10,007 matches
-
nu i-a văzut vreodată goliciunea trupului ca o pustie a frigului sau caldă ca o sabie plină de sânge proaspăt. Cei mai mulți au atins-o cu respirația, au simțit-o cu duhul și cu încheieturile ființei; gleznele-i transparente împrăștie trandafiri sălbatici, trag imperii de safir, de neguri și lacăte. Ușor se furișează în suflet; limba ei greu se mai învață, mai mult se trăiește și se plătește scump, cel mai scump; aproape întotdeauna te costă viața. Are sfâșieri și nașteri
Poezii by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/2632_a_3957]
-
se spune ce fel de nod prefera poetul care vedea uneori umbra tatălui său obosit lungindu-se pe podelele casei de la Comana. O fi fost nod italienesc, deci asimetric, marinettian, posibil, mai degrabă decât clasic, bombat ca un boboc de trandafir, specia mareșal Ney, poate. Intervestimentația stimulează creația. ,, Ai noștri tineri la Paris învață/ cravata cum se leagă, nodul’’. În Parisul lui Gellu Naum, Gherasim Luca, Paul Celan, prietenul meu, Jean, chiar dacă era la doi pași de casa lui temporară, pe
Cravate by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/3085_a_4410]
-
Marcel Mureșanu Dezmățul lucrurilor Studiez singur într-o bibliotecă dintr-o mănăstire din occident; în fantele puternice de lumină sobră, din cer, praful înaintează în coloane lungi între o fereastră și alta, un trandafir alb pe un pervaz cu pământ la capătul privirii mele. Toate sunt colorate și amenință să se miște. Ca de fiecare dată, conștient în ce stare a materiei mă aflu, încerc să opresc dezmățul lucrurilor și deschid o carte din
Poezie by Marcel Mureșanu () [Corola-journal/Imaginative/3008_a_4333]
-
cele din gări, cu un telefon pe piept, și vorbea. Atunci s-au apropiat de mine două fete frumoase și triste, erau asistentele ei, și-au început să mă gâdile. Râsul meu a umplut de admirație chipul Morții. Spinul de trandafir Moartea se încăpățânează să-mi spună că o cheamă Mavrodin! Stau pe un delușor pietros umbra se îngemănează cu soarele gust din supa asta și-mi place. Vreau adevărul, moarte, strig la ea, altfel te trec sub tortură! dar nu
Poezie by Marcel Mureșanu () [Corola-journal/Imaginative/3008_a_4333]
-
el, îl ia în brațe și suspină: acum mă crezi!? se smiorcăie și coboară Malul. Clopotul bate-ntr-o dungă satul se vede ca un șir de colivii. Mă așez binișor pe mușchi și-mi scot din călcâi spinul de trandafir.
Poezie by Marcel Mureșanu () [Corola-journal/Imaginative/3008_a_4333]
-
în care căldura ei ospitalieră nu se mai poate apăra. Semn de carte Întreaga eternitate în tine cum prînzul pe care abia l-ai luat o zi crescînd din carnea ta cum o unghie. O luptă E lupta inițială a trandafirului cu marea deschiderea ei spre mușchii mutuali ai apei și-ai miresmei desprinderea ei de fundal spre-a pluti cum o răsplată a părului tău despletit neînvins care-asemeni vîntului bate alternativ cînd dintr-o parte cînd din alta deschizînd trandafirul
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/3346_a_4671]
-
trandafirului cu marea deschiderea ei spre mușchii mutuali ai apei și-ai miresmei desprinderea ei de fundal spre-a pluti cum o răsplată a părului tău despletit neînvins care-asemeni vîntului bate alternativ cînd dintr-o parte cînd din alta deschizînd trandafirul cum un ceasornic al mării închizînd marea cum o gură-a trandafirului o luptă nupțială. Stilul Ei folosesc stilul cum o ceață îneacă articulațiile frazei cu bere îndeasă vîrtos tropii în rucsac lasă cezurile pe tejghea în locul pourboirului apoi ies
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/3346_a_4671]
-
miresmei desprinderea ei de fundal spre-a pluti cum o răsplată a părului tău despletit neînvins care-asemeni vîntului bate alternativ cînd dintr-o parte cînd din alta deschizînd trandafirul cum un ceasornic al mării închizînd marea cum o gură-a trandafirului o luptă nupțială. Stilul Ei folosesc stilul cum o ceață îneacă articulațiile frazei cu bere îndeasă vîrtos tropii în rucsac lasă cezurile pe tejghea în locul pourboirului apoi ies afară să-ntoarcă strada în plină amiază spre blocul lor cum o
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/3346_a_4671]
-
dă-i dracului Dar va veni și Ziua de Apoi când toate vor fi trecute prin foc și sabie Hai nu chiar toate iar Ziua de Apoi nu sunt sigur că va veni. Nu Observați grația și catifelarea regală a trandafirului din mâna unui copil Mergi pe stradă și deja cunoști sentința Nu vei ajunge să pui trandafirul la loc Uram și trandafirul m-a fript. Nu știu Nu știu ce am azi: sufăr și sufăr atroce de feudalism În Veneța gunoaielor mele
poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/3221_a_4546]
-
și sabie Hai nu chiar toate iar Ziua de Apoi nu sunt sigur că va veni. Nu Observați grația și catifelarea regală a trandafirului din mâna unui copil Mergi pe stradă și deja cunoști sentința Nu vei ajunge să pui trandafirul la loc Uram și trandafirul m-a fript. Nu știu Nu știu ce am azi: sufăr și sufăr atroce de feudalism În Veneța gunoaielor mele Asemeni Maicii doar în somn mă săruți tu pe mine cu floarea în gură inocența pierdută Agrafa
poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/3221_a_4546]
-
toate iar Ziua de Apoi nu sunt sigur că va veni. Nu Observați grația și catifelarea regală a trandafirului din mâna unui copil Mergi pe stradă și deja cunoști sentința Nu vei ajunge să pui trandafirul la loc Uram și trandafirul m-a fript. Nu știu Nu știu ce am azi: sufăr și sufăr atroce de feudalism În Veneța gunoaielor mele Asemeni Maicii doar în somn mă săruți tu pe mine cu floarea în gură inocența pierdută Agrafa Fericiți ca regii gunoaielor nopții
poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/3221_a_4546]
-
dar ilogice în privința conținutului. ,Se repezi la șifonier, aproape că-i smulse ușa, își decoji de pe ea zdrențele cămășii de noapte, pe care le aruncă înăuntru odată cu chiloțașii cu tetragrame și își trase repede pe ea halatul de casă, cu trandafiri naturali, dar fără țepi (reușise mama ei să-l găsească, după îndelungi căutări, la un magazin de solduri din Centru, lângă ceaprazăria ŤLa șapca belalieť, și-i ceruse negustorului ŤDar vezi să fie fără spini, că e pentru o adolescentă
Un alt fel de roman by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11065_a_12390]
-
perechi (de cîte trei...) se suprapun și se despart ca lucarnele tăiate în laturile opuse ale acoperișului, la casele de altădată. Vorbind de tineri, doi cîte doi fac trei. Întîi, o poveste de iubire provincială, printre chisele cu șerbet de trandafiri, bunica și apă rece. Genul de idilă vegheată, la Brașov, de chichițele unui arbore genealogic. Mihail Mihalcov este un văr de departe al Tiei, student în București, la Conservator. Anca Maria Mosora strînge, în vreo două paragrafe, tot protocolul apropierii
Doi, trei, cîte cîți vrei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11069_a_12394]
-
Editura Didactica și Pedagogica, București, 1992. BOIA, Lucian, Istorie și mit în conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997. CONSTANTINIU, Florin, De la Răutu și Roller la Mușat și Ardeleanu, Editura Enciclopedica, București, 2007. DUMITRESCU, Nicoleta; Manea, Mihai; Niță, Cristian; Păscu, Adrian; Trandafir, Aurel; Trandafir, Mădălina, Istoria românilor. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Humanitas Educațional, București, 2001. DUMITRU Nalin, Speranza, "L'enseignement de l'histoire en Roumanie", în Diogène 2/2001 (n° 194), pp. 50-58. GEORGESCU, Vlad, Politică și istorie. Cazul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și Pedagogica, București, 1992. BOIA, Lucian, Istorie și mit în conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997. CONSTANTINIU, Florin, De la Răutu și Roller la Mușat și Ardeleanu, Editura Enciclopedica, București, 2007. DUMITRESCU, Nicoleta; Manea, Mihai; Niță, Cristian; Păscu, Adrian; Trandafir, Aurel; Trandafir, Mădălina, Istoria românilor. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Humanitas Educațional, București, 2001. DUMITRU Nalin, Speranza, "L'enseignement de l'histoire en Roumanie", în Diogène 2/2001 (n° 194), pp. 50-58. GEORGESCU, Vlad, Politică și istorie. Cazul comuniștilor români
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
se află în nordul Bucureștilor (undeva, spre Bucureștii Noi, dincolo de Hotelul Parc). Este vorba de perimetrul de câteva mii de metri pătrați ocupat de R.A. ,Monitorul Oficial", care încă de la intrare te surprinde prin gazonul perfect îngrijit, prin brazii și trandafirii udați la timp (chiar și când nu plouă!), prin clădirile cu o arhitectură îndrăzneață, având unii dintre pereți integral vitrați, cam așa cum vedem în filmele americane. Nu este vorba de lux, ci de o ambianță anume gândită pentru o muncă
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11152_a_12477]
-
tătucul suprem" se vede contrazis fățiș de un colonel în legătură cu tactica aplicată la o luptă: ,Stalin nu zice nimic, se scoală de la masă, iese afară în grădină, se plimbă ce se plimbă acolo, pe cînd toți așteptau înlemniți. Cu un trandafir în mînă, el se întoarce, se apropie de nevasta colonelului și îi întinde floarea. Cu buzele de sub mustața lui groasă, tiranul își sugea un deget înțepat de un spin". Fața suavă a cinismului... Să aibă oare dreptate Aldous Huxley cînd
