2,711 matches
-
pelerinilor. Cu toate aspectele moralizatoare de care autorii medievali nu puteau face abstracție, atât la Giovanni Boccaccio, cât și la Geoffrey Chaucer vibrează un îndemn permanent de eliberare a femeii de sub tirania masculină: „E cea mai mare dintre nerozii/ și trudă-n vânt să-ți ții în frâu nevasta:/ Mulți înțelepți ne-au dat povața asta.”1039 Scriitori analizați sunt umaniști profunzi nu doar pentru că aduc în prim plan condiția umană, dar manifestă o blândă înțelegere față de slăbiciunile acesteia: „Tirană-i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ajutat să-l găsesc. Se arăta oamenilor o singură dată pe an pe malul mării Eritree 1, iar restul timpului - după propria-i mărturisire - și-l petrecea alături de nimfele nomade și de daimoni 2. Aici l-am găsit după multă trudă. Am izbutit totuși să fac să mă primească și să stea de vorbă cu mine. Era cel mai frumos bărbat pe care l-am putut vedea vreodată. (B) Nu a suferit În viața lui de vreo boală datorită fructului unei
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Tăulenilor peste apa Berheciului pentru a ajunge la biserică. În folosul bisericii era arondată suprafața de 10 fălcii și 15 prăjini. Coordonatorul ridicării acestui monument, în final, ar fi fost parohul de atunci, preotul Alexandru Gociu împreună cu Ion Zaharia. După truda de peste douăzeci de ani, în 1908, biserica a fost terminată. Lăcașul de cult are formă de cruce puțin pronunțată, având în față un pridvor deschis sub formă de baldachin, susținut de patru coloane. Este acoperită cu tablă zincată, acoperișul fiind
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
făină”. OBICEIURI DE NUNTĂ Obiceiurile de nuntă sunt variate de la o zonă la alta, dar aproape comune satelor puse în discuție. În societatea tradițională (mai ales în satele răzășești), pentru ca pământurile să nu se înstrăineze și averea agonisită cu multă trudă să nu se risipească, tinerii se căsătoreau în cadrul aceluiași sat. Nunta constituia un ceremonial complex de trecere, cu ritualuri ce se respectă și astăzi, cu anumite minusuri față de cele tradiționale și cu elemente noi datorate atât procesului de culturalizare, cât
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și-ar fi mai bine, în cinstea Lui, să stăm mai mult de rugăciuni decât de snoave și povești. Sâmbăta, iar, e obiceiul ca femeile să-și spele părul și să se curețe de praf și toată murdăria pe care truda săptămânii le-o așterne peste trup; de asemenea multe sunt acelea care obișnuiesc să ajuneze întru cinstirea Maicii Preacurate și-a pruncului Iisus și să nu lucreze, spre a proslăvi precum se cere duminica ce vine.”512 Se crede cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fi și cheia amintirii./ Cuvine-se-a le crede și cinsti/ Când alt chip nu avem cum dovedi.” Ibidem, p. 188. 676 „Dar ajutați, voi meșteri la cuvânt,/ Îndrăgostiți ce inima cântați;/ Cuvine-se-a mă sprijini ca frați/ În truda-mi cât de cât; tot una mi-i/ Cu frunza or cu floarea de veți fi” Ibidem, p. 190. 677 David Wallace, op. cit., p. 337. 678 Din nou avem simbolistica albului și a luminii, pentru că în limba engleză daisy (margareta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și-învăpăiere,/ Nici soț să-mi zică: <<Protos eu, muiere!>>/ Căci soții-s sau geloși peste măsură,/ Sau zbiri, sau umblă după prospătură.”971), iar păstrarea onoarei devine pentru personajul feminin cel mai important deziderat („Iar de-aș iubi, o, trudă ce-ar mai fi/ Să-i îmbunez pe cei ce clevetesc/ și să-i împac spre-a nu mă mai bârfi!/ Căci ei și fără de temei găsesc/ Tot rău în orice semn prietenesc;/ Dar cum să pui guri rele sub
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pelerinilor. Cu toate aspectele moralizatoare de care autorii medievali nu puteau face abstracție, atât la Giovanni Boccaccio, cât și la Geoffrey Chaucer vibrează un îndemn permanent de eliberare a femeii de sub tirania masculină: „E cea mai mare dintre nerozii/ și trudă-n vânt să-ți ții în frâu nevasta:/ Mulți înțelepți ne-au dat povața asta.”1039 Scriitori analizați sunt umaniști profunzi nu doar pentru că aduc în prim plan condiția umană, dar manifestă o blândă înțelegere față de slăbiciunile acesteia: „Tirană-i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
