2,351 matches
-
și deci non-ironică). Scriptorul se străduiește să mențină o anumită distanță, jucîndu-se cu cuvintele (cf. "a se învîrti"52) sau considerînd opusul normelor ("de a nu merge direct la esențial"); el poate astfel să respecte contractul generic atașat acestei rubrici umoristice, dar gravitatea subiectului cîștigă în final, așa cum o arată sfîrșitul paragrafului ("o întîmplare atît de gravă"). Cititorul care pleacă de la ipoteza unei interpretări ironice este așadar determinat să-și rectifice lectura. O ironie militantă În cele cîteva exemple prezentate putem
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
care ne covârșește, cum e vuietul vijeliei, cum e mugetul uriaș al mării, lucruri ce toarnă în noi impresii colosale, de parcă vor să ne strivească, toate s-ar putea reproduce într-o simfonie, dar atunci muzica ar căpăta un caracter umoristic. Rareori un compozitor, voind să dea un accent pastoral operei sale, folosește un tril de pasăre, scurt, pe care îl pierde apoi imediat în valurile armoniilor. Imitația naturii în muzică iese din marginile artei și alunecă în senzaționalul acrobatic. Gândiți
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
căscate, Cu limbile lăsate, Să ne-apuce pe la spate. Hăi, Hăi! Hopuri hopurate, La mulți ani cu sănătate, Să trăiți, Ca meii, Ca perii, În mijlocul primăverii, Ca toamna cea bogată Cu bucate-ndestulată! Ia mai mânați, măi flăcăi! Hăi, Hăi! Plugușorul umoristic Aho, aho! Mâine anul se-noiește Plugușorul se pornește Și începe-a colinda Pe la case a ura. Iarna-i grea, omătu-i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belșug Ca și brazda de sub plug. Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Aho
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
poetică; b. retorică; c. științifică. Altă clasificare: A. C. a. realistă; a. reală (obiectivă, conformă cu modelul); b. fantastică; b. fictivă / imaginară (subiectivă; imaginea nu c. naturalistă; mai corespunde realității cunoscute); d. romantică; c. combinată (împletire între real și imaginar). e. umoristică; D. f. satirică; etc. a. statică (picturală); B. b. dinamică (trăsături evolutive); a. amănunțită; E. b. sumară; a. de tip tablou; c. doar creionată (sugerată);etc. b. de tip portret. Tipologie a. portretul; c. paralela; b. tabloul; d. antiteza. PORTRETUL
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
1. „oacheșe”: bărbați și femei; 2. „blonde”: sunt personaje așezate, nu tocmai tulburătoare, statornice dar nu tocmai vrednice de încredere; C. grupate după criterii geografice sau pe naționalități: 1. orientale; 2. asiatice; etc.; 3. unguroaica, 4. rusoaica; etc. D. 1. umoristic; 2. comic; 3. tragic; 4. visătorul; 5. fantastul; etc.; E. după aparteneța operei la o anumită perioadă, direcție literară, etc.: 1. clasic; 2. romantic; 3. realist; etc.; F. în funcție de raportul cu o anumită realitate înfățișată în operă: 1. legendare; 2
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
e. sfârșitul are un caracter optimist; - datorită înseși biruinței voinicului; - sau prin speranța care lasă să se întrevadă că lupta va fi continuată de erou sau de alții până la încheierea pozitivă; - unele formule tipice (exterioare cadrului acțiunii) au un ton umoristic și satiric; - se stimulează buna dispoziție și îngăduința generoasă a ascultătorilor. Motive: 1. motivul recunoașterii fratelui (surorii) pierdut(e) în condiții de obicei, tragice; - se evită la momentul potrivit o greșeală ireparabilă (ex.: incestul); 2. motivul răpirii fetelor;uneori sunt
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
unor principii superioare; 4. personaje din lumea păstorească; 5. personaje „zise istorice”; 6. personaje obișnuite puse în situații excepționale. Din punct de vedere compozițional, stilistic: - balada este model e simplitate și de rafinament artistic; - îmbinarea meșteșugită a tonului grav cunota umoristică, satirică, sarcastică; ceea ce asigură o bogată paletă și o variație permanentă a atmosferei; o maniestare a necesității de a învinge adversitatea zâmbind; - elementele narative predomină; - digresiunile descriptive sunt rare; pentru că descrierea încetinește ritmul narațiunii sau chiar îl întrerupe; - arta peisajului
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
care atacul forțelor progresiste este puternic îndreptat împotriva racilelor sociale și a moravurilor descompuse; - comicul se realizează prin contraste, opoziții, antiteze; dar și prin limbaj, prin fina mânuire a dialogului; - autorul adoptă, direct sau indirect, o atitudine protestatară; utilizează elemente umoristice, pentru a stârni hazul, buna dispoziție; - el prezintă situații hazlii, de un comic clar, viu, ușor de priceput;comic e limbaj, de situație, de caracter, de atitudine, etc.; - dă impresia că joacă un rol printre pensonajele sale; el adoptă o
