4,336 matches
-
în două sau mai multe stări stabile în anumite condiții la limită se numește bistabilitate și descrie „posibilitatea de a evolua, pentru valori date ale parametrilor, către mai mult de o stare stabilă.” (Nicolis, Prigogine, 1989, p. 24). Mai mult, traiectoriile specifice pe care un sistem le urmează depind de istoria lor trecută. Ideea aici este că istoria trecută afectează dezvoltarea viitoare și pot exista mai multe traiectorii posibile sau pattern-uri pe care un sistem le poate urma. Acest lucru
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
mai mult de o stare stabilă.” (Nicolis, Prigogine, 1989, p. 24). Mai mult, traiectoriile specifice pe care un sistem le urmează depind de istoria lor trecută. Ideea aici este că istoria trecută afectează dezvoltarea viitoare și pot exista mai multe traiectorii posibile sau pattern-uri pe care un sistem le poate urma. Acest lucru explică de ce comportamentul unui sistem este greu de prevăzut, chiar dacă menținem sistemul în cadrul anumitor limite. 2.7 Autoorganizarea, emergența și crearea unei noi ordini Autoorganizarea, emergența și
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
are drept efect schimbări în convingeri care pot duce la prăbușirea piețelor și afecta oamenii chiar dacă multe dintre mașinile producătoare de bunuri și servicii funcționează bine și economia este îndestulată cu capital. 7) Creșterea veniturilor poate conduce la dependență de traiectorie în economie astfel că evoluția unei economii va depinde de contingențe istorice. 8) Apare, de asemenea, o lipsă de apreciere a importanței pe care o au scalele relative. Aceasta se întâmplă datorită neaplicării paradigmei neoclasice privind funcționarea piețelor aproape de echilibru
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
ordinea, dar și începutul unei perioade de autoorganizare a sistemului. Înainte și după perioada de haos, piețele trec printr-o perioadă mai scurtă sau mai lungă în care își pierd stabilitatea, fluxurile care anterior erau ordonate devin dezordonate și însăși traiectoria de evoluție a sistemului începe să se modifice. Această zonă de „prehaos” se numește turbulență. Turbulența poate sau nu să se transforme în haos, condițiile de trecere între cele două stări ale sistemelor neliniare complexe fiind încă incomplet cunoscute. De
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
al pierderii de stabilitate, la un moment dat încep să-și piardă această stabilitate și ajung într-un timp scurt la manifestări caracterizate ca fiind turbulențe. Teoria generală a haosului a dat o explicație legată de influența condițiilor inițiale asupra traiectoriilor de evoluție ale sistemului complex. Astfel, una dintre proprietățile sistemelor haotice, cea de dependență a evoluției viitoare a sistemului de mici modificări ale condițiilor inițiale, poate fi cauza unei pierderi de stabilitate a sistemului după care acesta intră într-o
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
pierderi de stabilitate a sistemului după care acesta intră într-o zonă de haos. Turbulența care duce la haos apare din cauza conflictului dintre două tendințe diferite - instabilitatea, care face ca orbitele de evoluție ale sistemului să se separeu, și evoluția traiectoriilor într-un spațiu mărginit. Localizarea turbulențelor în domeniul în care evoluează sistemul adaptiv complex este determinată de atractori. S-a observat că în anumite părți ale domeniului de evoluție a sistemului, numit și domeniu spațiu-timp, unele traiectorii au tendința de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
separeu, și evoluția traiectoriilor într-un spațiu mărginit. Localizarea turbulențelor în domeniul în care evoluează sistemul adaptiv complex este determinată de atractori. S-a observat că în anumite părți ale domeniului de evoluție a sistemului, numit și domeniu spațiu-timp, unele traiectorii au tendința de a rămâne mai mult timp, pe când în alte domenii, ele stau un timp foarte scurt sau nu ajung deloc. Rezultă de aici că domeniul spațiu-timp nu este omogen, structura acestuia influențând dinamica sistemului adaptiv complex. Atractorul este
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
mulțime „mică”, de exemplu un punct, un cerc sau o sferă. Mai mult, sub influența perturbațiilor externe, anumiți atractori se ciocnesc sau se contractă, formând mai mulți sau, respectiv, mai puțini atractori. Unii dintre aceștia au proprietatea de a atrage traiectoriile de evoluție către ei, conferindu-le stabilitatea mișcării, în timp ce alți atractori resping aceste traiectorii, aruncându-le în alte zone ale spațiului de evoluție în care sunt influențate de alți atractori. Această mobilitate a atractorilor din spațiul de stare al unui
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
influența perturbațiilor externe, anumiți atractori se ciocnesc sau se contractă, formând mai mulți sau, respectiv, mai puțini atractori. Unii dintre aceștia au proprietatea de a atrage traiectoriile de evoluție către ei, conferindu-le stabilitatea mișcării, în timp ce alți atractori resping aceste traiectorii, aruncându-le în alte zone ale spațiului de evoluție în care sunt influențate de alți atractori. Această mobilitate a atractorilor din spațiul de stare al unui sistem complex, posibilitatea atractorilor de a se deplasa, de a-și reduce dimensiunile sau
