde, tot acasă, prin intervenția familiei. Incursiunea în orașul Poltava, ca și în copilăria lui Petru Velicikovski, se realizează pe traseul biserică-familie-școală având ca linii de forță structurante ale întregului univers al copilăriei, tonalitatea majoră, luminoasă a sacralității, intermediate de preoții din familie, iar pe de altă parte, componenta descendentă, minoră, umbra necesară realizării imaginii în clar-obscur, moartea, care intervine periodic în existența copilului, răpindu-i mai întâi tatăl, apoi pe fratele mai mic
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
produce o anumită satisfacție, am avut însă grijă, printr-o auto-măsură, să le plasez la locul cuvenit, adică între și între... Pentru potolirea liniștii mele interioare. CARE-I LUNA NOASTRĂ? Cine își mai amintește de istoria revistei "Viața românească", de tonalitățile lirice sub pana lui Mihail Sevastos? Nu se poate uita episodul în care se povestește cum, ieșind târziu de la redacție, Garabet Ibrăileanu, magistrul înconjurat de ceilalți scriitori, îi întreabă: care-i Luna care luminează în orașul nostru, cea a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
să experimenteze o reducere a anxietății sau disconfortului și să primească sarcini asemănătoare, sub formă de temă pentru acasă. Pe măsură ce se instalează obișnuința cu fiecare gînd, trebuie introduse procedee variate de exemplu, ascultarea casetei în situații evitate anterior sau modificarea tonalității ori volumului înregistrării audio. În cazul descris anterior, variația poate consta în audierea casetei cu gînduri blasfemiatoare în apropierea unei biserici sau în incinta acesteia. Pe lîngă varianta expunerii prin audierea unei casete, o altă metodă care a înregistrat succese
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
critica sa veninoasă împotriva lui Cristos, Care este și rămâne adevăratul Binefăcător al omenirii și Înfăptuitorul unicei civilizații adevărate? Când?! Dar astăzi, în fața prăbușirii zgomotoase a noului turn din Babel, „slujirea noastră a Cuvântului“ trebuie să-și recapete din deplin tonalitatea apostolică, reafirmându-L pe Cristos, Dumnezeul nostru, Învierea și Viața, în fața acestei lumi cadaverice: «Și în nimeni altul nu este mântuirea» (Fap 4,11). 49. În conștiința Apostolilor exista un simț profund al responsabilității, indispensabil creștinului și mai ales preotului
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
acele cuvinte îl aduceau cu solemnitate în scenă, personaj indicat nu doar cu Numele integral, ci și cu locul Lui de origine: «Isus Cristos Nazarineanul». Ce limpede răsună numele Mântuitorului dintr-o inimă plină de prezența Sa! Aceasta este adevărata tonalitate religioasă! Isus în centrul tuturor intereselor vitalității noastre. Isus în minte, în inimă, în limbaj, în fapte. Isus singur, excluzând categoric orice alt element. Orice altceva intră în inimă nu se poate simți acasă dacă nu are legătură cu Isus
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
o vorbărie frate! Pe calea cunoașterii lui Dumnezeu, creștinului i se prezintă prima, cea mai dulce relație, și el îl numește pe Dumnezeu: Tată. Apoi își dă seama că se stabilesc alte relații și că aceiași iubire se colorează de tonalități diferite. Dumnezeu devine frate, prieten, și noile fibre ale inimii îi devin proprii. Dar, la un moment dat, sufletul experimentează noi legături mult mai profunde, mult mai totalitare, mult mai afectuoase și mult mai adecvate maturității atinse și îl numește
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
un proces de restructurare. Restructurarea nu înseamnă nicidecum o desființare a lumii anterioare (a stării anterioare, a situației anterioare). Dimpotrivă, restructurarea implică o dinamică a continuității, în care părțile componente se reașează, intră în noi relații mutuale, constituie o altă tonalitate (materială, psihică, sufletească și, nu în cele din urmă, profesională). Reașezarea se produce prin însăși evoluția sistemului, a colectivului ca un întreg, în care transformările dintr-un domeniu antrenează raporturi deosebite cu celelalte domenii. Un entuziasm necumpătat, dublat de o
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
acestor "vinovați fără vină", aruncând în coșul însângerat al istoriei toate planurile, proiectele, speranțele și visele spulberate brutal. În această liniște dramatică, de sfârșit de lume, doar Mircea, fratele nostru cel mai mare, emitea valuri-valuri de armonii distonante, amalgamate în tonalități discrepante, pe fondul cărora își mâna voinicește, harnic și conștiincios, ca de obicei, turma de godaci la ronțăit jir. Instrumentele de care dispunea mica orchestră imaginară a fratelui meu, care îndeplinea cu învârtoșare tripla ipostază de compozitor, interpret și dirijor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pamfletul Cretinul uriaș,care viza paranoia de politruc bolșevic a lui Mihai Beniuc. Cum se cunoaște, piticania, care nu era mai înaltă de o jumătate de cot, făcea o gălăgie infernală, țipând complexat "eu sunt însecol o necesitate". În aceeași tonalitate de respingere a festivismului bolșevic va scrie și un alt coleg de grupă, Marin Șt. Sorescu, două epigrame care vizau lozincăria găunoasă a timpului. Nu știu dacă Sorescu va fi fost, într-un fel oarecare, pedepsit pentru acele epigrame. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
acest prasad celor de acasă! - a replicat ușor iritată Ana. - Nu știu, Ana, nu mă interesează! Eu l-am cumpărat, eu o să-l ofer! Tu n-ai decât să te orientezi la altceva! - i-am întors eu vorba folosind o tonalitate șugubeață și dorind să o necăjesc puțin. Nefericitul de mine! Dar și mai... nefericita de Ana! Prietena mea nu sesizase jocul cuvintelor și am reușit, astfel, să declanșez o adevărată dramă... A început să plângă! Martor îmi este bunul Dumnezeu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
probleme mai tehnice, se vor putea găsi în altă parte1. În egală măsură, este un merit al acestui document faptul că, înlăturate fiind detaliile profesionale, această corespondență rezistă prin substanțialitatea (mult mai redusă în cazul scrisorilor schimbate cu Pettazzoni) unei tonalități intime, uneori grave, când pot fi împărtășite eșecurile, alteori înseninate de proximitatea revederii. Firește, rămâne ceva în profunzimea acestei întâlniri și legături prelungite de-a lungul aproape a trei decenii care nu poate fi convertit integral în precizia elocvenței, tocmai
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
luase cu avânt centrul Bucureștilor, deși mai avea mult până să îngroape muzica ce dăduse ritmul elegant și atmosfera plină de dragoste a ultimului deceniu. Acum, tinerii se îndrăgosteau mai ușor de sunetele aspre, eruptive ale noului gen, cu o tonalitate atât de diversificată, brutală deseori, în comparație cu unitatea și căldura melo- dicității tangoului și a romanțelor. Ritmul sincopat, aglomerat, care rupe tonalitatea obișnuită, și, desigur, improvizațiile năstrușnice ale noii generații de instrumentiști sunt noile delicii ale capitalei. Se aud tot mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]