15,306 matches
-
fiind considerată o melodie mediocră cu versuri plictisitoare. Asta până în 1936, când Jospeh Keller s-a sinucis și a lăsat în biletul de adio versurile piesei. Apoi tot mai mulți oameni început să își ia viața după ce ascultau piesa extrem de tristă și versurile pesimiste, în care se vorba tocmai despre sinucidere și despre renunțarea la tot. Sute de maghiari s-au sinucis atunci, potrivit cărții The Restless Dead scrisă de Jim Razzi, iar mai apoi fenomenul a continuat în SUA. Versurile
Melodia care te face să te sinucizi by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80313_a_81638]
-
temă sonoră a sinucigașilor". Totul a culminat cu sinuciderea celui care a lansat melodia, Rezso Seress, care s-a aruncat de la geamul camerei sale. S-a spus că piesa conținea un mesaj subliminal sau că era efectiv într-atât de tristă, încât cei care o ascultau cu atenție și care nu aveau o stare de spirit prea bună erau convinși să își ia viața. VEZI AICI MELODIA!
Melodia care te face să te sinucizi by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80313_a_81638]
-
Gheorghe Hagi este din nou dorit ca antrenor în Ghencea, după ce în urmă cu 4 ani, Becali l-a forțat pe „Rege” să demisioneze în urma unui adevărat scandal. După o nouă experiență tristă ca tehnician, de banca celor de la Galatasaray, Hagi ar putea reveni la Steaua în vară. „Am vorbit cu Hagi, i-am spus că în viață va avea noroc numai în relațiile naș-fin! A zâmbit când a auzit asta. Nu am
Hagi, din nou în cărţi pentru Steaua () [Corola-journal/Journalistic/77089_a_78414]
-
spună ce crede legat de faptul că cei de la Salvați Copiii au venit pe la ei, bărbatul a zis: „Știți cât este de important să știi că există cineva în lumea asta care se gândește la tine?". Sărăcia pentru el este tristă pentru că nu își poate ajuta mai mult copiii. Campanie pentru oameni cu suflet GSK România, împreună cu Organizația Salvați Copiii România, anunță lansarea campaniei " În compania oamenilor buni", care continuă inițiativele de combatere a mortalității infantile, oferind suport comunităților defavorizate din
Cum trăiește o familie din România la granița cu Ucraina by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77391_a_78716]
-
copacul din calea mea/ și umbra mea lasă o dâră adâncă/ și cerul în două-mi arată o stea/ și fac o cărare între atât și încă// și frunzele cad în cerul din baltă/ și seara ghicește că iarăși sunt trist/ și lacrima-n sus spre frunte se saltă/ și uite, mă vezi, dar eu nu mai exist/ (și trenul spre tine, uitat într-o haltă"- prin comparație cu textele multora, grosolane și seci, poate pretinde a i se face loc
Post Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7745_a_9070]
-
o oferea de fapt, Florin Mitroi se transforma aproape neverosimil. Frazele scurte se preschimbau, pe nesimțite, în epică șoptită, sentințele în judecăți morale, iar informația rece în observații profunde și, nu o dată, pline de umor, uneori chiar de un umor trist și ușor resemnat. În mod cert, Florin Mitroi suferea; suferea prin natura lui, suferea fizic, suferea moral în calitatea sa de martor involuntar la evenimentele unei lumi absurde, suferea cu o voluptate secretă în disputele interminabile cu pictura, cu ordinea
Singurătatea lui Florin Mitroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8174_a_9499]
-
socialist proclamă și el ruptura parțială cu tradiția literară, pe care niciodată nu o acceptă în întregime, cu obiectivitate, decât dacă e trecută prin filtrul realismului, considerat criteriu valorizator decisiv; "valorificarea moștenirii literare" în comunism prin "opere alese" e o tristă comedie ideologică; dogmatismul sever există și într-un caz și în celălalt, diferența constă între ignorarea totală și falsificarea grosolană a tradiției; 2. proletcultismul a antipartinic, iar realismul socialist e partinic; am arătat anterior că nu e vorba de o
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
prin coabitarea cu acest personaj sulfuros, dăunător democrației? Nu e de ajuns că vă face în fel și chip, spunând public faptul că pactul a fost o păcăleală trasă dumneavoastră? De ce insistați să vă umiliți în fața unei figuri atât de triste și grețoase precum Traian Băsescu? Aveți curaj să rupeți în public pactul cu Traian Băsescu? Sau mai aveți rezerve de suportabilitate nebănuite? Eu (și cred că foarte mulți din țara asta) nu mai avem răbdare. Scadența se apropie odată cu alegerile
Radu Tudor: Aveți curaj, dle Victor Ponta? by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81934_a_83259]
-