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sau chiar de a-și modifica caracteristicile, a dus la introducerea sistemelor disipative. Acestea, spre deosebire de sistemele conservative, au deci proprietăți care permit apariția haosului. Turbulența și haosul apar, deci, numai în sistemele disipative. Într-un astfel de sistem, trecerea unei traiectorii către un atractor este destul de complicată. Atractorii care sunt puncte staționare, adică au capacitatea de a atrage traiectoriile din vecinătatea lor, fac ca traiectoriile să aibă tendința să conveargă către ei sau către o vecinătate mică a acestora. Neliniaritatea sistemului
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
deci proprietăți care permit apariția haosului. Turbulența și haosul apar, deci, numai în sistemele disipative. Într-un astfel de sistem, trecerea unei traiectorii către un atractor este destul de complicată. Atractorii care sunt puncte staționare, adică au capacitatea de a atrage traiectoriile din vecinătatea lor, fac ca traiectoriile să aibă tendința să conveargă către ei sau către o vecinătate mică a acestora. Neliniaritatea sistemului se opune însă acestei tendințe, introducând instabilitate prin atractorii care resping traiectoriile ajunse în apropierea acestora. Din conflictul
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
Turbulența și haosul apar, deci, numai în sistemele disipative. Într-un astfel de sistem, trecerea unei traiectorii către un atractor este destul de complicată. Atractorii care sunt puncte staționare, adică au capacitatea de a atrage traiectoriile din vecinătatea lor, fac ca traiectoriile să aibă tendința să conveargă către ei sau către o vecinătate mică a acestora. Neliniaritatea sistemului se opune însă acestei tendințe, introducând instabilitate prin atractorii care resping traiectoriile ajunse în apropierea acestora. Din conflictul dintre aceste două efecte, un atractor
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
adică au capacitatea de a atrage traiectoriile din vecinătatea lor, fac ca traiectoriile să aibă tendința să conveargă către ei sau către o vecinătate mică a acestora. Neliniaritatea sistemului se opune însă acestei tendințe, introducând instabilitate prin atractorii care resping traiectoriile ajunse în apropierea acestora. Din conflictul dintre aceste două efecte, un atractor ajunge să reprezinte o formă geometrică complexă, care poate să nu aibă o dimensiune întreagă. Dimensiunea obiectului geometric (adeseori considerată ca o măsură a gradului de libertate) poate
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
o măsură a gradului de libertate) poate fi definită în mai multe moduri diferite. Un obiect geometric care nu are o dimensiune întreagă se numește obiect fractal (Mandelbrot). Un atractor care este și un obiect fractal se numește atractor straniu. Traiectoriile care ajung în vecinătatea atractorilor stranii devin haotice. Celelalte traiectorii pot evolua în jurul unor atractori obișnuiți o perioadă nedefinită de timp, fără ca turbulența să se transforme în haos. 2.4.2. Câteva turbulențe remarcabile ale piețelor financiare Revenind acum la
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
mai multe moduri diferite. Un obiect geometric care nu are o dimensiune întreagă se numește obiect fractal (Mandelbrot). Un atractor care este și un obiect fractal se numește atractor straniu. Traiectoriile care ajung în vecinătatea atractorilor stranii devin haotice. Celelalte traiectorii pot evolua în jurul unor atractori obișnuiți o perioadă nedefinită de timp, fără ca turbulența să se transforme în haos. 2.4.2. Câteva turbulențe remarcabile ale piețelor financiare Revenind acum la piețele financiare, turbulențele se pot manifesta violent, sub forma unor
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
-se condițiile inițiale și o lege de mișcare, să determine evoluția sistemului cu o exactitate tot mai mare, a devenit clar, după apariția metodelor bazate pe teoria sistemelor haotice, că acest lucru este imposibil, deoarece tendința de separare exponențială a traiectoriilor de evoluție inerentă sistemelor haotice conduce la imposibilitatea predicției pe termen lung. Atractorii stranii către care tind traiectoriile sistemelor haotice și care au o structură ambiguă, nefiind nici curbe, nici suprafețe, nici corpuri, se găsesc în toate spațiile de fază
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
a devenit clar, după apariția metodelor bazate pe teoria sistemelor haotice, că acest lucru este imposibil, deoarece tendința de separare exponențială a traiectoriilor de evoluție inerentă sistemelor haotice conduce la imposibilitatea predicției pe termen lung. Atractorii stranii către care tind traiectoriile sistemelor haotice și care au o structură ambiguă, nefiind nici curbe, nici suprafețe, nici corpuri, se găsesc în toate spațiile de fază ale sistemelor dinamice neliniare. Ei sunt obiecte fractale după cum a arătat Mandelbrot și reprezintă o mai bună exprimare
