3,448 matches
-
stat al culturii de păioase, semincere, cactuși ornamentali și vaci cu stabulație europeană. Aveți vreun mesaj, Domnule Păpădie? Mesaj nu, că mi-au furat celularul. In schimb pot anunța că, într-o totală transparență, vom scoate la licitație semănatu, irigatu, udatu și plantatu, aho!, pardon, Alo? ... Mă sună Palatu. Palatul Victoria? Nu, palatul care e conacul, adică micuța și modesta locuință de serviciu a familiei unde, în timpul liber, ne ocupăm de hibridarea și altoirea cactușilor. Cactușilor? Da. Conform literaturii de specialitate
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
le-o va da, lor și seminței lor, țară în care curge lapte și miere. 10. Căci țara în stăpînirea căreia vei intra, nu este ca țara Egiptului, din care ați ieșit, unde îți aruncai sămînța în ogoare și le udai cu piciorul ca pe o grădină de zarzavat. 11. Țara pe care o veți stăpîni este o țară cu munți și văi, care se adapă din ploaia cerului; 12. este o țară de care îngrijește Domnul Dumnezeul tău, și asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
pe fiu în sclavie, pentru ca el să poată, prin truda lui zilnică, să le plătească înapoi banii pe care îi împrumutase. Atunci au încetat mâncarea, băutura și destrăbălările zilnice. Acum, de dimineața și până seara, cu sudoarea frunții sale, el uda câmpiile și toate mădularele îl dureau în această muncă istovitoare, cu care el nu era obișnuit. Trăia cu pâine uscată și nu avea nimic altceva decât lacrimile sale cu care să o ude. În trei zile, el suferise atât de
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
până seara, cu sudoarea frunții sale, el uda câmpiile și toate mădularele îl dureau în această muncă istovitoare, cu care el nu era obișnuit. Trăia cu pâine uscată și nu avea nimic altceva decât lacrimile sale cu care să o ude. În trei zile, el suferise atât de mult de căldură și oboseală, încât i-a spus stăpânului său: Nu mai pot să muncesc, căci aproape totul mă doare. Cât mai vrei să mă chinuiești?" " După ce, prin munca mâinilor tale, îmi
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
te aștepte să vă jucați. Gândind că mama ar putea să aibă dreptate, înapoie melcul grădiniței de flori. Și așa, în fiecare zi, prințesa se juca cu insectele din gradină: cu libelule, cu bondărei, albinuțe, culegea flori, împletea coronițe și uda florile. Dar vara era pe sfârșite și vremea se înrăutățea, ploua des, bătea vântul și prințesa nu mai putea sta așa de mult în curtea palatului. Prințesa era supărată și privea tristă de la fereastra palatului. Pentru că mama a văzut-o
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
sus, în grabă mare, au început să cadă picuri mici. Norii bubuiau de zor. Iepurașii speriați, prin codiță și urechi îi străbate un fior și se roagă toți în cor: -Ploaie, stai să-mi găsesc un adăpost c-o să-mi uzi blănița moale! Gărgarițe speriate dau navală să se-ascundă înspre locuri mai uscate. Toate-s îmbrăcate în rochițe minunate roșii stropite cu puncte negre . Greierele speriat repetă-ntruna : -Unde mi-e chitara, că n-o văd? Aricelul, în căsuța din
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
în rochițe minunate roșii stropite cu puncte negre . Greierele speriat repetă-ntruna : -Unde mi-e chitara, că n-o văd? Aricelul, în căsuța din pădure, împinge ușa și trage zăvorul ca nu cumva ploaia să intre în căsuță să-i ude covorașul. Lăcusta aterizează sprintenă pe-o frunză să-și scuture picăturile de ploaie de pe fustă. Dar vai, se oprește speriată când observă că fustița e agățată într-un scai! -Vai, ce mă fac, o să-mi rup fustița! Dar o ajută
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
scai! -Vai, ce mă fac, o să-mi rup fustița! Dar o ajută panseluța să-și descâlcescă fustița. -Mulțumesc! Eu am plecat adăpost să îmi găsesc! (fâlfâind din aripioare în semn de mulțumire) Florile de prin pădure își deschid umbreluța: păpădia udă toată, panseluța își înnoadă băsmăluța din petale, clopoțeii își pun glugă dintr-o frunză, salcia se-ndoaie fluturând în vânt firavele-i crenguțe. Melcul, singurul care și-a dorit atât o ploaie, iese-ncet din casă și-o pornește afară
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
