7,855 matches
-
Acasa > Poezie > Afectiune > TE SLOBOD UITARE Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1981 din 03 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Te slobod uitare pe-un hrisov de tăcere prin slove de lut să te scurme pârâuri să-ți soarbă nisipul de pe chipul ce-ți piere pe iederi de vânt să te legeni desfrâuri. Te slobod uitare pe un pat de măceșe în volburi
TE SLOBOD UITARE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383594_a_384923]
-
iunie 2016 Toate Articolele Autorului Te slobod uitare pe-un hrisov de tăcere prin slove de lut să te scurme pârâuri să-ți soarbă nisipul de pe chipul ce-ți piere pe iederi de vânt să te legeni desfrâuri. Te slobod uitare pe un pat de măceșe în volburi de iarbă să te strângă doar timpul șă-ți cânte a toamnă ruginită sub lese să-ți plângă-nserarea dintr-o iarnă argintul. Te slobod uitare în cântare de valuri din tine să muște
TE SLOBOD UITARE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383594_a_384923]
-
de vânt să te legeni desfrâuri. Te slobod uitare pe un pat de măceșe în volburi de iarbă să te strângă doar timpul șă-ți cânte a toamnă ruginită sub lese să-ți plângă-nserarea dintr-o iarnă argintul. Te slobod uitare în cântare de valuri din tine să muște arcușuri căscând să-ți soarbă veninul blestemat prin pocaluri săgeți de mărgeanuri să te muște dansând. Te slobod uitare în hrisoave de ceață cerneala să-ți curgă bâjbâind oarbă cerul luceferi să
TE SLOBOD UITARE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383594_a_384923]
-
ruginită sub lese să-ți plângă-nserarea dintr-o iarnă argintul. Te slobod uitare în cântare de valuri din tine să muște arcușuri căscând să-ți soarbă veninul blestemat prin pocaluri săgeți de mărgeanuri să te muște dansând. Te slobod uitare în hrisoave de ceață cerneala să-ți curgă bâjbâind oarbă cerul luceferi să-ți coasă pe sub aripi verdeață prin Raiul de umbre să-ți adie doar gerul. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: TE SLOBOD UITARE / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN
TE SLOBOD UITARE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383594_a_384923]
-
te muște dansând. Te slobod uitare în hrisoave de ceață cerneala să-ți curgă bâjbâind oarbă cerul luceferi să-ți coasă pe sub aripi verdeață prin Raiul de umbre să-ți adie doar gerul. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: TE SLOBOD UITARE / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1981, Anul VI, 03 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TE SLOBOD UITARE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383594_a_384923]
-
de sorginte creștină, trupul viu al lui Iisus, arvuna și mărturie a nădejdii că deși că oameni santem conștienți că santem muritori, nu ne putem imagina și nici nu putem accepta că am dispare pentru totdeauna fără de urme în negura uitării, fiindcă același Duh Sfânt care L-a înviat pe Iisus ne va trezi și pe noi la o viață bineplăcuta Domnului pe pământ și ne va deștepta din somnul de veci la marea înviere de la sfârșitul veacului. Dacă miracolul învierii
TEOLOGUMENA – DESPRE BISERICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383576_a_384905]
-
Val în lavă de dorință. Am uitat să te mai caut Prin târziul trist din noapte, Am uitat să te iubesc Și să te topesc prin șoapte. Eu uitat-am de noi doi, Tu uitat-ai doar de mine, Prin uitare geme noaptea Când în brațe mă vei ține. Referință Bibliografică: AM UITAT DE NOI IUBITE / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1981, Anul VI, 03 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
AM UITAT DE NOI IUBITE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383593_a_384922]
-
pereche de cercei. Îi scrie lui Mihai, îndemnându-l să vină să o vadă. Din lipsa banilor de drum, Eminescu este nevoit să o refuze. Tăcerea lui o îndurerează pe Veronica neștiind pricina și îl bănuia de nesinceritate și de uitare. Încă de la sfârșitul lunii ianuarie corespondenta se răcise cu Eminescu adresându-i-se cu "Domnul Eminescu". 1880-03-14 În viața lui Eminescu și a Veronicăi Micle, va interveni și I.L.Caragiale, amic de la Junimea, care făcea chipurile pe împăciuitorul între dânșii
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
