2,014 matches
-
adevăruri sigure (dar nu concrete). În așa-numitele științe umane și, în genere, în artă, în literatură, în filozofie, certitudinea nu are ce căuta. Aici suntem în domeniul concretului, care nu e niciodată sigur, e totdeauna discutabil. (Trebuie spus în treacăt, cu această ocazie, că domeniul filozofiei e concretul, nu „abstractul”, cum se crede îndeobște, tot din lene a minții.) Dacă prin imposibil certitudinea s ar instaura în acest domeniu, ar fi mortală pentru el. Aici suntem în planul aproximației, al
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de Ralea și în genere de „bătrâni”, dar oaie neagră pentru „huligani”, devenise o piatră de încercare : a nu-l accepta era consecința unor opțiuni străine criteriilor propriu-zis literare. Într-un roman, Nuntă în cer (1938), Eliade îl amintește în treacăt, nu fără o nuanță de stimă culturală, dar prin gura unui personaj ; în Oceanografie nu-l menționează decât de 2-3 ori, tot în treacăt și nu fără conotațiile negative al căror țap ispășitor era autorul Crinului roșu. Pe France, eu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
opțiuni străine criteriilor propriu-zis literare. Într-un roman, Nuntă în cer (1938), Eliade îl amintește în treacăt, nu fără o nuanță de stimă culturală, dar prin gura unui personaj ; în Oceanografie nu-l menționează decât de 2-3 ori, tot în treacăt și nu fără conotațiile negative al căror țap ispășitor era autorul Crinului roșu. Pe France, eu îl admiram ; brutalitatea cu care-l negau tinerii îmi părea un semn de barbarie. Dar lui Eliade îi respectam părerea, exprimată de altfel sporadic
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
relaxare, prolixitate și lipsă de construcție ; la Proust, așadar, facilitatea, hazardul erau dezmințite de însăși epuizarea tuturor posibilităților hazardului”. Lăsând la o parte cele privitoare la Camil Petrescu - ele fac parte din program -, să le reținem pe cele spuse în treacăt despre Proust. Sunt, în Nu, multe puneri la punct de genul acesta. Șerban Cioculescu greșea scriind, în recenzia admonestatoare făcută cărții la apariție, că „frizează banalitatea în simili-analizele critice, unde nu inovează cu nimic”. Ba da, din contra, inovează. Și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ce „spiritului”, râsului moderat și zâmbetului cu subînțeles. De fapt, Ionescu reînvia o tradiție milenară, cea a farsei populare, fundamental legată de tradiția Carnavalului și de manifestările (manus-fendo = a lovi cu mâna) ei specifice : bufoneria, travestirea, năzbâtiile, ghionturile, tifla. În treacăt fie zis, cea mai formidabilă tiflă a lui Ionescu, în primul rând la adresa confraților săi din România anilor treizeci, dar și la adresa contemporanilor săi în genere, a fost intrarea la Academia franceză.) Întocmai ca în Nu, excesul burlesc și neseriozitatea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
puțin copleșitor, dar l-au avut, și alții, mai puțin mari. (Fenomenul se produce și în registrul comic, dar în cel de anvergură : Mița Baston de pildă, „republicana”.) Matei Caragiale nu a izbutit acest lucru decât de două ori, în treacăt, mai mult sau mai puțin în plan secund, dar puternic, cu Pena Corcodușa și cu încă una (căci nu se pot numi femei în sensul la care mă gândesc nici Rașelica Nachmanson, nici mama lui Pantazi, nici mătușa lui, marea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
o familie de spirite, dar numai unii din ei au, poate, între ei, oarecari afinități. Și nu toți sunt propriu-zis moraliști, în sensul clasic, francez, al termenului. Nici Robescu nu e un „moralist” în această accepție, decât cel mult în treacăt, ceea ce se întâmplă fatalmente oricui își observă semenii cu destulă atenție. Dar se poate spune că e moralist în sensul că propune nu doar un mod, dar chiar un cod de conduită, ce decurge din opțiunile lui consecvent asumate (așa cum
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
să-i stropească picioarele cu lacrimile ei, să i le șteargă cu părul capului ei ; le săruta mult și le ungea cu mir” - de momentul acesta declarat etern de însuși Mântuitorul, Maria-Magdalena din piesa lui Mazilu nu pomenește decât în treacăt : l-a pierdut. Maria-Magdalena din Evanghelie săvârșise în aparență un gest de un erotism exacerbat, dar în fapt, ca și acel Jongleur de Notre-Dame al lui Anatole France, a făcut ceea ce știa cel mai bine să facă, iar gestul ei