prin coabitarea cu acest personaj sulfuros, dăunător democrației? Nu e de ajuns că vă face în fel și chip, spunând public faptul că pactul a fost o păcăleală trasă dumneavoastră? De ce insistați să vă umiliți în fața unei figuri atât de triste și grețoase precum Traian Băsescu? Aveți curaj să rupeți în public pactul cu Traian Băsescu? Sau mai aveți rezerve de suportabilitate nebănuite? Eu (și cred că foarte mulți din țara asta) nu mai avem răbdare. Scadența se apropie odată cu alegerile
Radu Tudor: Aveți curaj, dle Victor Ponta? by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81932_a_83257]
-
din secolul XIX - se află în Programul Național de Restaurare al Ministerului Culturii și Cultelor. Un panou mort. Zidurile se năruie puțin câte puțin, încât ne întrebăm ce s-ar mai putea repara după atâtea orgolii litigioase și condamnabilă indiferență. Triste înfățișări au și Gara-băi, și Izvorul Sentinelei, unde firul de apă a secat (sau a fost "tăiat" de lăcomia proprietarilor de la fabrica de îmbuteliere a apelor minerale?), fapt pe care acel "Nobilis Krasuski", ziditorul de la anul MCCMXCVI, cum scrie pe
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
-nainte rotind/ Într-un cerc fără scăpare./ A fost ce va fi,/ Un om supt în cer/ Pământ și o apă./ Totul este, a fost/ Ce va fi" (Kohelet). Titluri ca Avram Iancu, Kavafis la Alexandria, Village Sutra, Caligula, Vals trist de Sibelius, Samadhi, Argonauți, Elegie pentru Net Turner, Într-un muzeu de arme la Benares, dilată suficient spațiul imagistic și mental, încât relativ puținele poeme ale volumului să pară mult mai numeroase decât sunt în realitate. Nu este totuși o
Pelerinul neliniștit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8210_a_9535]
-
Laura Mara dezactivează stereotipiile, denumind obiecte și lucruri, ia în posesie natura lor profundă, descriind situații aparent comune, reconstruiește din temelii lumea însăși. O reconstruiește repede, oarecum în stare de urgență, dar, mai ales, o reconstruiește inteligent, rebel, amar și trist: aha și cât de mult îți dorești să le vâri mâinile sub nas de-abia scoase de prin măruntaiele bucătăriei de-abia scăpate din luptele ei intestine făcând pe naiva pe nesimțitoarea și pe gospodina plăcerilor intelectuale și ce-ai
Portrete și schițe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9666_a_10991]
-
Daniel Cristea-Enache Tristă și instructivă se dovedește, adesea, dinamica receptării unor scriitori! Când aceștia se află pe valul unui anumit moment socio-cultural, deținând o poziție importantă, o funcție, acel nimb al puterii derivate în reprezentativitate, admiratorii se strâng în progresie geometrică. Recenziile și
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
și oneroși oameni de afaceri se întîlnesc la fieful lor sau al altora, la restaurantul partidului unde sunt primiți nu cu pîine și sare, ci cu tradiționalul caviar și somon fumé, cu lăutari lelițo și cu folkiști, noaptea veseli, ziua triști. Îi puteți asculta pe Nelu Ploieșteanu cu care Gheorghe Dinică a mai cîntat, precum Ștefan Iordache cu Sanda Ladoși, pe George Vintilă, ex Phoenix, care renaște din propria cenușă ca pasărea cu apetit pentru autodafe și între toate cele, la
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
din capetele elevilor noștri, dispuși cu prea multă ușurință, din lipsă de experiență critică pe care n-au avut când s-o acumuleze, să accepte orice pentru simplul fapt că e tipărit pe hârtie sau apare pe monitorul calculatorului. La fel de tristă ni se pare următoarea constatare. Cu toții am fost de acord că școala românească se afla, în 1989, într-o stare jalnică, în primul rând chiar la limba și literatura română. Ne-am adunat în Comisia Națională pentru Limba și Literatura
Un pas înainte sau doi înapoi? by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9740_a_11065]
-
de religie. Paștele și Crăciunul, nu ca repere teologice, dar mai ales ca date înzestrate cu aură culturală și festivă, în sens domestic, s-au șters treptat din mentalul societății românești. Paștele 2007 sosește în România sub auspicii mai degrabă triste. O agitație destructivă pînă la cote isterice i-a cuprins pe oamenii politici și s-a transmis instantaneu organelor mass-media legate obsesiv de scandal, bîrfă și calomnie. Enorma agitație este provocată exact de cei care, timp de peste 40 de ani
Pauză pascală by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9765_a_11090]
-
