3,095 matches
-
posibil, se va realiza o cateterizare supraselectivă cu ajutorul unui microcateter (la nivel segmentar sau subsegmentar). Pentru cateterizarea segmentară/ subsegmentară, microcateterul va fi plasat cât mai distal în vasul care irigă tumora, asigurând în același timp un flux sangvin suficient către tumoră pentru a evita refluxul microsferelor de-a lungul acestuia. În cazul abordului lobar, cateterul va fi plasat cât mai selectiv (distal) la nivelul arterei hepatice dreaptă sau stângă. Debitul injectării Administrarea se va face cât mai lent, debitul recomandat fiind
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92145_a_92640]
-
injectării Administrarea se va face cât mai lent, debitul recomandat fiind de aproximativ 1 ml mixtură substanță de contrast - DC Bead pe minut. Finalizarea embolizării Injectarea trebuie continuată până aproape de momentul întreruperii fluxului sangvin la nivelul vasului arterial care alimentează tumora (coloana de contrast trebuie să se spele după 2-5 sistole). La acel moment, injectarea trebuie oprită, indiferent de cantitatea de microsfere care a fost efectiv administrată, pentru a evita refluxul materialului embolic. COMPLICAȚIILE Rata complicațiilor și în special a insuficienței
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92145_a_92640]
-
colangiocarcinomale se clasifică în: intrahepatice sau periferice (~10%), hilare sau tumori Klatskin (~60%) și distale (~30%) [8]. Din punct de vedere microscopic colangiocarcinoamele sunt adenocarcinoame, cel mai frecvent de tip scuamos. COLANGIOCARCINOMUL INTRAHEPATIC (CCI) Reprezintă ca și frecvență a doua tumoră malignă primitivă hepatică. Ia naștere de la nivelul ramificațillor de ordinul doi sau mai mari ale căilor biliare și au altă origine histologică decât ductele extrahepatice [8]. Având în vedere relația lor cu virusul hepatitei C, aceste tumori se întâlnesc la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
tomografia computerizată rezultatele studiilor publicate până în prezent sunt contradictorii. Într-un studii publicat în 2008 s-a arătat că acuratețea ecografiei este superioară celei a TC (80 % față de 67,5%) în caracterizarea CCI [14]. COLANGIOCARCINOMUL HILAR (CCH) Colangiocarcinomul este o tumoră care se poate localiza oriunde pe tractul biliar, dar cel mai frecvent, are o localizare hilară, la confluența dintre canalul hepatic drept și cel stâng (în acest caz purtând numele de tumoră Klatskin). Din cauza localizării hilare aceste tumori determină apariția
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
CCI [14]. COLANGIOCARCINOMUL HILAR (CCH) Colangiocarcinomul este o tumoră care se poate localiza oriunde pe tractul biliar, dar cel mai frecvent, are o localizare hilară, la confluența dintre canalul hepatic drept și cel stâng (în acest caz purtând numele de tumoră Klatskin). Din cauza localizării hilare aceste tumori determină apariția icterului la dimensiuni mici. Dacă se localizează însă, numai la nivelul unui canal hepatic, icterul apare în stadiile avansate. Semnele ecografice diagnostice sunt: dilatarea simetrică a CBIH, aspectul normal al CBP și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
frecvent se preferă termenul de formă nodular-sclerozantă [8]. Aceasta se prezintă ca o masă dură ce înconjoară și îngustează ductul afectat și care prezintă o componentă nodulară intraductală. Reprezintă tipul cel mai frecvent de CCH hilar și explică de ce această tumoră este rar (21-37,1%) vizualizată ecografic (fig. 132) [1]. Un alt element ce influențează vizualizarea tumorii este ecogenitatea ei. CCH este în general o tumoră omogenă, cu ecogenitate variabilă. Deoarece 50% sunt izoecogene cu parenchimul hepatic, descoperirea și caracterizarea lor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
