2,906 matches
-
își urmăresc exclusiv interesul egoist, conduc, prin efectele competiției, la starea optimă, tot așa competiția pentru supraviețuire și reproducere între indivizi, varietăți și specii în natură va fi în măsură să producă, în succesiunea multor generații, acele performanțe adaptative adesea uimitoare care ne sugerează în mod aproape irezistibil intervenția intenției și a scopului. Adam Smith subliniase că, în lipsa oricărei intervenții și reglementări din afară, acțiunea agenților economici, care își urmăresc doar propriul lor profit, nu duce, cum s-ar putea crede
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a ajuns să privească natura drept arena unei competiții nemiloase. Din această perspectivă, suferința și moartea capătă virtuți creatoare în calitate de factori hotărâtori ai perfecționării. Aceeași presiune a competiției care îi poate scoate pe oameni din inerție va conduce la realizări uimitoare în adaptarea structurilor și instinctelor viețuitoarelor la condițiile lor de viață, la o adaptare care, cel puțin la prima vedere, sugerează un plan preconceput, o acțiune condusă de intenții. Văzute cu noii ochelari ai gândirii, aceste „perfecțiuni“ apar acum drept
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care le oferă variațiile spontane. Aceste variații pot fi diferite în condiții asemănătoare. Si există variații foarte diferite care pot favoriza adaptarea viețuitoarelor la aceleași condiții de ambianță. Acționând în lungi perioade de timp, selecția poate da naștere acelor adaptări uimitoare ale structurilor și instinctelor care sugerează proiectul și intenția. În observațiile pe care le-a făcut crescând în propria sa gospodărie rațe și porumbei, Darwin a urmărit și a înregistrat numeroase mici variații de caractere, insesizabile pentru un ochi neexperimentat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
privească deosebirile dintre marile epoci ale istoriei Pământului ca rezultat al acumulării treptate a unor variații mici, produse de acțiunea unor forțe care lucrează timp îndelungat în una și aceeași direcție. După cum observa Darwin, este tot atât de puțin probabil ca adaptările uimitoare din natură să fi apărut dintr-odată, pe cât este de puțin probabil ca o mașinărie complicată să fi fost inventată de la început în forma ei cea mai perfectă. Încă din tinerețe, Darwin a fost deprins să gândească în spiritul unui
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
i-a cunoscut în societatea londoneză a vremii, Darwin observa că aceștia au o minte puțin potrivită pentru cercetări științifice. Chiar și căutarea unei explicații a diversității speciilor de plante și animale prezente și trecute și a adaptării lor adesea uimitoare la condițiile ambianței în care trăiesc nu l-a atras pe Darwin datorită rezonanței ei excepționale în universul ideilor generale, terenul pe care se desfășoară disputele filozofice și teologice. Interesul său atunci când a abordat teme ca originea speciilor sau descendența
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
naturală sau supraviețuirea celor mai apți. Este interesant de reținut că, încă de la apariția primei ediții a cărții și până în zilele noastre, unii critici ai teoriei lui Darwin au socotit că o obiecție zdrobitoare ar fi aceea că cele mai uimitoare adaptări, pe care le întâlnim la tot pasul în natură, nu pot să fie produsul întâmplării. Darwin și susținătorii teoriei sale nu au afirmat însă niciodată așa ceva. Ei vedeau apariția unor noi varietăți și specii drept un proces în doi
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ar fi apărut și nu s-ar fi răspândit pe glob. „Suntem accidente glorioase ale unui proces fără nici un impuls spre complexitate, și nu rezultate așteptate ale principiilor evoluționiste.“ Adaptările pe care le generează selecția naturală contrastează prin eficacitatea lor uimitoare cu cele care ar fi putut lua naștere prin combinații pur întâmplătoare. Dar și prin imperfecțiunea lor în raport cu cele care ar fi fost produse prin înfăptuirea unui proiect inteligent. În ciuda faptului că multe structuri ale organismului pot stârni admirația tehnicianului
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
o ordine de nivel superior. Creatorul unei unelte, al unui instrument sau al unei opere de artă prezintă un grad mai înalt de complexitate și de ordine decât creația sa. Înclinația de a considera acea ordine care este adaptarea adesea uimitoare a structurii și comportării organismelor la obiective cum sunt supraviețuirea și transmiterea caracterelor lor urmașilor drept realizarea proiectului unei inteligențe superioare este aproape irezistibilă. O explicație alternativă prin variații întâmplătoare ale caracterelor apărea cu totul implauzibilă. S-a spus că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
