2,344 matches
-
de partid și considerația pentru următoarea alegere pretind o astfel de conduită. Mai mult decât atât, fiecare intervenție nouă a Statului întărește ideea nemărturisită, că e datoria Statului să vindece toate relele și să asigure toate beneficiile"18. Astfel, la totalitarism s-a ajuns prin ruinarea spațiului de întâlnire dintre oameni și prin izolarea lor unii față de alții, adică prin transformarea comunității în masă, după cum arată Hannah Arendt. Dar nu e mai puțin adevărat că, la acest sfârșit de istorie despre
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
prin ruinarea spațiului de întâlnire dintre oameni și prin izolarea lor unii față de alții, adică prin transformarea comunității în masă, după cum arată Hannah Arendt. Dar nu e mai puțin adevărat că, la acest sfârșit de istorie despre care vorbește Fukuyama, totalitarismului i s-a pus capăt. Acolo unde democrația nu a ajuns încă, nu mai avem de a face cu totalitarismul - excepție face Coreea de Nord -, ci cu avatarul lui binecunoscut: tirania. Aceasta demonstrează că, de fapt, societatea poate fi schimbată și că
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
după cum arată Hannah Arendt. Dar nu e mai puțin adevărat că, la acest sfârșit de istorie despre care vorbește Fukuyama, totalitarismului i s-a pus capăt. Acolo unde democrația nu a ajuns încă, nu mai avem de a face cu totalitarismul - excepție face Coreea de Nord -, ci cu avatarul lui binecunoscut: tirania. Aceasta demonstrează că, de fapt, societatea poate fi schimbată și că, pentru a o schimba, oamenii au nevoie unii de alții. Formând grupuri ale schimbării, să le spunem partide, oamenii ce
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fi problematică. Drept urmare, absența coeziunii sociale care rezultă din existența unui sens ar fi cel mai mare pericol al utopiei liberale în versiunea sfârșitului istoriei. Bibliografie Antohi, Sorin, Utopica. Studii asupra imaginarului social, Editura Științifică, București, 1991. Arendt, Hannah, Originile totalitarismului, traducere de Ion Dur și Mircea Ivănescu, Editura Humanitas, București, 1994. Aron, Raymond, Introducere în filosofia istoriei, traducere de Horia Gănescu, Editura Humanitas, București, 1997. Bîlbă, Corneliu, "Binele și sensul. Eric Weil și problema dreptății", Analele Științifice ale Universității "Alexandru
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ca o soartă și o primejdie mereu prezentă, va rămâne, cum e foarte probabil, cu noi de acum încolo. Dar rămâne, de asemenea, adevărul că fiecare sfârșit în istorie cuprinde în mod necesar și un nou început". Hannah Arendt, Originile totalitarismului, Editura Humanitas, București, 1994, p. 620. 14 René Guénon, Criza lumii moderne, Editura Humanitas, București, 1993, p. 125. 15 Corneliu Bîlbă, "Binele și sensul. Eric Weil și problema dreptății", în Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Seria
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
comuniste, materializate prin mijloacele specifice arhitecturii și urbanismului. Cred că această parte a istoriei arhitecturii și urbanismului din România, Încă insuficient cercetată, este importantă atât prin Însăși natura proprie a fenomenului, cât și pentru completarea și nuanțarea tabloului general al totalitarismului autohton. Consider oportună cercetarea prin prisma impactului pe care „realismul― socialist l-a avut asupra societății, atât cea comunistă cât și cea postdecembristă, folos ir ea arhitecturii și a urbanismului ca mijloace operative ale Partidului Comunist Român, În implementarea „noii
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
societății și în cel al cunoașterii, pentru că proiectul uman în întregul lui a fost absorbit în planul socialului și al istoriei. Schematic spus, modernitatea a reacționat împotriva Absolutului instrumentat ca putere mundană prin statuarea nivelului mundan ca orizont absolut. Dar totalitarismele secolului XX au fost dovada radicală dacă mai era nevoie de dovadă a faptului că instituirea istoriei și a socialului ca orizont absolut conduce la desființarea omului, la anihilarea libertății lui. Lecția imens tragică a totalitarismelor îi interzice de acum
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ca orizont absolut. Dar totalitarismele secolului XX au fost dovada radicală dacă mai era nevoie de dovadă a faptului că instituirea istoriei și a socialului ca orizont absolut conduce la desființarea omului, la anihilarea libertății lui. Lecția imens tragică a totalitarismelor îi interzice de acum înainte omului să mizeze pe istorie și social ca singur, acoperitor, sieși suficient domeniu al realului (Abia dacă mai e nevoie să spunem că fundamentalismele religioase actuale vizează și ele perfecțiunea în istorie, că ele nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