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
citadina conservă de beton configurează un decor cvasi-apocaliptic. Este o victorie a artificialului asupra naturalului, a realității sintetice și aseptice asupra gustului bun al vieții, pierdut odată pentru totdeauna: "Unul sărută cu duioșie caloriferul/ altul bagă-n priză boschetul de trandafiri/ oh auziți cum se depune fierul/ în oasele copiilor subțiri,// (...) stele rulante cară grâu în soare/ limbile ceasului se coc și cad,/ Doamne-al mașinilor mai ai răbdare,/ lasă bătrânii noștri să are/ măcar prin moarte c-un plug de
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
tema "chestii despre naziști pe care nu le veți vedea în filme", un subiect căruia îi voi păstra o pagină întreagă. Ajunge să spun că lungmetrajul în chestie scoate la iveală o organizație studențească de rezistență de proporții mici, numită " Trandafirul Alb". Munca depusă de acești tineri împotriva nazismului e însă impresionantă, avînd în vedere mijloacele pe care le au la îndemînă: manifeste trimise prin poștă, prin intermediul cărora încearcă să "activeze" mai multe orașe. Deconspirarea se produce în momentul în care
Două fețe ale aceluiași trecut european by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10669_a_11994]
-
verbul a vrea în această lume cu voință iluzorie? 1016. Cel ce-și pierde amintirea uitării se pierde pe șine. 1017. De ce pașii norilor devin ploaia de vise ce ne spală orizontul acestei lumi? 1018. Câtă nevoie am de petala trandafirului umezit cu lacrima privirii tale ce a încolțit în inima iubirii noastre. 1019. Lasă orice gând atunci când îți vorbește sufletul. 1020. Furtună a fost creată pentru a spăla timpul de păcatele greșelii Lui Dumnezeu de a face această lume murdară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
la colțul clădirii porumbelul Și mâinile mele devin deodată albastre în apropierea mării în care am înotat cândva în altă viață poate cu femeia aceea În fiecare seară poetul îi duce femeii un buchet de cuvinte roșii un buchet de trandafiri carnivori care-i devora sânii și buzele l-aud în fiecare seară pe poet e trecut cred de prima tinerețe i-aud pașii urcând spre apartamentul vecin și ușa deschizându-se că un val marin care-i înhață pe amândoi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
primejduit că și ține fluture negru odihnindu-te în lumina mâinilor în timp ce hei rup hei rup oasele noastre lingușesc brazdele proaspăt întoarse peste cei morți în timp ce bem în tăcere vinul aproape înghețat primejduit sunt ca și ține fluture când iată trandafirul ne străpunge cu spinii calvarului când iată că un munte se prăbușește petala trandafirului peste noi Adeveriți suntem de firava lumină de palidele aureole ale florilor pregătite să moară de cucernicele gaze de rădăcinile arborilor frământând în pământ istoriile celor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
hei rup oasele noastre lingușesc brazdele proaspăt întoarse peste cei morți în timp ce bem în tăcere vinul aproape înghețat primejduit sunt ca și ține fluture când iată trandafirul ne străpunge cu spinii calvarului când iată că un munte se prăbușește petala trandafirului peste noi Adeveriți suntem de firava lumină de palidele aureole ale florilor pregătite să moară de cucernicele gaze de rădăcinile arborilor frământând în pământ istoriile celor tăcuți prin somn taurul roșu intra în zodia nașterii tale femeie proaspătă că iarbă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Sforăie și bufonul de sub masă ospățului... Da’ ce știu eu Despre camelot-ul în care Iarbă sparge piatră și Leul își face veacurile În semnul heraldic ? Vremuri Avem același semn La mâna Și picior. Peste cartea sfântă S-au uscat trandafirii sălbatici. Ceaiul este alb. Sarea se extrage din Marea Roșie... Și eu am dreptul De o mie de ori să plec Și să revin În această mișcare universală! Un alt mușchi de vită nesupusa Va intra în mașinărie. Dinții din orologiu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
lirica lui Juan Ramon Jimenez. I. Primăvară: Floralia ,,Rătăcește prin ploaie sufletul florilor”. ÎI. Vară: Iubitor ,,Iubire, daca pleci, rămân ruină.” III. Toamnă: Melanholia ,,Pe un drum de aur se duc mierle. Încotro? Pe un drum de aur se duc trandafirii: Încotro? Pe un drum de aur mă duc și eu. Încotro, toamna? Încotro păsări și flori?” IV. Iarnă: Ultima Thule „Nu-ți aruncă, moarte, piatra în oglindă mea”. Poetul nu are numai cultul cuvintelor, ci și cultul cifrelor. Viață este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]