și-a ucis propriul fiu e o involuție, nu-i așa? Eu nu pot să cred că e destul să sanctifici o victimă pentru a te spăla pe mâini. Cel răstignit a regretat, poate, în clipa când i-au fost udate buzele cu oțet, iluziile sale despre cer. El a înțeles, poate, atunci că nu există glorie decât pe lumea aceasta. Pentru că, fiu al lui Dumnezeu, el este totuși om ca și noi... Dumneavoastră n-ați simțit niciodată în palme urmele
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ca să ne dăm curaj: "Important e că deocamdată merge". Într-o dimineață am avut chiar o clipă de fericire. Cerul era limpede și, deasupra pădurii, se ridicase un soare inflamat și roșu. Așezați pe banca de pe peron, priveam câmpul. Iarba, udă de rouă, strălucea. Până și scaieții fulgerau în răstimpuri. Cârduri de ciori se îndreptau prin aerul dimineții spre mlaștină de unde făceau cale întoarsă. Acesta era imperiul în care domneam noi, singurii săi locuitori. Probabil nu era trecut pe nici o hartă
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
însă un alt vultur, mare, cu aripi lungi și cu pene multe și iată că din pămîntul unde era sădită, vița aceasta și-a întins rădăcinile cu lăcomie spre el, și și-a îndreptat ramurile spre el, ca s-o ude mai mult decît pe stratul în care era sădită. 8. Vița era sădită într-un pămînt bun, lîngă o apă mare, așa ca să facă mlădițe, să dea rod, și să se facă o viță minunată." 9. "Spune, zice Domnul Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
fiarele cîmpului și-au făcut culcușul între ramurile lui, 14. ca să nu se mai îngîmfe nici unul din copacii de lîngă ape cu înălțimea lor, și să nu-și mai ridice vîrful pînă în nori, ca să nu se mai fălească stejarii udați de apă cu înălțimea lor; căci toți sunt dați pradă morții, în adîncimile pămîntului, printre copiii oamenilor, împreună cu cei ce se coboară în groapă. 15. Așa vorbește Domnul Dumnezeu: "În ziua cînd s-a coborît în locuința morților, am răspîndit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
să se cutremure neamurile, cînd l-am aruncat în locuința morților, împreună cu cei ce se coboară în groapă, și s-au mîngîiat în adîncimile pămîntului toți copacii Edenului, cei mai frumoși și cei mai buni copaci din Liban, toți cei udați de ape. 17. S-au coborît și ei cu el în locuința morților, la cei ce au pierit uciși de sabie, ei care erau brațul lui și locuiau la umbra lui printre neamuri. 18. Cu cine poți fi asemuit tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
întinde pe cîmpie, ca toate păsările cerului să șadă pe tine și voi sătura fiarele întregului pămînt cu tine. 5. Îți voi azvîrli carnea pe munți, și voi umple văile cu sfărîmaturile tale. 6. Țara în care înoți, o voi uda cu sîngele tău, pînă la munți, și se vor umple puvoaiele de tine. 7. Cînd te voi stinge, voi acoperi cerurile, și le voi întuneca stelele; voi acoperi soarele cu nori, și luna nu-și va mai da lumina ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
6. Ele se întind ca niște văi, ca niște grădini lîngă un rîu. Ca niște copaci de aloe pe care i-a sădit Domnul, ca niște cedri pe lîngă ape. 7. Apă curge din gălețile lui, și sămînța lui este udată de ape mari. Împăratul lui se înalță mai presus de Agag, și împărăția lui ajunge puternică. 8. Dumnezeu l-a scos din Egipt. Tăria lui este ca a bivolului pentru el. El nimicește neamurile care se ridică împotriva lui, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
aterizat, am dat de o floare unică, parcă atunci pictată de mâna unui artist... dar în scurt timp se ofilise. M-am dus la pârâu și am luat cu o cană din bomboane niște suc, pentru că florile de acolo trăiesc udate cu suc. Udând-o, ea și-a revenit uimitor de repede și îmi spuse: - Ionuț, îți mulțumesc că m-ai scăpat de vraja sub care eram! - Nu ai de ce să îmi mulțumești, zână frumoasă, care ai renăscut din potirul unei
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
de o floare unică, parcă atunci pictată de mâna unui artist... dar în scurt timp se ofilise. M-am dus la pârâu și am luat cu o cană din bomboane niște suc, pentru că florile de acolo trăiesc udate cu suc. Udând-o, ea și-a revenit uimitor de repede și îmi spuse: - Ionuț, îți mulțumesc că m-ai scăpat de vraja sub care eram! - Nu ai de ce să îmi mulțumești, zână frumoasă, care ai renăscut din potirul unei flori! - Îți ofer