unui comitet, redacția și administrația în Bârlad, str. I.C. Brătianu nr. 25, iar tipografia la N. P. Peiu. * Biblioteca din Bârlad deține 11 numere din „Brazdă nouă” din anii 1923,1924, 1925, 1927, 1928 și 1929. * Din inițiativa și prin truda Ligei Feministe di n localitate, de sub președinția doamnei Lucia P. Nechifor, s‐a ridicat în grădina publică a orașului nostru un modest și frumos monument poetului Alexandru Vlahuță, a cărei dezvelire s‐a făcut cu deosebită solemnitate în ziua de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
da dreptate, alții vor riposta poate. Atunci să poftească acei ce nu cred... să vadă cum mor cu zile țăranii și copii lor din lipsă de asistență medicală la sate. Să vadă cum își vând țăranii bucatele agonisite cu atâta trudă pe prețuri derizorii și cum țărănimea vinde găina din gura copiilor cu un pol, întorcându-se acasă, doar cu trei prafuri de chinină. Să vadă și să știe că din munca lui sfântă, din sudoarea țăranului obidit își îmbuibă toți
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ar fi fost scutită de teroare și măcel. Să fie oare așa? Cred că se înșeală. Că gangsterii naziști se căznesc să creeze o legendă de eroism și profeție în jurul sinistrului cap de bandă, e ușor de 124 înțeles, deși truda lor e zădarnică. Dar că la diferite posturi de radio democrate se vorbe ște de marile însușiri geniale ale lui Hitler „din nenorocire rău întrebuințate”, e mai mult decât o eroare, e o perfidie. A adus oare Hitle r un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu o tematică variată și aleasă, cu materiale de conținut, citit și iubi t de cetățeni. Profesorul de la Bârlad, Constantin Parfene, făcând recenzia la „Inscripții” într‐un număr al ziarului, vedea în aceasta „un buchețel de esențe literare, emanând din truda nobilă a unui mănunchi de talentați iubitori ai artei, membrii ai cercului literar „Mihai Sadoveanu” de la puternica cetate metalurgică bârlădeană. O evocare a frumuseții de altă dată, al căror leagăn a fost Bârladul din vremuri, Bârla dul lui Vlahuță și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
anume Domnu'Jecu, domnu'Jecu! Vei mai umple înc-o bandă Învârtită-n jur de osie, Proslăvind vinul de Huși, Dragă domnule Tudosie! Și cenaclul se-nvârtește Cu pământu-n jur de soare, Dan va exulta de spaima Morții-a-toate voitoarea. 404 Biete trude de o clipă, Deși cresc, deși există N-or să aibă prea curând, Foaia albă de revistă. Cu aceeași nerăbdare Le va proslăvi-n arcuș, Maestrul de-o biată clipă Ion Alex. Angheluș. Doamnele-or citi gentile, Domnișoarele la felși
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
serii conceptuale inoperante. Și totuși, chiar de pe acum, „textul Își exhibă În filigran ideologia”7. Aspectul ideologic rămâne strict formal, dar nu mai puțin esențial. El se zbate Într-o dilemă insolubilă: să dea sens ori să ducă până la capăt truda construcției. Chiar fără să-și dea seama, autorul dovedește competență ori incompetență ideologică. Analizând rolul cititorului, Umberto Eco vorbea, În oglindă, de „competența ideologică” a acestuia.) Dar acum, cu acuitate, se pune problema structurării unui vast material fantasmatic. Și astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Procedeul inversării este practicat pe scară largă de Rabelais, el neuitând nici auguștii conducători ori augustele lor consoarte ș.a.m.d., căci Epistemon mărturisește că i-a văzut: "Pe Alexandru Machedon cârpind încălțări vechi și câștigându-și viața cu destulă trudă, Xerxes vinde muștar, Romulus e negustor de sare, Cicero, tăietor de lemne, Enea, tâmplar, Ahile, tăbăcar, Agamemnon, ajutor de bucătar; Ulise, cosaș; Scipio Africanul vinde drojdie dintr-o ciubotă veche, Cleopatra e vânzătoare de ceapă; Elena, codoașe de slujnice; Semiramida
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a căuta dispăruta minte a eroului, pe care o aduce într-o fiolă, este un pretext de parodie a danteștii drumeții prin lumile de dincolo. Pe Lună sunt strânse suspinele îndrăgostiților, timpul pierdut la joc, odihna lungă, adică lipsa de trudă, a ignoranților și multe altele în afară de nebunie, care a rămas în întregime pe Pământ, între oameni. (...) Tăișul fin al ironiei se exercită în viziunea lunară ca într-un exemplar tipic de literatură cu nebuni; este un singur mod, dacă vrem
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