citit cu multă atenție cărțile de teologie naturală ale reverendului William Paley, care constituiau, pe atunci, și materie de învățământ. Lectura l-a convins că acțiunea Creatorului constituie singura explicație acceptabilă a finalității și armoniei din natură, a fenomenelor adesea uimitoare ale adaptării speciilor de plante și animale la mediul în care trăiesc. Darwin a fost încântat de logica deducțiilor din cărțile lui Paley. În Autobiografie, el compara această logică cu cea pe care a admirat-o studiind geometria euclidiană. Tot
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
într-un surtuc închis și și cu o tichie care reliefa forma grecească a capului lui. Purta părul tăiat scurt și dat jos pe frunte. Pe mine mă poreclise "Aghiuță". Caragiale avea vocea roasă de tutun, un spirit de imitație uimitor. Fața lui fină, ochii mari, privirea răscolitoare, gesturile scurte [...]; mersul lui ușor de fiară blîndă, mîinile feminine...". Finalul evocării e o dovadă că Aghiuță era îndrăgostită de Maestru. Pentru aceeași perioadă, G. Călinescu observă că "pe autor îl prinde gustul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
stil"; Teodor Vârgolici crede a găsi explicații în planul biologiei și al socialului, remarcînd efortul fiului "de a-și depăși condiția de bastard, de a înlocui extracția socială umilă moștenită de la tatăl său printr-o iluzorie descendență nobiliară, plăsmuită cu uimitoare convingere intimă..."; Al George opinează că fiul ar reprezenta un construct edificat conștient prin negarea modelului generator: "este evident că Mateiu și-a conceput opera și și-a construit un personaj exterior și interior în oponență sau violentă negație a
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
epoci. [...] Craii sunt niște stricați subțiri, amestec de murdărie și sublim, cel puțin cît privește pe Pașadia și Pantazi. (Jurnalul) relevă un om de un snobism încîntător, de-un temperament mahmur, neliniștit, fantastic, în sfîrșit, o personalitate cu atît mai uimitoare cu cît dezechilibrul între părțile sufletului s-a îngroșat mai definitiv." Meritul însă, marele merit, de a fi declarat autonomia definitivă a operei mateine față de ființa convulsionată a autorului îi revine poetului-matematician Ion Barbu care proclama un perpetuu răsărit al
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
bisericii m-a făcut să gândesc responsabil la consecințele unei demisii care ar fi fost favorabilă statului ateu, nu însă și Bisericii, iar mai presus de toate doresc să se împlinească în viața și slujirea mea voia lui Dumnezeu"108. Uimitoare este întrebarea Leliei Munteanu care indică o revoltă personală, una pătimașă, adresându-i-se Patriarhului cu "Prea Nefericite Părinte". Este interesant de văzut dacă această adresare a fost folosită la modul real și dacă nu cumva, la transcrierea interviului, patima
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Sarah dincolo de ocean, pentru că numai într-o astfel de țară „s-ar fi simțit în largul ei” (p 505). „Experiența Americii” este cea care îl face pe Charles, tributar în egală măsură convenționalismului epocii , dar depășindu-l printr-o putere uimitoare de a fi sincer cu sine însuși, „să capete sau să recapete un soi de încredere în virtuțile libertății” (p 507). Fuga de realitate despre care vorbește romancierul în capitolul al treisprezecelea își are până la urmă propriul obiect - fuga spre
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
și dezbaterile publice de opinii. Piețele au dispărut și ele, după care aceste sisteme, în ciuda propagandei permanente privind planificarea eficientă și "avantajele socialismului", au fost marcate de eșecurile cronice ale acestei planificări, stagnare tehnică, risipă și lipsuri, și de o uimitoare supradimensionare a unui aparat de stat neproductiv de supraveghere și control. Cetățenii au fost supuși unei interdicții și unei supravegheri permanente, cea mai mică opoziție fiind considerată o răzvrătire. Cu toate eforturile permanente ale statului de a distruge centrele independente
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
că termenul a devenit familiar în cercurile universitare și jurnalistice, dar și organizațiile neguvernamentale, precum și activiști politici de diferite orientări de la primul-ministru al Republicii Islamice a Iranului, pînă la Președintele Republicii Cehe tind să folosească limbajul societății civile. Atît de uimitoare este popularizarea termenului încît se poate spune că limbajul societății civile trece în momentul de față printr-o "globalizare" pe verticală și orizontală. Indivizi, grupuri, organizații din toate colțurile globului vorbesc acum limbajul său. Unii vorbesc chiar de apariția unei
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de instituții considerate a fi o invenție a lumii moderne, dar o invenție restrînsă la anumite regiuni ale globului și care nu se bucură de nici o garanție metaistorică de dezvoltare sau chiar de supraviețuire. Acestea sînt doar cîteva exemple din uimitoarea pluralitate de justificări normative ale societății civile, dar prezentarea lor este suficientă pentru a înțelege de ce unii critici au avut tendința să tragă concluzia că eforturile de justificare nu vor avea succes din cauză că însuși conceptul de societate civilă este un
