2,637 matches
-
se acceptă prin credință, ceea ce este destul de greu pentru a trata subiectul doar din punct de vedere științific, folosindu-ne strict de regulile științifice ale științelor socio-umane. De aceea, bazele epistemologice în privința gândirii sociale creștine sunt de natură imanentă și transcendentă în același timp. Vom încerca pe cât ne este posibil -să tratăm acest capitol într-o formă echidistantă, în sensul că ne vom folosi în tratarea acestui subiect de o demonstrație acceptabilă și pentru științele socio-umane, nu ca o demonstrație pur
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
schimbă substanța principalelor categorii umane. În epoca precreștină existau numeroase religii; dar întruparea lui Dumnezeu introduce un concept radical nou de religie: întrupându-Se, într-un anumit timp, Dumnezeu Se dăruiește istoriei și o face a Sa. Dumnezeu rămâne Absolutul transcendent și, totuși, în Hristos, El cheamă oamenii la o participare deplină la viața divină. Această taină, prin care viața divină și cea umană participă una la alta, își are rădăcina în Hristos, Dumnezeu-om. Divino-umanitatea lui Hristos e realitatea nouă
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în contextul internațional, în lumina credinței și a tradiției Bisericii. Scopul ei principal e de a interpreta astfel de realități, examinându-le conformitatea sau dezacordul cu liniile învățăturii Evangheliei despre om și despre vocația sa în același timp pământească și transcendentă, pentru a orienta comportamentul creștin. Ea nu aparține, așadar, câmpului ideologiei, ci celui al teologiei, și în special al teologiei morale. Învățătura și răspândirea doctrinei sociale fac parte din misiunea evanghelizării creștine. Și, dat fiind că este vorba de o
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
și somnul a sosit. Tăcere pretutindeni acuma stăpânește, Și lătrătorii numai s-aud necontenit.” Ultima secvență poetică redă Într-un limbaj, cu desăvârșire rustic, dialogul dintre două surate care exprimă credința În Zburător. Dialogul are loc pe un fundal parcă transcendent, după ce totul a intrat „În brațele somniei”. Visul este starea existențială de dincolo de barierele cunoașterii. Făpturile de dincolo au imagini diferite În mintea muritorilor. Credința În Zburător e atotstăpânitoare, cele două făpturi se află la granița dintre cunoscut și necunoscut
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de metamorfozare nu e spre binele celui care intră sub incidența lui. El poate fi ,,zmeu”, „Împelițatul”, „balaur de lumină”, dar și „ca brad un flăcăiandru”, „bălai, cu părul de-aur!” ca În ,,Luceafărul” eminescian. Făptura stă tot sub imperiul transcendentului, e lipsită de vigoarea pământeană, pentru că „slabele lui vine / N-au nici un pic de sânge, și-un nas - ca vai de el”. Sângele și nasul sunt semne ale vieții reale, ale vigoarei bărbătești. Așa că ,,biata fetișoară” se bucură doar de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe tema teoriei cunoașterii, domeniu În care aduce câteva noutăți deosebit de interesante. Concepția filosofică a lui Lucian Blaga a fost dezvoltată În creația sa filosofică grupată În trei trilogii: „Trilogia cunoașterii” În trei volume: „Eonul dogmatic”, „Cunoașterea luciferică” și „Cenzura transcendentă”, din 1943; „Trilogia culturii” tot În trei volume: „Orizont și stil”, „Spațiul mioritic”, „Geneza metaforei și sensul culturii” din 1944 și „Trilogia valorilor”, cu volumele „Știință și creație”, „Gândire magică și religie”, „Artă și valoare”, din 1946. Autorul acestor trilogii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din 1962, cuprinzând ciclurile „Mirabila sămânță”, „Vară de noiembrie”și „Sthuitorul”. Teoria filosofică a lui Lucian Blaga are toate reperele metafizice și se bazează pe intuiționism. Cercetătorul admite ideea că lumea este materială, dar este produsul creației Marelui Anonim, factor transcendent, Înzestrat cu o inepuizabilă forță creatoare ce se cere mereu cheltuită, consumată. Așa cum s-a mai spus, forța creatoare a Marelui Anonim este nemăsurată, se regenerează mereu. Din această stare izvorăște ideea că relativitatea cunoașterii lumii este dată de faptul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o perfectă rotunjime, sugerează un univers sensibil de o mare subtilitate. O concepție filosofică bazată pe intuiție este exprimată Într-un limbaj poetic de un rafinament aparte. Imaginea globală „corola de minuni” este o metaforă simbol cu sensuri proiectate În transcendent. Cunoașterea filosofică și cunoașterea poetică intră Într-un câmp de relații univoce, Învăluite Într-o aură de mister, unde sălășuiesc cele mai alese și mai ascunse simțiri umane. Poetul se raportează la un anumit tip de cunoaștere a „minunilor lumii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Învăluite Într-o aură de mister, unde sălășuiesc cele mai alese și mai ascunse simțiri umane. Poetul se raportează la un anumit tip de cunoaștere a „minunilor lumii”, fără intenția de a ucide, ori a strivi tainele aflate dincolo de „cenzura transcendentă”, guvernată de forța demiurgică a „Marelui Anonim”. Două negații absolute dau sens fundamental primei fraze poetice, dezvăluind spiritul metaforic: „nu strivesc”, „nu ucid”. În ele rațiunea se abandonează total