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
cel macroscopic. Autosimilaritatea este o proprietate universală a sistemelor dinamice neliniare, indiferent de natura lor fizică și acest fapt, înțeles după apariția teoriei haosului, a demonstrat faptul că noile metode de studiu apărute, în loc să complice foarte mult lucrurile în ce privește studiul traiectoriilor haotice, dimpotrivă, le-a simplificat, arătând că aceste traiectorii au o serie de proprietăți universale, indiferent de sistemul care le-a generat. Utilizând reprezentările fractale, putem astăzi studia dinamici dintre cele mai complicate, începând cu cele ale planetelor, mediului înconjurător
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
dinamice neliniare, indiferent de natura lor fizică și acest fapt, înțeles după apariția teoriei haosului, a demonstrat faptul că noile metode de studiu apărute, în loc să complice foarte mult lucrurile în ce privește studiul traiectoriilor haotice, dimpotrivă, le-a simplificat, arătând că aceste traiectorii au o serie de proprietăți universale, indiferent de sistemul care le-a generat. Utilizând reprezentările fractale, putem astăzi studia dinamici dintre cele mai complicate, începând cu cele ale planetelor, mediului înconjurător, care se schimbă permanent, florilor care cresc, norilor care
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
unui larg spectru de tehnici și metode de modelare econometrică, care domină astăzi studiul cantitativ al piețelor de capital. Rezumând, ipotezele piețelor eficiente (IPE) se referă, în esență, la trei concepte de bază: i) agenți raționali; ii) piețe eficiente; iii) traiectorii aleatorii. Această viziune asupra piețelor de capital este încă nerealistă, cel puțin în două privințe. În primul rând, este nerealistă ipoteza privind independența dintre agenți și active. Conform ipotezelor piețelor eficiente, agenții primesc informația și se ajustează imediat la ea
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
2003, 2004 și Anuarul statistic al României, INS, 2004, 80 Graficul 2. Evoluția fluxurilor migrației interne (1968-2004) în anii, prag de etapă (ponderea fiecărui flux în totalul migrației interne anuale) Conform graficului 2, cele patru sensuri de migrație au avut traiectorii de evoluție relativ distincte în ultimele decenii: - migrația rural-urban a cunoscut un maxim de creștere la începutul anilor ’80, după care a scăzut spectaculos; - migrația rural-rural a scăzut puternic la începutul anilor ’80, după care a urmat o ușoară traiectorie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
traiectorii de evoluție relativ distincte în ultimele decenii: - migrația rural-urban a cunoscut un maxim de creștere la începutul anilor ’80, după care a scăzut spectaculos; - migrația rural-rural a scăzut puternic la începutul anilor ’80, după care a urmat o ușoară traiectorie ascendentă; - migrația urban-rural a cunoscut o creștere foarte puternică (de 6 ori) la începutul anilor ’80, după care a urmat o scădere drastică în 1989, iar din 1996 începe un nou trend crescător, deși nu se mai ating valorile din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
creștere foarte puternică (de 6 ori) la începutul anilor ’80, după care a urmat o scădere drastică în 1989, iar din 1996 începe un nou trend crescător, deși nu se mai ating valorile din anii ’80; - migrația urban-urban urmează o traiectorie ascendentă, dar nu foarte spectaculoasă, în toate punctele nodale ale celor șase etape de evoluție. În fiecare etapă, tinerii au reprezentat, grupa de vârstă cea mai dinamică, respectiv cu cele mai ridicate rate migratorii. Chiar și în momentele de criză
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
dintre tineri ar dori să plece din satul sau orașul în care locuiesc, foarte puțini aparținând categoriei celor care nu s-au gândit la o posibilă migrare din localitatea actuală (între 13% și 15%). Destinația dorită de tineri are următoarele traiectorii: Pentru tinerii din rural: 7,8% din satul propriu în alt sat; 92,2% din satul propriu spre oraș; Pentru tinerii din urban: 9,6% din orașul propriu într-un sat; 90,4% din orașul propriu în alt oraș. Rezultă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
alți actori economici care pot ajuta în producția și distribuția produselor agricole sunt manageriate diferit în acord cu experiența anterioară a managerului în domeniu. Managerii fermelor mari au fost în cele mai multe cazuri foști directori a diferitelor instituții din domeniul agriculturii. Traiectoria profesională a directorului de la Ceres de dinainte de 1990 poate fi sintetizată după cum urmează: inginer șef la fosta cooperativă de stat, președinte de CAP și director general la Direcția Agricolă Ialomița. A fost implicat politic ca specialist în probleme de agricultură
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]