Să dau mărul altcuiva? L-aș putea păstra în taină, Și ascunde într-o haină Aș ascunde haina-n cufăr Abțibild să pun un nufăr... Aș păstra cheia-n sertar. De care să n-ai habar Care-ar duce spre uitare. Poate s-o arunc în mare Fără șansa de scăpare Fără plâns, fără regrete Și de patimi să n-ai parte! Și tu crezi că n-am putea. Să schimbăm lumea cea rea Să facem o lume nouă Din lacrimi
DE CE CREZI CĂ N-AM PUTEA? de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383622_a_384951]
-
Acasa > Literatura > Proza > PRONTOSIL ȘI RUBIAZOL Autor: Florica Patan Publicat în: Ediția nr. 2239 din 16 februarie 2017 Toate Articolele Autorului PRONTOSIL ȘI RUBIAZOL Dunărea își urma cursul nestingherit. Apele ei învolburate se grăbesc să ducă în uitare amintiri dureroase ale unui timp blestemat, războiul, când nimeni și nimic n-a mai oprit omul să-și manifeste latura întunecată a naturii sale , când răul distrugător îngenunchiase lumea, însă nu și umanitatea ce , până la urmă , a impus pacea în
PRONTOSIL ȘI RUBIAZOL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382817_a_384146]
-
de dor Cum ne suntem complici în iubiri și păcate Cum ne-adună din plânsul de ploi un fior Al orelor ce nu sunt fără noi împăcate Cum mă-nnoadă sub stele arcul inimii trist Cum ne suntem complici în uitări și iertare Cum ne-adună la mal un arcuș de artist Orelor fără noi, să le dăm ascultare Cu zăpadă din cer și cu libera noapte Cum ne suntem complici azi mai mult decât ieri Știm că numai hotarul de
CUM NE SUNTEM COMPLICI de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382881_a_384210]
-
ca-ntr-un foc în pietre, Să îmi răpesc din inimă anonimatul. Să mă transpun în stingerea, ce arde, Și să aștept, admonestându-mi starea, Arzând, să văd, cum ninge cu rocade, În seara, ce mi-a pus pe foc uitarea... Și fulguind din suflet, ca o nebuloasă, Ce pe un timp de iarnă ninge cu făclii, Să mă condamn, că sunt încă frumoasă, Și sufletul să-mi sting, cu fulgii cei dintâi. Referință Bibliografică: DORURI MARȚIALE./ POEME/ / Lilia Manole : Confluențe
de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383009_a_384338]
-
Războiul pentru Reîntregirea țării și se odihnește în Mausoleul de la Mărășești (Culoar H, Cripta 5, Locul 20). Este și ,,Balada lui Gheorghe Andrei” pe care v-aș ruga să o publicați în revista ,,Melidonium” ca cei tineri să nu dea uitării faptele de arme ale înaintașilor. .- Cum a fost copilăria și tinerețea dvs. ce pasiuni aveați la vârsta adolescenței? - Am fost dat de șase ani la școală, având pe frații mei mai mari premianți, model și ajutor pentru mine, și m-
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
Din rana Ta țășnește apă. Drumețul vine frânt de sete Și bea din rana ce n-o vede. Și totuși, Doamne, mare-i vina Care-a pătat atunci lumina. Se lasă noapte grea pe zare Ce vis de moarte, ce uitare. Ce umbră deasă pe destine Să fim îndepărtați de Tine. Se-ntoarce vremea din ecou Când noi Te răstignim din nou. Blestemul nostru-i c-am vărsat Sângele Tău nevinovat. Citește mai mult Doamne, ne iartă c-am trădatSângele tău
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
am pus în groapăDin rana Ta țășnește apă.Drumețul vine frânt de seteși bea din rana ce n-o vede.Și totuși, Doamne, mare-i vinaCare-a pătat atunci lumina.Se lasă noapte grea pe zareCe vis de moarte, ce uitare. Ce umbră deasă pe destineSă fim îndepărtați de Tine.Se-ntoarce vremea din ecouCând noi Te răstignim din nou.Blestemul nostru-i c-am vărsatSângele Tău nevinovat.... XIV. MIORIȚA, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2283 din 01 aprilie
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
Blestemul nostru-i c-am vărsatSângele Tău nevinovat.... XIV. MIORIȚA, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017. Vai, turmele mele de vise-s pe moarte Pe malul tăcerii pasc ierburi deșarte. Beau apa coclită-a uitării plângând Cu gura uscată ca floarea în vânt. E tristă mioara cu bocet în grai Străin e pământul și poarta spre rai. E apa sălcie, Păstoru-I departe, Cernită e zarea cu brâuri de moarte. Noptarea în lume e însăși un
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
-i în vale demult coborâtă. Vai, cin’ne va unge osânda cu mir? Vai, cin’ne adună cenușa-n potir? Citește mai mult Vai, turmele mele de vise-s pe moartePe malul tăcerii pasc ierburi deșarte.Beau apa coclită-a uitării plângândCu gura uscată ca floarea în vânt.E tristă mioara cu bocet în graiStrăin e pământul și poarta spre rai.E apa sălcie, Păstoru-I departe,Cernită e zarea cu brâuri de moarte.Noptarea în lume e însăși un iadDin ceruri