subconștientului abisal. Mintea poate (ipotetic) strivi, ori ucide tainele ce se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o metaforă integratoare, urmărind avatarurile devenirii lui Iona, experiențele lui ontologice (de cunoaștere a lumii), de la starea de inconștiență, la starea de luciditate. După cum se știe, eroul este un pescar, omul aflat În fața mării, un tărâm al libertății adsolute, În fața transcendentului. Marea este În același timp un tărâm al aspirației ori al iluziei, un orizont al așteptării (vezi „Bătrânul și marea” al lui Ernest Hemingway). Peștele, motivul fundamental, Întârzie să apară și Iona, prin joc, Încearcă să contrafacă destinul, Înscenând realul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Lumii ! Fiindcă este, într-adevăr, o minune a lumii! E un spirit surprinzător de juvenil: octogenara pare cu 25 de ani mai tânără. Vivacitate sănătoasă, voioșie inteligentă, curiozitate filozofică și - sub toate aspectele - frumusețe. Trăirea în spiritualitate și sensibilitatea la transcendent, care îi sunt proprii, le moștenește de la tatăl ei. Cum Tecuciul este înrudit cultural cu Bârladul, ba chiar au constituit, în răstimpuri, un continuum, fie prin activitatea Academiei Bârlădene, care număra în sânul ei tecuceni (Tudor Pamfile, fondator al ei
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Lewis, "atracția enormă"622 pe care forma narativă, mânuită cu artă, o exercită asupra noastră, a oamenilor. Însă, observă criticul, retorica lui Reagan se caracterizează, nu în ultimul rând, printr-o limitare, paradoxal, fascinantă. Apelul președintelui la o singură "narațiune transcendentă"623 rămâne, cu siguranță, cheia comunicării sale extrem de eficiente cu publicul, dar, pe de altă parte, o astfel de alegere este "fragilă și periculoasă": "este fragilă deoarece necesitatea coerenței interne este permanentă, în timp ce capacitatea oamenilor de a răspunde evenimentelor într-
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
însă, fără "retorica critică" a lui McKerrow, identitatea disciplinei rămâne, iremediabil, "fragilă" și, chiar, "periculoasă", în toate sensurile în care William Lewis le-a folosit, cum ne reamintim, chiar adineauri, pentru a evidenția efectele posibilei asumări a unei singure paradigme, "transcendente", din perspectiva unică a căreia criticii retorici să își exprime efortul. Iată, deci, că profesorul McKerrow ne propune o analiză strict teoretică a demersului critico-retoric ca atare: avem, prin urmare, în față, în acest moment, o analiză metacritică a abordărilor
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
XE "Momigliano, Arnoldo" este, pe scurt, un exemplu de susținător al iudaismului cerebral: un istoric care știa destul de bine limba ebraică și tradiția ebraică. Dacă îl întrebai pe el ce este iudaismul, îți răspundea ca Eliade XE "Eliade, Mircea" : ebraismul, transcendentul etc. S.A.: Da, ca și Eliade XE "Eliade, Mircea" , avea viziunea unui iudaism elenistic, care cunoscuse mutația declanșată de raționalismul elin. M.I.: Sigur că da. Așa că Momigliano XE "Momigliano, Arnoldo" e și el un caz special. Citesc mult pe temele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
datorie.324 Sistemul de credințe sau sistemul de interpretare face legătura dintre identitatea individuală și identitatea colectivă într-un context în care semnificația este atașată identității individuale prin subsumarea ideologică într-o colectivitate. Acest lucru îi oferă individului o identitate transcendentă în măsura în care dorința colectivă transcede individul.325 Principiile care legitimează identitatea colectivă sunt principiile care legitimează ordinea socială și care furnizează un înțeles social intersubiectiv al identității colective. Aceste principii sunt reproduse instituțional și transmise individului prin socializare, generată și reglementată
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
note. Scopul mai îndepărtat diferă însă; dacă elevul urmărește să obțină o notă care să-i permită promovarea, profesorul dorește doar să aibă note suficiente ca să poată încheia mediile elevilor săi. Acest scop mai îndepărtat este numit de către Bochenski obiectiv transcendent. Este clar că o lucrare de control dată în atari condiții ignoră orice valențe didactice și că intervine în bună măsură voința profesorului. Situația descrisă mai poate fi redată, conform lui Bochenski, prin următoarea schemă: obiectiv transcendent al purtătorului (profesorul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de către Bochenski obiectiv transcendent. Este clar că o lucrare de control dată în atari condiții ignoră orice valențe didactice și că intervine în bună măsură voința profesorului. Situația descrisă mai poate fi redată, conform lui Bochenski, prin următoarea schemă: obiectiv transcendent al purtătorului (profesorul) Acțiune obiectiv imanent obiectiv transcendent al subiectului (elevul) Autoritatea de sancționare este definită de către Bochenski astfel: O autoritate deontică este o autoritate de sancționare atunci și numai atunci când (1) obiectivele transcendente ale purtătorului și ale subiectului diferă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