caracterul de transcendență obiectivată cu care fuseseră învestite mari instituții ale modernității. Națiunea, statul, binele public au fost recunoscute rînd pe rînd ca avînd un statut secund, derivat, slujitor față de ființa umană, în unicitatea ei concretă. Inversînd complet acest raport, totalitarismele secolului XX au produs infern. în societățile liberale de astăzi, nici politicul, nici religia nu mai constituie un orizont care domină existențele individuale, care și le subsumează. A te dedica binelui public, țării tale își păstrează desigur noblețea, dar obiectul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
judecă lumea și se judecă pe sine, se înțelege și se construiește. E vorba despre un model ideal cu toată distanța față de imediat pe care un ideal o presupune , și nu despre o inginerie socială aplicată cu brutalitatea pozitivistă a totalitarismelor moderne. într-o predică germană, Meister Eckhart a reluat imaginea cetății ca analogon al omului interior, mizînd în mod fericit pe dublul sens al termenului vechi german Stat : cetate, dar și stare a sufletului. Potrivit fizicii metafizice pe care o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
îl gîndim și îl comunicăm, într-o formă care tinde să devină electronică. Ideologia postmodernă nu a criticat acest model decît pentru a celebra asurzitor explozia multiplicității, pluralismul nesistematizabil. Un cercetător german, Bernard Schlink, afirma că, în ciuda uriașei lor brutalități, totalitarismele erau menite să eșueze tocmai fiindcă ele pretindeau să abolească diversitatea, să nege însuși principiul diferențierii pe care se constituie omul modern, societățile moderne După modelul alegerii pe dualități mai mult sau mai puțin antagoniste, valabil pînă în modernitate, s-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cu istoria și temporalitatea. Societatea proiectată de fundamentaliști reprezintă realizarea lui. Prin exclusivismul agresiv (orice diferit este un dușman) și prin obiectivul propus (a deveni cuceritor-al-lumii, creator al unei societăți absolut omogene), fundamentalismele sînt, evident, mișcări de tip totalitar. Dacă totalitarismele atee interzic existența unui plan superior față de cel al istoriei și socialului, totalitarismele religioase identifică cele două planuri, le reduc la unul singur. Acest caracter totalitar descalifică fundamentalismele, pretind Almond, Sivan, Appleby 2, în ochii multor alți credincioși ai religiei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
agresiv (orice diferit este un dușman) și prin obiectivul propus (a deveni cuceritor-al-lumii, creator al unei societăți absolut omogene), fundamentalismele sînt, evident, mișcări de tip totalitar. Dacă totalitarismele atee interzic existența unui plan superior față de cel al istoriei și socialului, totalitarismele religioase identifică cele două planuri, le reduc la unul singur. Acest caracter totalitar descalifică fundamentalismele, pretind Almond, Sivan, Appleby 2, în ochii multor alți credincioși ai religiei în cauză. Pe de altă parte, e adevărat că ideologia extremistă exprimă/captează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
acum legat de puterea politică fie în sensul autorității religiei asupra puterii temporale, fie în sensul alianței celor două sau al submisiunii Bisericilor față de stat. Religia și instituțiile ei se adresează astăzi preponderent individului și libertății umane. După confruntarea cu totalitarismele secolului XX, Bisericile creștine văd în libertatea religioasă și în libertatea de conștiință valori esențiale, pe care le apără în concordanță cu principiile democratice, dar într-un orizont mult mai vast decît cele din urmă. Libere (sau mult mai libere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
secularizării atottriumfătoare, care au fost puse în chestiune abia spre sfîrșitul secolului trecut. Totuși, după ce dominase în mod exaltant mentalitatea secolului al XIX-lea, evoluționismul liniar, de tip raționalist, și-a putut privi, în secolul XX, roadele cele mai sinistre. Totalitarismele au văzut în istorie și, timp de cincizeci de ani, comunismul a făcut efectiv din ea marșul unor deținuți, împinși sub escortă ideologică spre un paradis carceral. Raționalitatea, care trebuia să conducă umanitatea spre o universală bunăstare, s-a materializat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fost interzis să aibă. Partidul unic și-a luat această sarcină. și a fost cît pe ce să reușească. Puțin a lipsit ca, sub delirul planificării comuniste, societățile din Europa Centrală și de Est să sucombe. După ce au avut experiența totalitarismelor, societățile democratice de astăzi sînt prea puțin înclinate să privească istoria ca înaintare spre o țintă cunoscută, fie ea transcendentă ori nu. De altfel, chiar mentalitatea modernă s-a format, în parte, prin reacție contra unei teologii oficiale de tip
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cînd lumea, în mentalitățile vechi și chiar pînă la mijlocul secolului XX, i se preferă astăzi multiplicitatea. Unitatea a devenit suspectă, evocă imediat monopolul, e asociată cu proiecte autoritariste, cu omogenizări periculoase (naționale, de clasă ori de rasă), la limită cu totalitarismul. Astăzi ne place mai mult paleta cu nesfîrșite nuanțe de culori decît lumina albă. Cognitiv vorbind, nu se mai poartă modelele atotcuprinzătoare, paradigmele unice de interpretare. Conceptele tind să-și piardă singularul, să se impună prin pluralul lor, să se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