Marius Ianuș iese din underground, adică dintr-o subterană din care-și făcuse mediu de viață și manifest literar, subsol ori canal labirintic pe sub piramida puterii politice, economice și sociale. Ștrumfii afară din fabrică! are, în pofida titlului simpatic, un aer trist. E limpede, pentru oricine îi întoarce paginile, că încă tânărul autor încheie aici un capitol important al experiențelor sale artistic-existențiale. Turbulentul, iconoclastul, anarhistul Marius Ianuș rămâne în volumele anterioare: Manifest anarhist și alte fracturi (2000) și Ursul din containăr - un
Ștrumful-șef by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9771_a_11096]
-
purta tocuri Înalte și constatând că nu purta lăsa imaginația să zburde peste tot corpul ei frumos a cărui perfecțiune atingea cote Înalte, ajutată fiind și de starea aceea Între realitate și vis care-l cuprindea odată cu somnul și cu trista constatare că cei șaptezeci de dolari americani oferiți de statul român drept diurnă nu ar fi acoperit nici acordarea unui zâmbet și-apoi el era În misiune și nu avea dreptul să se gândească la astfel de oportunități. Din somnul
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
deformare voită a conștiinței. Se pare că, odată cu primii bani primiți de la generosul om de afaceri, toți acești oameni și-au lăsat la ușă nu doar spiritul critic, ci și șira spinării.“ Pentru CTP ar trebui să fie cea mai tristă zi din viața lui. Însuși Florin Negruțiu, unul dintre cei mai talentați jurnaliști din România, căruia i-a predat, în mod simbolic, ștafeta în urmă cu câțiva ani, se desparte de un mod nociv de a face presă, de mentorul
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
rătăcim, mai departe, mici și pierduți prin labirintul ei. Discutam în biroul lui Nicu Ceaușescu despre absența sărbătorii. De ce românii nu se bucură, de ce nu sărbătoresc căderea comunismului? O poveste lungă, le-am spus cu toții. E o poveste încâlcită și tristă despre o revoluție confiscată, despre milioane de speranțe năruite după ’89, despre călăi în libertate și victime umblând mai departe pe străzi cu capul spart. Discuția, firește, a murit repede. Vine Crăciunul. Nu mai miroase a porci arși cu baloți
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
muncă, la fel de mare iubitor de mâncare bună și de băutură aleasă, dar parcă și mai mare pasionat de trasul din lulea, de azvârlit priviri asupra femeilor frumoase și de depănat tot felul de întâmplări extraordinare, unele mai hazlii, altele mai triste, toate însă izvorâtoare de adânci și folositoare învățăminte... Trebuie avută în vedere capacitatea lui Vasile Ilucă de a parcurge, în mai multe rânduri, aceleași trasee pe care i-a pus să le parcurgă cărăușii lui de cereale, pe vreme de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
o mulțime de povești. Chiar știu, moș Pâcule, dar nu am harul matale în a le spune - a răspuns Hliboceanu provocării. Hlibocene, ai-nu ai har, în seara asta trebuie să povestești - l-a îndemnat moș Dumitru. Să nu spui ceva trist, Hlibocene, că și așa suntem storși de vlagă - și-a exprimat dorința Ion Cotman. Dacă stau și mă gândesc bine, aș avea eu ceva potrivit... Atunci dă-i drumul! l-a îndemnat Pâcu. S-o luăm pe scurtătură, dar mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pecetluită. Tot ce face, face în ritmul muzicii de la radio. Acum, Lionel e în baie. A terminat cu bărbieritul. Verifică în oglindă calitatea rasului. Din oglindă îl privește de data asta Lionel Frunza, cu care seamănă leit, mai puțin expresia tristă a feței. Se forțează și zâmbește cu toți dinții: și dacă povestea cu Kiril a fost pur și simplu o coincidență? Mulțumit de cum arată, își pregătește un mic dejun frugal, nu lasă nimic în farfurie, spală vasele și le pune
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
care le-a făcut la intrare. Este ora 14.30. Lionel intră în show-room-ul firmei de pompe funebre La Mort des Autres. Proprietarul se apropie de el. Crede că hainele i s-au udat de la lacrimi. Își ia o mutră tristă și-i spune: — Condoleanțe. — Mulțumesc, da’ n-am murit încă, îl liniștește Lionel. — Se vede. Și nici n-o să muriți prea curând. Cum v-ați dat seama? — Păreți în plină formă. — Merg la sală. Pentru karate. M-ar interesa o
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
așa, să câștigi bani fără să faci nimic - e plictisitor. Întrebați orice politician, orice bancher, orice moștenitor și o să vedeți că se plictisește de moarte și că ar da orice să fie obligat să muncească. Săracii oameni bogați... Aceste panseuri triste îl fac pe Lionel să numere banii de pe noptieră. Nu-i vine să creadă. Îi mai numără o dată. O mică avere. Asta îi complică și mai mult existența - atât cât a rămas din ea: cui să lase toate astea? Privirea
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]