este încarcerată ca și autorul ei, iar destinul operei stă în relație cu destinul scriitorului însuși: Am dormit prost în noaptea aceea. Afară se dezlănțuise un vânt de uragan. Oare încotro putea să-mi rostogolească ghemotocul Zidarului meu? [...]. Și astfel, truda mea de mai mulți ani, săvârșită, dar mai mult concepută, se zbuciuma prin stepă un cocoloș de hârtie neajutorat. Și am început să mă rog. [...]. Dimineața, după deșteptare, la ora cinci, biciuit de rafalele de vânt, m-am dus în locul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în Bolnavi și doctori, hotărând să-l treacă în programul pentru anul 1964. Soljenițîn nu este de acord și, din această cauză, romanul nu mai apare. Scriitorul nu vrea să publice cu orice preț, după cum mărturisește în Vițelul și stejarul: Trudă zadarnică! Bolnavi și doctori!... Eu am refuzat. Un titlu bine găsit pentru o carte și chiar pentru o povestire nu este deloc ceva întâmplător, este o câtime de suflet și substanță, ceva congenar, și a-l schimba înseamnă deja a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
literaților; nu trimiteam la faptul că pentru realizarea ei cercetasem sute , mii și mii de pagini, timp îndelungat, scosesem extrase, notițe de tot felul, le clasificasem și le pusesem în pagină cu grija părintelui care își ocrotește copilul; nici la truda pentru adunarea clișeelor, a recitir ii p aginilor, corectându-le, completându le cu o altă ordine în expunere, cu n oi notițe și adăugiri descoperite între timp ca urmare a scotocirii în saloanele altor locuri cu documente, și nici la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Acel ordin de chemare... (Din „Glasul Buciumului” nr.12/2006 a Parohiei „Pogorârea Sfântului Duh” - Bucium, Iași). Un mănunchi de cugetări Pentru patria-mi iubită În istorii zăbovesc Cu dorința neîmplinită Din versuri mă-mpărtășesc. Tot ce-ai adunat cu trudă Chibzuiește să-ți ajungă, Să te-ntinzi după zicală, Cât ți-i plapuma de lungă. Luptă din toată puterea Să nu pierzi recunoștința Ș-apoi, să te prindă vremea Pus la punct cu conștiința. Echilibrul act organic Când se împlinește
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și nimeni altcineva, fiindcă dușmanii poporului au ochi și urechi peste tot, văd și ascultă. Deci sunteți de acord, nu-i așa? Ia să vedem ce scrie: Domnule Emil Boc, Vă scriem noi, mai vechii dumneavoastră cunoscuți și tovarăși de trudă zilnică, întru liniștea și desfătarea iubitului nostru președinte, noi Radu Moraru, Andreea Pora, Mircea Marian, sperând că veți considera cum se cuvine demersul nostru și nu vă deranjăm prea mult, de la activitatea zilnică de pupat președintele în fund, activitate care
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
fac. In mintea noastră creștinească, extrem de ortodoxă, zicem că avem niște oameni (ai Puterii bineînțeles, că ai Opoziției, nu mai importă demult) trimiși de noi, cu voturile noastre pline de speranțe, pe banii noștri, câștigați numai Dumnezeu știe cu câtă trudă, să lucreze pentru noi în Casa Poporului. Mai precis, să citească, să dezbată, să modifice și, în final, să aprobe legi. Legi, adică niște reguli clare ale societății noastre, după care noi, cei mulți, da' proști, să ne ghidăm mai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
se vedea, piticul se bălăcea în ibricul său, iar Băsescu de abia semna prima dată un angajament la Cooperativa Socialistă „Ochiul și timpanul", spuneam că am citit, o carte extrem de interesantă. Cartea era scrisă de un filosof rus, tovarăș de trudă cu Lenin, dar care a rămas în urmă cu pregătirea revoluției bolșevice și poate de necaz a scris și el o carte despre primele faze ale apariției omului pe planetă, apariție pe șest, din maimuță bineînțeles, pe când Adam și Eva
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
no. 3, 26-27, 3-e Aufl., Tűbingen, 1929, p. 33. footnote>. Nu s-au temut de moarte, fiindcă numai „cei nesăbuiți se tem de moarte ca și cum ar fi suma tuturor relelor, dar cei înțelepți o doresc ca pe o odihnă după trudă și ca pe un sfârșit relelor”<footnote Sf. Ambrozie, De bono mors, 47, P. L. XXXII-XXXIII, col. 306. footnote>. Nimic n-a fost mai de cinste pentru ei decât viața veșnică, care e nemurirea sufletului ce a trăit frumos în
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
umplea apoi pe îndelete cu țuica ceea bună, trasă de două ori, pe înveliș de mentă și îndulcită cu miere de salcâm. Și acum îmi amintesc de gustul grozav pe care-l avea. Ușa a scârțâit încet parcă îngânând a trudă, s-a deschis cât era de largă, lăsând să intre în camera ceea plină de oameni un mușteriu nou. Nimeni din obișnuiții cârciumii aceleia nu deschidea ușa în felul acesta și după cum s-a întâmplat, te așteptai să intre ditamai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]