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
altor identități alese sau moștenite, limitînd în felul acesta rolul probabil al identității naționale în funcționarea, în general, a statului și a instituțiilor civile, a partidelor politice, a mijloacelor de comunicare și a altor organisme intermediare. Paradoxul prezintă un paralelism uimitor cu problema toleranței religioase: practicarea unei anumite religii într-o societate cu mai multe religii necesită dacă se dorește evitarea bigotismului și a vărsării de sînge principiul libertății de practică religioasă, ceea ce, de fapt, implică recunoașterea legitimității altor religii și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
-lea, domnitori violenți și-au distrus societățile și au privat populațiile de capacitatea lor de a se organiza în pace, în afară de grupurile de rudenie sau de organizațiile sponsorizate de stat. Însuși Elias evidențiază acest barbarism al statului într-o relatare uimitoare privind răzbunarea formațiunilor Freikorps în zona baltică, după Tratatul de la Versailles. Presat de Antantă și de Tratatul de pace, guvernul de la Berlin a ordonat retragerea trupelor germane din zona baltică. Multe din corpurile de armată Freikorps au refuzat să se
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
comunicarea omului cu Dumnezeu. Mama hrănește copilul, de la ea învață primul zâmbet, zâmbetul de mamă dăruit copilului. Ea este primul pedagog spre Hristos, primul învățător și preot al copilului ei. Mama creștină are o forță divină ce lucrează cu putere uimitoare în sufletul ei, a soțului și a copiilor. Femeia mamă, prin iubirea ei veghetoare și jetfelnică este cea care pătrunde cu iubirea, cu rugăciunea în sufletul bărbatului ei și al copiilor. Ea este cea care mângâie, alină și asigură pacea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
cărei cunoaștere (schițată în continuare) este importantă pentru respectarea particularităților de vârstă și intelectuale în învățare ( figura 2.). 2.5. Metode active de predare învățare De la începutul anilor ’90 a devenit tot mai clar faptul că lucrurile sunt într-o uimitoare schimbare, complexitate, dinamică, rapiditate, tensiune, individualizare,influențate de tehnologii noi, tehnologii ale informației. Toate acestea reprezintă pentru sistemul de învățământ cerințe noi, pentru care trebuie căutate și găsite răspunsuri noi. Democratizarea societății determină o democratizare a învățării: voluntariat (de bună
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
Aceeași idee o formulase Ion Breazu cu zece ani în urmă ,,Moara cu noroc este deci o scriere cu tendință, ca și Popa Tanda și Budulea Taichii. Și în ea însă tendința e întruchipată în elemente din viață, zugrăvite cu uimitoare măiestrie realistă. Și, cum se întâmplă adeseori la marii realiști, puterea de observație și analiză, supunerea la obiect a scriitorului depășește (sau chiar contrazice) ideea urmărită de el"31. Viitorul autor al unei Istorii a literaturii române (Epoca marilor clasici
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
adevărați, tot un Dumnezeu avem. Ce s-a întâmplat cu Mara care știa că botezul papistaș nu e unul adevărat așa cum Maica Domnului nemțească nu e o adevărată Maică precistă?! Răspunsul îl deține, de această dată, Persida care impresionată de uimitoarea "repliere" a mamei sale o copleșește la rândul ei pe aceasta cu o afirmație și un gest care concentrează în sine toată afecțiunea filială de care fata era capabilă: Draga mea mamă! Grăi Persida și o îmbrățișă. Dac-ar fi
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în filigran a personajelor lui Slavici credem că am descoperit un scriitor în egală măsură artist și meșteșugar, atent la fiecare rând scris, grijuliu cu fiecare aspect descris, exigent cu fiecare pagină încheiată. Înțelegem acum amărăciunea cu care el deplângea uimitoarea ușurință cu care se scrie la noi: Oamenii cu mari destoinicii intelectuale au perdut parcă simțământul că nu e destul să știi carte, să înțelegi și să fii pătruns de convingerea pe care vrei s-o reproduci, ci trebuie totodată
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pas se conturează profilul spiritual al scriitorului ajuns în momentul maturității sale, căci memoria a ales să surprindă marile întâlniri ale vieții: părinți, soră și "tata-bătrân", Eminescu, Schopenhauer, Beethoven, Raffaello, Confucius, apostolul Pavel, Dumnezeu. Tablourile realizate sunt însă de o uimitoare forță evocatoare, încât par mai degrabă creația scriitorului, decât a memorialistului atent la acurațetea informațiilor. În Lumea prin care am trecut întâmplările sunt expuse ca într-un proces verbal. Fapta omenescă nu e o operă de informare ca celelalte lucrări
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]