politică, o heteronomie materializată, care iradia din nucleul puterii pînă la cele mai de jos ramificații ale raporturilor din societate. în modernitatea tîrzie, materializarea heteronomiei prin putere dispare, este eliminată din spectacolul public. Pe pragul dintre modernitate și modernitatea tîrzie, totalitarismele europene au făcut o ultimă încercare de a lega strîns puterea și transcendența. Dar, spre deosebire de societățile premoderne, care făceau din putere un atribut al transcendenței, ele au construit transcendența ca rezultat al puterii. Răsturnînd raportul tradițional, ele au derivat din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
sfera puterii ca pe o slăbiciune, ci ca pe o bine-venită independență. Se adresează, în libertate, conștiințelor și apără libertatea de conștiință ; intervin critic în dezbaterile publice, judecînd temele societății mari din perspectiva doctrinei lor spirituale ; au contribuit la eliminarea totalitarismelor ; sînt sursă de devotament și de solidaritate socială. în țările centralși est-europene, asumarea acestei independențe este mai recentă și, deocamdată, mai ambiguă. După căderea comunismului, catolicismul polonez, ortodoxia rusă sau românească par să lucreze pe două fronturi divergente. Sigure de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
principii spirituale pe care ea îl construiește în L'Enracinement să fie inteligibil și convingător pentru oricine acordă atenție statutului său de om, indiferent de apartenența sau neapartenența lui religioasă. Din aceeași perspectivă, Adam Michnik face analiza rezistenței poloneze împotriva totalitarismului. Creștini și necreștini s-au unit atunci nu numai pentru o luptă socială, ci în hotărîrea de a nu accepta desfigurarea umanului. Unii membri ai intelighenției laice au privit în acea perioadă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
demonstrăm că numele etnic Moldovan, din limba moldovenească, numele Moldova sunt tot atât de sfinte, scumpe și dulci pentru populația băștinașă majoritară din Republica Moldova ca și numele etnic Român, expresia limba română, numele România pentru populația majoritară din România”. Vorbește despre „un totalitarism al filo-românilor, al unioniștilor”, care au ca scop lichidarea independenței Republicii Moldova, „susținuți de cercuri unioniste de dincolo de Prut”. „Numai la noi în Moldova, nicăieri în altă parte, presa tipărită și cea electronică, finanțate de guvern, își permit să scrie și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
1994); De la Eminescu la Cioran (1996); Noica Portretul gazetarului la tinerețe (1999); Hîrtia de turnesol. Emil Cioran inedit. Teme pentru acasă (2000); Cariatide (2007); Maculatorul cu spirală (2010); Ciorne și zile (2012) și traducătorul mai multor volume: Hannah Arendt, Originile totalitarismului (1994, în colaborare cu Mircea Ivănescu); Hannah Arendt, Crizele republicii (1999, în colaborare cu D.-I. Cenușer). La Editura Institutul European a mai publicat Noica. Vămile gazetăriei (2009). Ion Dur, Cel de-al treilea sens (c) 2014 Institutul European Iași
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
atunci trebuie să ne consolăm, dacă putem, desigur, cu dezmățul temporalității, unul care îngăduie însă, de prea multe ori, căderea cu entuziasm în temporal. SINE IRA ET STUDIO Terapia exorcizării Într-un încă nescris manual sau tratat de psihopatologie a totalitarismului, se va găsi, probabil, un capitol circumscris fenomenului pe care l-am numi magie (post)modernă. E un fel de atitudine primitivă, (semi)barbară ce caracteriza omul arhaic și pe care o aflăm și la omul de azi, una care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
l-a înfățișat presa scrisă și televiziunea). După cum seamănă cumva și cu înscenarea unor episoade de magie populară: distrugînd aceste simboluri ale unui sistem antiuman, irevocabil falimentar, s-a mizat ca în similarele înscenări antice pe dispariția fenomenului viu al totalitarismului. Răzbat însă aici semnificațiile celui de-al treilea sens. Să refacem acel corsi e ricorsi din scenariul semantic cu pricina. Primul sens, comun inițial sculptorului și privitorului, a fost cel pozitiv, de reprezentare a unei persoane. Este nivelul informativ, cel
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
gîndim, de pildă, doar la domeniul culturii în care protocronismul susținut cu atîta obstinație strecura ideea unui mic excepționalism, și vom observa cum o formă de colaboraționism dintre intelectuali și putere producea inexorabil o canceroasă exacerbare a orgoliului nemăsurat al totalitarismului. Convingerea noastră este că intelectualii pot să fie azi instanța critică aptă să sancționeze degringolada societății și să schimbe semnul minus al degradării morale. Fisura dintre cerul înstelat de deasupra noastră și legea morală din noi ar putea fi astfel
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]