lucrare de control dată în atari condiții ignoră orice valențe didactice și că intervine în bună măsură voința profesorului. Situația descrisă mai poate fi redată, conform lui Bochenski, prin următoarea schemă: obiectiv transcendent al purtătorului (profesorul) Acțiune obiectiv imanent obiectiv transcendent al subiectului (elevul) Autoritatea de sancționare este definită de către Bochenski astfel: O autoritate deontică este o autoritate de sancționare atunci și numai atunci când (1) obiectivele transcendente ale purtătorului și ale subiectului diferă și când (2) corelația dintre acțiunea și obiectivul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
lui Bochenski, prin următoarea schemă: obiectiv transcendent al purtătorului (profesorul) Acțiune obiectiv imanent obiectiv transcendent al subiectului (elevul) Autoritatea de sancționare este definită de către Bochenski astfel: O autoritate deontică este o autoritate de sancționare atunci și numai atunci când (1) obiectivele transcendente ale purtătorului și ale subiectului diferă și când (2) corelația dintre acțiunea și obiectivul transcendent al subiectului a fost creată de voința purtătorului 69. Autoritatea de sancționare se caracterizează prin amenințarea care provine din voluntarismul profesorului. Lucrurile stau altfel în
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
al subiectului (elevul) Autoritatea de sancționare este definită de către Bochenski astfel: O autoritate deontică este o autoritate de sancționare atunci și numai atunci când (1) obiectivele transcendente ale purtătorului și ale subiectului diferă și când (2) corelația dintre acțiunea și obiectivul transcendent al subiectului a fost creată de voința purtătorului 69. Autoritatea de sancționare se caracterizează prin amenințarea care provine din voluntarismul profesorului. Lucrurile stau altfel în cazul autorității de solidaritate. Să exemplificăm: apropiindu-se sfârșitul semestrului, profesorul constată că a rămas
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în clasă, le prezintă acestora situația și modalitatea de remediere: o nouă strategie de predare, însă care reclamă din partea, lor un efort suplimentar. Obiectivul imanent al profesorului și al elevilor este același: parcurgerea materiei planificate pentru semestrul în curs. Obiectivul transcendent este și el același: înțelegerea acelor elemente necesare parcurgerii în continuare a materiei. Conform lui Bochenski, situația descrisă mai sus poate fi redată prin următoarea schemă: Acțiune obiectiv imanent obiectiv transcendent al purtătorului (profesorul) și al subiectului (elevul). Definiția autorității
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
același: parcurgerea materiei planificate pentru semestrul în curs. Obiectivul transcendent este și el același: înțelegerea acelor elemente necesare parcurgerii în continuare a materiei. Conform lui Bochenski, situația descrisă mai sus poate fi redată prin următoarea schemă: Acțiune obiectiv imanent obiectiv transcendent al purtătorului (profesorul) și al subiectului (elevul). Definiția autorității de solidaritate este, după Bochenski, următoarea: O autoritate deontică este o autoritate de solidaritate atunci și numai atunci când (1) obiectivele transcendente ale purtătorului și ale subiectului sunt identice și când (2
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
poate fi redată prin următoarea schemă: Acțiune obiectiv imanent obiectiv transcendent al purtătorului (profesorul) și al subiectului (elevul). Definiția autorității de solidaritate este, după Bochenski, următoarea: O autoritate deontică este o autoritate de solidaritate atunci și numai atunci când (1) obiectivele transcendente ale purtătorului și ale subiectului sunt identice și când (2) corelația dintre acțiunea subiectului și obiectivul său transcendent este independentă de voința purtătorului 70. Referindu-se la deosebirea dintre cele două tipuri de autoritate, Bochenski scria: Un om care se
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Definiția autorității de solidaritate este, după Bochenski, următoarea: O autoritate deontică este o autoritate de solidaritate atunci și numai atunci când (1) obiectivele transcendente ale purtătorului și ale subiectului sunt identice și când (2) corelația dintre acțiunea subiectului și obiectivul său transcendent este independentă de voința purtătorului 70. Referindu-se la deosebirea dintre cele două tipuri de autoritate, Bochenski scria: Un om care se supune unei autorități de solidaritate se simte liber; în schimb, autoritatea de sancționare funcționând întotdeauna prin constrângere, ea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Ea practică preluarea voluntară a unei situații și devine astfel expresia curajului singularității asumate, extinzând zona moralității pe măsură ce extinde influența subiectivității asupra obiectivității. Totuși, din această obiectivitate ajunge să facă parte și norma morală, în măsura în care devine purtătoare a unui mesaj transcendent, adică în măsura în care reprezintă suprastructura valorică universală și colectivă. Ea coboară în concretul situațional bifurcându-și influența după o altă dihotomie revelatoare: cea între cerințe permanente (atașabile oricărei situații și constant implicate în programul individual) și cerințe circumstanțiale (care asumă o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]