componentă nodulară intraductală. Reprezintă tipul cel mai frecvent de CCH hilar și explică de ce această tumoră este rar (21-37,1%) vizualizată ecografic (fig. 132) [1]. Un alt element ce influențează vizualizarea tumorii este ecogenitatea ei. CCH este în general o tumoră omogenă, cu ecogenitate variabilă. Deoarece 50% sunt izoecogene cu parenchimul hepatic, descoperirea și caracterizarea lor necesită o examinare meticuloasă în zonele ductale ce prezintă alterarea calibrului sau ocluzie [9,15]. Forma nodulară are aspectul unei mase moi, cu o îngroșare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
hilar, dar are o valoare mai mică în aprecierea extensiei tumorale și a rezecabilității tumorii. CEUS stabilește cu acuratețe mult mai mare extensie tumorală și invazia vasculară [16]. ECOGRAFIA ARMONICĂ CU CONTRAST INTRAVENOS La o examinarea CEUS în timpul fazei arteriale, tumora poate să capteze intens ACUS în periferie sub forma unui inel neregulat, centrul fiind mai hipocaptant, sau captarea să fie difuză [20]. Ca și comportament în faza arterială, tumorile pot să fie hipercaptante, izocaptante, respectiv hipocaptante în 43,8%, 43
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
neregulat, centrul fiind mai hipocaptant, sau captarea să fie difuză [20]. Ca și comportament în faza arterială, tumorile pot să fie hipercaptante, izocaptante, respectiv hipocaptante în 43,8%, 43,8%, și 12,4% din cazuri [11]. În faza tardivă, această tumoră devine hipocaptantă față de parenchimul hepatic adiacent, astfel încât delimitarea tumorii, precum și infiltrarea țesutului hepatic normal devin nete (fig. 135 A-C). Comportamentul angioperfuzional este corelat cu caracteristicile histologice tumorale. Histologic, 70% dintre tumori sunt adenocarcinoame sclerozante, fiind alcătuite dintr-o masă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
acestuia (fig. 136). Semnele ecografice sunt cele descrise: „umeri tumorali” și ecoul liniar central [22]. Acest tip tumoral corespunde mai bine unei descrieri de tip nodular extins și nu unei forme infitrative (observație personală). Papilomul solitar sau multiplu este o tumoră benignă, rară, care are un aspect US de masă mică protruzivă sau de material hipoecogen intraluminal, asemănător sedimentului biliar care se însoțește de dilatarea CBP [1, 23]. În diagnosticul stenozelor maligne ale CBP medii, ecografia are o sensibilitate ridicată (81
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
medii se face în funcție de aspectul ecografic. Leziunile fără o masă vizibilă intracoledocian, dar cu modificări ale pereților (îngroșare, neregularități) trebuie diferențiate de:stenozele produse prin invazie externă -aceste stenoze sunt, de obicei, corect diagnosticate ecografic, prin evidențierea invaziei CBP de către tumora de vecinătate (gastrică, colecistică) sau de unele adenopatii. Vizualizarea legăturii dintre tumora colecistică, gastrică sau colică cu CBP la locul obstrucției stabilește diagnosticul. Uneori însă, stabilirea apartenenței unei tumori ce produce o obstrucție biliară la unul din organele din jur
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
dar cu modificări ale pereților (îngroșare, neregularități) trebuie diferențiate de:stenozele produse prin invazie externă -aceste stenoze sunt, de obicei, corect diagnosticate ecografic, prin evidențierea invaziei CBP de către tumora de vecinătate (gastrică, colecistică) sau de unele adenopatii. Vizualizarea legăturii dintre tumora colecistică, gastrică sau colică cu CBP la locul obstrucției stabilește diagnosticul. Uneori însă, stabilirea apartenenței unei tumori ce produce o obstrucție biliară la unul din organele din jur nu este posibilă;stenozele benigne inflamatorii (colangită sclerozantă, purulentă sau cea din
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
decât cele localizate pe calea biliară proximală. Aspectul ecografic este, de obicei, cel al unei stricturi scurte sau mai rar al unei mase polipoide în lumen (fig. 137). Cel mai adesea însă, este foarte dificilă diferențierea acestui aspect de o tumoră pancreatică cefalică sau de un ampulom [1,9]. Sensibilitatea US în diagnosticul acestor tumori este doar satisfăcătoare (55,5%), ecografia stabilind de cele mai multe ori doar diagnosticul de obstrucție și sediul acesteia [18]. Aspectul de „masă” intraluminală poate preta la confuzii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