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
tradiționale, dar și de strigătul disperat de ajutor al unei femei căreia, pe la patru dimineața, i se furase fulge rător geanta, așa cum șade bine unei metropole în plin avânt. Tania avea o ședință la ICR, dar eu, în drum să ud florile socrilor, nu aveam nici o grabă. Mă uit în lungul scărilor (10 trepte, ultimul calup către peron) și văd un septuage nar blonziu, calm și elegant, coborând cu o geantă albastră de voiaj în mâna dreaptă. Brusc, sub ochii noștri
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
milă de noi, dar mila-i una, putirința e alta și, să nu uit, într-o dimineață vedem că se oprește lângă "vila cu păsărelele muzicale" din parc un domn cu ochelari. Credeam c-o fi vreun cetățean hotărât să ude pereții, să-i lăstărească cu ce a mai rămas din băutura servită alături, la restaurantul lui Cernogorenco, dar el, de colo, zice: Ce căutați aici? I-am răspuns pe șart ce și cum, că timp de taifas aveam mai mult
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
era că nu prea era fiindcă era scump, zahăr. Puneam făina într-un căuș, turnam apa călduță peste ea și o amestecam bine cu lingura până se făcea un fel de terci mai gros. Luam o lingură de lemn, o udam cu apă rece, luam terci cât cuprinde și turnam în uleiul încins din tigaie. Lingură cu lingură tigaia se umplea, întorceam minunile pe partea cealaltă și... guleai. Ei bine, dacă mai îmbunătățeam rețeta și cu două-trei ouă și un bob
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
jos era împinsă către Dunăre. Conform teoriei malului, tot o creangă, sărmana, mi-a venit în ajutor. Am luat-o pe câmp, prin grădinile oamenilor, a dat sfântul și am ieșit iar la drum, victorie intens aplaudată de lătrăturile câinilor. Ud până la piele am trecut de Lărgeanca și am ajuns acasă. Iar Dumnezeu m-a ajutat să nu ies din sănătate, poate și datorită faptului că orice sacrificiu făcut pentru un copil este bine primit. Am avut probleme cu numele copilului
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
a vorbi și umbla prin toate colțișoarele casei, prin toate sertarele și cutiile, curiozitatea, necesitatea cunoașterii îndemnându- i la toate năzdrăvăniile lor inocente. Am întâlnit cultivatori de pământ din tată-n fiu care mi-au confiat că atunci când prășesc sau udă plantele, acestea manifestă o bucurie fremătătoare deși aerul cald al verii nu se clintește. Și tot așa când sapă-n grădină, grădinărie, ogor, plantele surâd printr-un freamăt luminos de parcă ar fi eliberate dintr-o strânsoare și, cultivatorul se atașează
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
întâmplă, au apreciat: las-o, copiii noștri; cel puțin pe timp de noapte! Și au lăsat-o. Și, vestita DISCOTECĂ BINGO, s-a făcut scrum! Pompierii au venit, prea târziu. Catastrofa se consumase. Ei n-au mai putut decât să ude cu apă porțiunile încă arzând. Au aruncat, zadarnic, apă, peste rămășițele de foc.Totul era, acum, ca ceva de plâns, de care,însă, dracului, să ardă! Poate așa vom scăpa la o viață normală noi și : nu a plâns nimeni
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
rog să mă credeți. Bine. Te cred. Acum de unde vii? De la facultate. Am fost să văd rezultatele. Și? Îmbucurătoare. Am reușit, printre primii, dintre cei care s-au prezentat la admitere. Am o propunere. S-o aud. Vrei să le udăm? Cum? Să le cinstim, la unul din restaurantele de pe lângă parcul de alături. De acord. La care să intrăm? Nu mă pricep. Nu am fost,în nici unul. Atunci, propun eu. Da. Aici. Imediat, la dreapta. Da. Au intrat. Au fost serviți
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ciuciulei", după ploaie, și ce "fîntînițe" aveau apa cea mai rece, de te dureau dinții când beai. A întîlni un urs nu era ceva neobișnuit. Fugeam atunci și ne cățăram în primul copac pe care-l vedeam. Când ploaia ne uda chibriturile, aprindeam focul cu iască și amnar. Am încercat și altă metodă, să răsucim, îndelung și repede, o bucată de lemn uscat între două pietre, dar n-am reușit. Ora o apreciam exact chiar pe vreme noroasă. În "Poiana tufelor
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]