2,309 matches
-
locală a sprijinit activ răscoala iobagilor condusă de Luchian Cobiliță. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Chiselițeni a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Chiselițeni, Putila () [Corola-website/Science/315650_a_316979]
-
Parculina a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Parculina a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Parculina, Putila () [Corola-website/Science/315660_a_316989]
-
42 km de orașul Vijnița și la 5 km de frontiera cu România. Orașul este situat la o altitudine de 628 metri, la poalele Munților Carpați, pe malul râului Putila, în partea de centru a raionului Putila. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). De acest orășel depind administrativ satele Parculina, Ryja și Torăceni. Prima mențiune documentară a localității Putila are loc în anul 1501, perioadă când făcea parte din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. După cum afirmă cronicarul moldovean Ion Neculce (1672-1745
Putila () [Corola-website/Science/315662_a_316991]
-
Halitsia și Iosip Byrlou, au fost capturați și închiși. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Putila Storojinețului a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. În perioada interbelică a funcționat aici o judecătorie, iar Casa Asigurărilor Sociale din Rădăuți dispunea de servicii medicale în comună . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată
Putila () [Corola-website/Science/315662_a_316991]
-
Andrechivsche a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Andrechivsche a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Andrechivsche, Putila () [Corola-website/Science/315657_a_316986]
-
Bischiv a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Bischiv a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Bischiv, Putila () [Corola-website/Science/315659_a_316988]
-
Șipotele Sucevei, întâlnit și sub forma Șipote (în , transliterat Șepit și în ) este un sat reședință de comună în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 925 metri, pe malul râului Suceava, în partea de sud a raionului Putila, pe frontiera cu România. De această comună depind administrativ satele Andrechivsche, Ialovățul de Jos, Ialovățul de Sus și Sărata
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Seletin (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Șipotele Sucevei a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. În perioada interbelică, funcționa aici un oficiu telefonic . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Ialovățul de Sus a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Ialovățul de Sus, Putila () [Corola-website/Science/315656_a_316985]
-
Hreblina-Câmpulung a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Hreblina-Câmpulung a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Hreblina-Câmpulung, Putila () [Corola-website/Science/315658_a_316987]
-
URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Hreblina-Câmpulung face parte din raionul Putila al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, din 247 locuitori ai satului, 246 s-au declarat ucraineni și unul singur rus . În prezent, satul are 184 locuitori, în totalitate ucraineni. Conform recensământului din 2001, toată populația localității Hreblîna era vorbitoare de ucraineană (100%).
Hreblina-Câmpulung, Putila () [Corola-website/Science/315658_a_316987]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Putila (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Torăceni a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Torăceni, Putila () [Corola-website/Science/315661_a_316990]
-
Gura Putilei (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 1183 metri, la confluența râurilor Putila și Ceremuș, în partea de nord a raionului Putila. De această comună depind administrativ satele Bischiv și Șpetchi. Localitatea Gura Putilei a făcut parte încă de la
Gura Putilei, Putila () [Corola-website/Science/315653_a_316982]
-
al XIX-lea a funcționat aici un oficiu poștal. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Gura Putilei a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. În perioada interbelică, funcționau în sat un oficiu telefonic și o filială a Casei Asigurărilor Sociale din Rădăuți . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României
Gura Putilei, Putila () [Corola-website/Science/315653_a_316982]
-
și a tendinței de acutizare a divergențelor sociale, au avut loc alegerile pentru Parlamentul de la Viena. Din Bucovina au fost aleși opt deputați, printre care s-au aflat patru români (Mihai Bodnar, Miron Ciupercovici, Gheorghe Timiș și Vasile Cârste), trei ucraineni (Luchian Cobiliță, Ioan Dolenciuk și Vasile Morgoci) și un german (Anton Kral). Luchian Cobiliță a fost ales ca deputat al țăranilor bucovineni în Dieta de la Viena a Imperiului Habsburgic, fiind eliberat astfel din închisoare. În Parlamentul austriac, el a cerut
Luchian Cobiliță () [Corola-website/Science/315664_a_316993]
-
Viteluvca, întâlnit și sub formele Vintileanca și Vitiliuca (în și în ) este un sat în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Lașchiuca. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 185 metri, pe malul râului Sovița, în partea de centru-est a raionului Cozmeni. Localitatea Viteluvca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca
Viteluvca, Cozmeni () [Corola-website/Science/315691_a_317020]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cozmeni (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Viteluvca a făcut parte din componența României, în Plasa Șipenițului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Viteluvca, Cozmeni () [Corola-website/Science/315691_a_317020]
-
Bordei, întâlnit și sub forma Burdei (în , transliterat Burdei și în ) este un sat în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Cotul-Vânători. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 197 metri, pe malul râului Prut, în partea de sud-est a raionului Cozmeni. Localitatea Bordei a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca
Bordei, Cozmeni () [Corola-website/Science/315695_a_317024]
-
Bordei a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Bordei a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS
Bordei, Cozmeni () [Corola-website/Science/315695_a_317024]
-
în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Bordei face parte din raionul Cozmeni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, din cei 323 locuitori ai satului, 322 s-au declarat ucraineni și unul singur rus . În prezent, satul are 330 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, toată populația localității Bordei era vorbitoare de ucraineană (100%).
Bordei, Cozmeni () [Corola-website/Science/315695_a_317024]
-
Davidești (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 238 metri, în partea de centru a raionului Cozmeni. Localitatea Davidești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de
Davidești, Cozmeni () [Corola-website/Science/315692_a_317021]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cozmeni (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Davidești a făcut parte din componența României, în Plasa Șipenițului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS
Davidești, Cozmeni () [Corola-website/Science/315692_a_317021]
-
Malatineți, întâlnit și sub forma Malatineț (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 245 metri, în partea de centru-nord a raionului Cozmeni. Localitatea Malatineți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de
Malatineți, Cozmeni () [Corola-website/Science/315693_a_317022]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cozmeni (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Malatineți a făcut parte din componența României, în Plasa Șipenițului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Malatineți, Cozmeni () [Corola-website/Science/315693_a_317022]
-
Suhoverca (în , transliterat Suhoverhiv și în ) este un sat reședință de comună în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat pe malul râului Sovița, în partea de centru-est a raionului Cozmeni, la o distanță de 3 km de orașul Cozmeni. Localitatea Suhoverca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În
Suhoverca, Cozmeni () [Corola-website/Science/315690_a_317019]