însă, se observă doar o obstrucție abruptă a coledocului. Localizarea în afara capului pancreatic și aspectul de masă hipoecogenă, imprecis delimitată, cu zone hiperecogene, fără con de umbră, neregulate in interior, sunt elemente ce conduc spre un diagnostic corect. Alteori, chiar dacă tumora este vizibilă, este aproape imposibil să se stabilească ecografic dacă aceasta aparține ampulei sau capului pancreatic [1,22,25]. Alte proliferări care se localizează la nivel paraduodenal, cum sunt tumorile neuroendocrine sau tumorile stromale gastrointestinale pot produce obstrucție biliară distală
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
și IV sunt considerate inoperabile. STADIALIZAREA COLANGIOCARCINOMULUI INTRAHEPATIC (Reprodus cu acordul AJCC, Chicago, Illinois. Sursa originală a acestui articol este AJCC Cancer Staging Manual, Seventh Edition - 2010 publicată de Springer Science and Business Media LLC, www.springer.com) [4]. T (tumora primară) Tx Tumora primară nu poate fi evaluată T0 Nici o evidență a unei tumori primare Tis Carcinom in situ T1 Tumoră solitară fără invazie vasculară T2a Tumoră solitară cu invazie vasculară T2b Tumori multiple cu/fără invazie vasculară T3 Tumora
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92162_a_92657]
-
considerate inoperabile. STADIALIZAREA COLANGIOCARCINOMULUI INTRAHEPATIC (Reprodus cu acordul AJCC, Chicago, Illinois. Sursa originală a acestui articol este AJCC Cancer Staging Manual, Seventh Edition - 2010 publicată de Springer Science and Business Media LLC, www.springer.com) [4]. T (tumora primară) Tx Tumora primară nu poate fi evaluată T0 Nici o evidență a unei tumori primare Tis Carcinom in situ T1 Tumoră solitară fără invazie vasculară T2a Tumoră solitară cu invazie vasculară T2b Tumori multiple cu/fără invazie vasculară T3 Tumora perforează peritoneul visceral
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92162_a_92657]
-
Cancer Staging Manual, Seventh Edition - 2010 publicată de Springer Science and Business Media LLC, www.springer.com) [4]. T (tumora primară) Tx Tumora primară nu poate fi evaluată T0 Nici o evidență a unei tumori primare Tis Carcinom in situ T1 Tumoră solitară fără invazie vasculară T2a Tumoră solitară cu invazie vasculară T2b Tumori multiple cu/fără invazie vasculară T3 Tumora perforează peritoneul visceral sau invadează structurile locale extrahepatice prin invazie directă T4 Tumoră cu invazie periductală Tumorile multiple sunt reprezentate de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92162_a_92657]
-
publicată de Springer Science and Business Media LLC, www.springer.com) [4]. T (tumora primară) Tx Tumora primară nu poate fi evaluată T0 Nici o evidență a unei tumori primare Tis Carcinom in situ T1 Tumoră solitară fără invazie vasculară T2a Tumoră solitară cu invazie vasculară T2b Tumori multiple cu/fără invazie vasculară T3 Tumora perforează peritoneul visceral sau invadează structurile locale extrahepatice prin invazie directă T4 Tumoră cu invazie periductală Tumorile multiple sunt reprezentate de obicei de metastazarea celei primare. N
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92162_a_92657]
-
tumora primară) Tx Tumora primară nu poate fi evaluată T0 Nici o evidență a unei tumori primare Tis Carcinom in situ T1 Tumoră solitară fără invazie vasculară T2a Tumoră solitară cu invazie vasculară T2b Tumori multiple cu/fără invazie vasculară T3 Tumora perforează peritoneul visceral sau invadează structurile locale extrahepatice prin invazie directă T4 Tumoră cu invazie periductală Tumorile multiple sunt reprezentate de obicei de metastazarea celei primare. N (ganglionii regionali) Ganglioni regionali pentru tumorile din lobul drept sunt reprezentați de: ganglionii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92162_a_92657]