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a nu „prostitua” limba de comunicare, și astfel, bănuiesc, a proteja limba maternă care stă la baza învățării altei limbi- nu prin dicționare, ci pe viu, cum se face la aceste cursuri. Vorbind spontan și improvizând superb și corectând în treacăt ce e de corectat. Deși e numai o oră, asta mă angajează mult pe planul uman și într-un fel mă îndepărtează de „câmpul meu de luptă”, în care singurătatea e cheia unei avansări, nu pe planul lingvistic, ci pe
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
întregi cu cadouri de la popor sunt duse la palat, unde sunt sortate și probabil unele niciodată arătate monarhului sărbătorit. Mă întreb dacă nu cumva cadourile vor ajunge în magazii și apoi la gunoi. Dar regele le-a văzut măcar în treacăt sau la televiziune! Mă dor din nou mâinile, asta când mănânc mult, cu prietenii, mă las să alunec uitând legile bătrâneții: a mânca mai puțin, a citi și a desena mult, singurele lucruri care mă „vindecă” și liniștesc cu adevărat
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
București era neobositul Cremieux, care a propus, În termeni ultimativi, regelui stoparea „măsurilor sălbatice contra evreilor” și renunțarea la ministerul Brătianu. Cu alte cuvinte, nici mai mult nici mai puțin decât demiterea guvernului după bunul plac al Alianței Israelite, În treacăt fiind spus că acesta ceruse sprijinul Împăratului Napoleon al III-lea, care nemulțumit de politica lui Carol, de apropiere de Prusia În dauna Franței, i-a adresat regelui o scrisoare, reproșându-i „persecuțiile” la care erau supuși evreii din Moldova
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de câțiva legionari exaltați, nu numai fără ordinul, dar chiar fără știrea conducerii Mișcării. Căci legionarii se temeau ca cei închiși - pentru a căror judecare dl Ică, ministrul Justiției, nu făcuse încă nicio diligență - să nu scape nepedepsiți. Și, în treacăt fie spus, dacă ar fi rămas în viață până după 21 Ianuarie 1941, este sigur că ar fi devenit cei mai fideli colaboratori ai generalului Antonescu. Nu puțini dintre prefecții militari asasini, de la 21 Sept. 1939, au fost și prefecții
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de vorbă cu Medrea despre toate evenimentele ce se pregăteau, el fiind ca de obicei foarte optimist. Îi plăcea să se asculte vorbind, îmbătându-se singur cu propriile sale cuvinte și găsea răspunsuri ușoare pentru orice obiecție. De altfel, în treacăt fie zis, acest optimism beat a fost una din slăbiciunile permanente ale Legionarilor. În legătură cu iminenta vizită a generalului Antonescu la Hitler, mi-am arătat mirarea că nu se duce și Horia Sima. Medrea mi-a povestit atunci împrejurările nefirești în
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
evreii - ca să-i facă pe plac lui Killinger - și nu s-a mai scandalizat de miile de intelectuali evrei ce măturau (mai bine zis: vânturau) gunoaiele și pritoceau zăpada pe străzile tuturor orașelor din România, ca să nu amintesc decât în treacăt de lagărele, deportările și asasinările în masă, făcute dacă nu din ordinul său, în orice caz cu știrea și învoirea lui, de Piky Vasiliu & Comp., pentru a le stoarce milioanele și a le jefui bijuteriile. Oricine va analiza obiectiv toate
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Din iarmaroacele pe care boierimea țării se străduia să le întemeieze pe propriile moșii, apar, către sfârșitul veacului optsprezece, o puzderie de târguri mai mult ori mai puțin efemere, colonizate cu o ovreime galițiană chemată să înființeze afaceri prospere. În treacăt fie spus, această ovreime va constitui elementul începător al păturii de mijloc moldovenești, cu consecințe importante în istoria țării. Lângă Buciumenii întăriți de Alexandru cel Bun popii Iuga, bunicul celui mai înverșunat dușman al lui Ștefan cel Mare care a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
noastre: problema vocațiilor sacerdotale și religioase, studiile și formarea în seminarii, anul de noviciat, pregătirea la ordinele sacre, studiile teologice, primii ani de sacerdoțiu, onorariile, tarifele, beneficiile, fără a exclude țintirea tot mai sus, după cum dumneavoastră mi-ați vorbit în treacăt în scrisoarea trimisă. Totul cu scopul de a-i facilita preotului calea sfințeniei». La 1 iunie 1948 părintele Lombardi e iarăși la Verona. Urcă la San Zeno in Monte pentru a se consulta cu don Calabria. «Dacă Isus vă inspiră
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
acordul încheiat, sau cu condiția sine qua non, neformulată, întrucît se înțelegea de la sine că era nevoie de aprobarea prealabilă a Societății Națiunilor toate acestea sînt, cum ar fi zis Kipling, o altă poveste pe care o voi aminti, în treacăt, mai încolo, evocînd unele amintiri referitoare la acest trist război italo-etiopian. Neînțelegerea franco-italiană, agravată de rezultatele acordului din 1935, avea să fie dezastruoasă pentru evenimentele ce se pregăteau în Europa. În 1935, ea nu mai avea aceleași inconveniente pentru România