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
ți-e întins De pustiimea umbrei Ce poate te-a cuprins. Tot El te împresoară Cu aripile Lui Așa cum înconjoară O pasăre pe pui. Căci scut și apărare E tot ce-I în cuvânt El n-a lăsat pe nimeni Uitărilor nicicând. Când ești cu El nici teama ... Citește mai mult Acel ce stă sub harulCelui Prea’nalt își areîn El și cetățuiași locul de scăpare.În El se odihneșteCă-și spune înțeleptI-atotputernic Domnulîn care mă încred.Da, El te ocroteșteCând
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
Omagiu > LA RUȘII-MUNȚI Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului LA RUȘII-MUNȚI La Rușii-Munți... Seară fierbinte de vară... Greierii cern Timpul, cu aripi de ceară. Trec lin păstori, Turme spre somn si uitare... Fusele torc Veșnic, pe-a vieții cărare. Sub Bursucău, Satul petrece sorocul... Mândri, " rusenii", Împărățesc holda, locul. Mureșul sfânt, Curge spre ceruri de stele... La cimitir, Dorm amintirile mele. Sufletul meu, Încărunțește-n pustie... E Dumnezeu, " Rusan " din veci, pe
LA RUŞII-MUNŢI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385330_a_386659]
-
Mihalache, publicat în Ediția nr. 2043 din 04 august 2016. Ce-i pasă timpului de noi, Ce leac mai are nepăsarea? Ne-ascundem rănile în ploi Cerșind luminii vindecarea. Ce-i pasă clipei de-amintiri, Ce leac mai are, azi, uitarea? Ne-ascundem rănile-n priviri Și ne-nvelim cu resemnarea. Ce-i pasă omului de cer, Ce leac mai are necredința? Ne-ascundem dorul efemer Plângând în taină neputința. Ce-i pasă omului de timp, Ce leac mai are neștiința
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
vântului de ploi Dacă nu plouă cu iubire? Citește mai mult Ce-i pasă timpului de noi,Ce leac mai are nepăsarea? Ne-ascundem rănile în ploiCerșind luminii vindecarea.Ce-i pasă clipei de-amintiri,Ce leac mai are, azi, uitarea? Ne-ascundem rănile-n priviriși ne-nvelim cu resemnarea.Ce-i pasă omului de cer,Ce leac mai are necredința? Ne-ascundem dorul efemerPlângând în taină neputința.Ce-i pasă omului de timp,Ce leac mai are neștiința? Doar al
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
grămezile sorții - s-aduni și să iei! ce prostie să dai! - și-apoi te îmbie-n câmpiile morții și-ți zice că-i poarta ce duce spre rai. Ridică paharul norocului, vesel! O viață are omul, ferice de el! Oțetul uitarii în burete tu țese-l și dă-i-l să-l sugă, să uite la fel. Cărarea îngustă, prea grea îți apare, și cine-s nebunii de-apucă pe ea?! Căci ce bucurie și ce alinare să fie în cruce
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
inima-i lividă!/ Groparul, de-ntristare, nu mai vine!// Ce mort frumos voi fi întru vecie!/ Țărâna rimelor mă va înghite/ Slujindu-te pe tine, Poesie!// Zălog etern al Clipei ostenite/ Fi-vor doar lacrimile unor urme/ În care nici Uitarea n-o să scurme...”. Salutând cea de-a 18-a apariție editorială a remarcabilului poet Theodor Răpan, nu ne sfiim să mărturisim că sonetele sale - tocmai prin perfecțiunea tehnică a lor, inumană! - pot stârni o reacție inversă, pornind de la impresia de
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
geniali exaltați ai libertății, el continuă, iată, și după patruzeci de ani, să fie la fel de bogat în iluzii, neîmplinit în disperări, cules de patimile ce țin de măreția omului furat de ideea că lupta este idealul care ne smulge din uitarea pământului. Paginile scrise de el mă cuceresc, iar patima înflăcărată cu care îi înconjoară pe marii învingători din careul magic mi-l ține mereu aproape de inimă. Mihai Vișoiu - călător sub steaua norocoasă a Dunării prin miresmele Bărăganului și aurul speranței
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
sfert din ei nu vor fi convinși că au nevoie de educație, de-o cultură sănătoasă, că se pot afirma și în propria lor țară, că vor prospera muncind cinstit. Și-atunci, încotro această Românie? Așa pier valorile, îngropate în uitare și-n ignoranță! Un răspuns am căutat și din cartea lui Klaus, președintele României ales de amercani astă-toamnă. Nu e scriitor, nu e nici măcar cititor. Se spune despre domnia sa că e saș. L-am auzit întâmplător la televizor, într-o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93325_a_94617]