-
unei tumori primare Tis Carcinom in situ T1 Tumoră solitară fără invazie vasculară T2a Tumoră solitară cu invazie vasculară T2b Tumori multiple cu/fără invazie vasculară T3 Tumora perforează peritoneul visceral sau invadează structurile locale extrahepatice prin invazie directă T4 Tumoră cu invazie periductală Tumorile multiple sunt reprezentate de obicei de metastazarea celei primare. N (ganglionii regionali) Ganglioni regionali pentru tumorile din lobul drept sunt reprezentați de: ganglionii arterei hepatice, ai venei porte, ai caii biliare principale, ai canalului cistic, periduodenali
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92162_a_92657]
-
dată, în anul 1983, în Japonia și Italia. Prin denaturare proteică, deshidratare celulară și tromboza vaselor mici, IPE induce o necroză tumorală locală. Având un caracter în general hipervascular, bine încapsulat și fiind înconjurat de țesutul cirotic ferm, CHC este tumora ideală de tratat prin IPE, deoarece alcoolul difuzează ușor și selectiv în leziune [2]. INDICAȚII, CONTRAINDICAȚII ȘI RISCURI Indicația principală a IPE este hepatocarcinomul grefat pe ciroză. Deși criteriile de selecție a pacienților nu sunt unitare, în prezent se acceptă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92141_a_92636]
-
controlul în timp real a poziționării acului, monitorizarea distribuției alcoolului în leziune și posibilele sale extravazări în parenchimul hepatic peritumoral, precum și determinarea volumului de alcool care trebuie injectat [3]. Acul se introduce în leziune sub ghidaj ecografic. După pătrunderea în tumoră, etanolul se injectează lent. Din momentul injectării, în jurul vârfului acului începe să se vizualizeze o zonă hiperecogenă, hiperecogenitatea fiind dată de microbulele de aer prezente în etanol (fig. 102). În majoritatea nodulilor mici (<3 cm), distribuția etanolului este uniformă, pe când
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92141_a_92636]
-
ablativ cu radiofrecvență obținute în 6 studii de cohortă sunt prezentate în tabelul 39. Evaluarea eficienței se face prin metodele imagistice descrise la IPE. Interpretarea unei CT efectuate în primele zile după ARF poate conduce la rezultate fals pozitive, de tumoră reziduală, datorită hiperemiei din jurul leziunii. COMPLICAȚII Rata de complicații este mică, cea mai frecvent întâlnită fiind durerea locală. Alte complicații semnalate sunt: sindromul tardiv (febră, astenie, letargie, transpirații) apărut la 3-5 zile post ARF, necroză capsulară, hemoragii intraperitoneale, complicații toracice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92141_a_92636]
-
ARF. TERAPIA COAGULATIVĂ PERCUTANĂ CU MICROUNDE (TCM) A fost pentru prima dată descrisă de Seki în 1994 ca și modalitate de tratament în CHC . Un generator de microunde generează și transmite energie la un electrod monopolar care este introdus în tumoră. Vibrațiile moleculelor determină creșterea temperaturii și apoi coagularea termică în jurul electrodului ce a fost in prealabil introdus in tumoră printr-un ac de 14 G [38]. Limitele acestei metode sunt similare cu cele ale ARF. Primele studii comparative au arătat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92141_a_92636]
-
modalitate de tratament în CHC . Un generator de microunde generează și transmite energie la un electrod monopolar care este introdus în tumoră. Vibrațiile moleculelor determină creșterea temperaturii și apoi coagularea termică în jurul electrodului ce a fost in prealabil introdus in tumoră printr-un ac de 14 G [38]. Limitele acestei metode sunt similare cu cele ale ARF. Primele studii comparative au arătat faptul ca ARF și TCM au efecte terapeutice echivalente, rate de tratamente incomplete și complicații similare. Rezultatele a două
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92141_a_92636]