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
urma înainte cercetările retrospective."1 În capitolul precedent, voind să precizez factorii culturii românești din Moldova, în deosebire de Muntenia, am arătat că curentul latinist, ca și cel politic francez, a fost mai slab în Moldova și am arătat, în treacăt, pricinile. Să ne oprim acum asupra acestor fapte, care sunt de o importanță deosebită și care ne vor explica apariția spiritului critic în Moldova. În Moldova a lipsit o clasă mijlocie națională, cu instincte 1 Op. cit., p. 349, 339, 350
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
N-am vorbit anume aci de C. Negruzzi și V. Alecsandri, pentru că unul, C. Negruzzi, deși a trăit în prima epocă, a fost junimist, iar celălalt, V. Alecsandri, n-a avut o atitudine bine hotărâtă, ceea ce, neputând fi arătat în treacăt, necesită un studiu special. 1 Vezi ce spune însuși Kogălniceanu, în A. D. Xenopol: M. Kogălni-ceanu, p. 9. 2 Cultura aceasta, spiritul critic, caracterul rece, lipsa de sentimentalism sunt cauzele așa-numitului "filogermanism" și "cosmopolitism" ale dlui Maiorescu, care n-au
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
să biciuiască apucăturile rele, adică să critice manifestările vieții sociale, morale și intelectuale ale vremii, căci literatura română de la începutul veacului al XIX-lea a fost tezistă, a fost transformată, conștient, în armă de propagandă. Și, s-o spunem în treacăt, bine au făcut scriitorii, deși, din punctul de vedere al artei, aceasta a fost un rău. Dar inter arma muzele ori tac, ori iau parte la luptă. Critica lui Alecsandri este mai mult practică, adică este consemnată mai mult în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cariera sa de scriitor. Încă o dată: trecuse vremea primejdiei, și Eminescu nu era omul care să sfarme uși deschise. Înainte de a isprăvi cu această chestie, ni se pare interesant a releva o idee pe care Eminescu a exprimat-o în treacăt, dar care este foarte interesantă și care-l deosebește de junimiști. Este poporanizarea limbii științifice de către intelectualii satelor: "...învățător și preot coboară cultura în jos și traduc limba cosmopolită, nesemnificativă și abstractă a științei, care e domeniul lumii întregi, în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pe cei care au fost creați de ele, Eminescu îi declară, și pe ei, de străini. De aici xenofobia lui Eminescu, mai puternică împotriva celorlalți străini, care ne-au dat și adus formele noi, decât împotriva evreilor. Să observăm, în treacăt, că la noi mai toate clasele sunt mai mult ori mai puțin anti-semite; dar împotriva altor străini nu se ridică decât reprezentanții claselor de jos, distruse de formele noi aduse din străinătate. Xenofobia lui Eminescu este încă o însușire care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și ei, în loc de a-i copia - numai acela se poate folosi cu adevărat de istorie, transformînd-o în substanță vie, în factor de progres, căci "trecutul nu poate fi interpretat decât prin cea mai mare putere a prezentului"1. Observ, în treacăt, că la noi, unde studiile istorice sunt poate singurele serioase, reacționarismul păturii culte se explică, în parte, și prin preocuparea cu aceste studii, lipsite de contraponderea studiilor de altă natură, ca sociologia, economia politică, biologia, filozofia biologică etc. Eminescu a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vulgul care știa ceva despre dânsul, ca socialist!3 * Așadar, în critica societății, Eminescu și socialiștii seamănă perfect. Și dacă tinerimea a fost atrasă de acești 1 "Curentul eminescian", în vol. Scriitori și curente. 2 Am vorbit mai sus, în treacăt, de factorul pur psihic. 3 Vezi Culegere..., p. 127 ăFanarioții și clasele diriginte, "Timpul", 1881, 3 sept.î, unde, spre a se apăra de socialism, forțează nota reacționară. Dealtmintrelea, Eminescu se pare că a avut momente de "socialism", și oameni
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sociale: cu cât străbate mai jos, cu atâta unele pături sociale de sus pierd aspectul ridicol și cu atâta alte pături mai de jos, influențîndu-se de această civilizație, iau la rândul lor acel aspect. Să ne oprim acum puțin, în treacăt, asupra câtorva categorii de personaje din schițele lui Caragiale, spre a vedea cum zugrăvește el această "mahala", sau, mai bine, ce zugrăvește, ce aspecte i-au izbit mai mult, ce învinuire aduce el acestei mahalale, de ce lucru, deci, face el
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]