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
tocmai vrednice de încredere - întrunesc trăsături orientale, ebraice, spaniole și italiene, văzute din punctul de vedere al "anglo-saxonului". *19 În romane, ca și în drame, găsim un fel de trupă -de actori : eroul, eroina, mișelul, "actorii de gen" (sau "personajele umoristice", sau comicii). Există tineri, ingenue și bătrâni (tatăl, mama, mătușa fată bătrână, guvernantele sau dădacele). Arta dramatică de tradiție latină (Flaut și Terențiu, Commedia dell'arte precum și Ben Jonson și Molière) folosește o tipologie clasică bine conturată : miles gloriosus, tatăl
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
genuri inferioare (subliterare)". Romanele lui Dostoïevski sunt o serie de romans à sensation glorificate. "Poeziile lirice ale lui Pușkin își au originea în versurile de album, cele ale lui Blok, în cântecele țigănești, iar ale lui Maiakovski, în poezia revistelor umoristice" *29. Brecht în Germania și Auden în Anglia, ambii încearcă în mod deliberat . să transforme poezia populară în literatură serioasă. Avem aici de-a face cu teoria că literatura are nevoie de o permanentă reînnoire prin "rebarbarizare" *30. O teorie
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de canalizare sau de instalații de iluminat public conferă societății românești din acele vremuri imaginea unui spațiu al contrastelor. Discrepanțele au fost adesea obiectul ironiei din presa provinciei. Iată cum ilustrează mirajul capitalei pentru un țăran bucovinean, o foaie literară umoristică din Botoșanii de la 1932: Moș Pintilie, un chiabur țăran dintr-un sat din fundul Bucovinei, auzind de minunile din București, se hotărî să vină în capitală să le vadă. Prima dorință îi fu să vadă șoseaua Kiseleff, auzise el de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Tineretului Evreu unde au loc lecturi și audiții muzicale 30. Comunitatea evreilor din Dorohoi a contribuit activ la viața culturală a orașului prin societățile proprii - Lumina Vieții, Macabi, Steagul - și prin presa editată, din care reținem câteva titluri: Grăgarul, publicație umoristică a studenților evrei, Păzitorul sau Realitatea evreiască 31. Micul târg de provincie oferea publicului cititor volume ce puteau fi consultate atât în bibliotecile școlare, cât și în cadrul bibliotecii publice create încă din 1870 prin donații sau al Bibliotecii Asociației Învățătorilor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
atâtea publicații bucureștene cu "rol dăunător"50. Că Bucureștiul deținea în mod eronat monopolul revistelor de calitate o arăta și C. D. Fortunescu, reproșând capitalei superficialitatea cu care abordează publicațiile locale. Pe de altă parte, Fortunescu aprecia, pe un ton umoristic, că provincia este un: "excelent mediu de formațiune intelectuală, iar revistele ei, cu aparența lor de modeste rude sărăcăcioase și deaceea ținute cam după ușă de cele bucureștene, sunt respectabilele clocitoare care, dacă n-au scos pui de cântărețe întraripate
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Junimea literară, 1923-1939. Mișcarea, 1931. Mișcarea literară, 1933. Neamul Românesc, 1908, 1920. Noua gazetă de Vest, 1938. Noua revistă română, 1909, 1910. Provincia literară, 1933. Revista Fundațiilor Regale, 1938. Revista generală a învățământului, 1932-1940. Revista Moldovei, 1921-1927. Rochița transparentă. Literară, umoristică, picantă, 1932. Știrea, 1929-1937. Universul, 1930. Vestea, 1926-1931. Vestitorul, 1929. Vremea, 1934, 1935. Alte instrumente de lucru ***, Anuarul învățământului secundar din România pe anul 1924-1925, Tipografia Curții Regale, București, 1925. ***, ALACI - Revistă lunară de studii și cercetări economice, 1930-1938. ***, Anuarele
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Raluca Velicu, "Arhitectură și clădiri publici în Vechiul Regat", în Orașele României. O istorie în imagini. Sfârșitul secolului XIX - începutul secolului XX, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2009, p. 13. 3 Vag-a-bond, "Moș Pintilie la București", în Rochița transparentă. Literară, umoristică, picantă, I, nr. 4, 1932, p. 3. 4 În Ioana Pârvulescu, Întoarcere în Bucureștiul interbelic, Editura Humanitas, București, 2003, p. 112. 5 Ibidem, p. 114. 6 Al. Ungureanu, Orașele din Moldova. Studiu de geografie economică, Editura Academiei R.S.R., București, 1980
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Iată o exactă definire a poeziei de tinerețe: "...trăsătura cea mai de seamă a producțiunii de tinerețe o formează intervalele de luciditate ironică distribuite cu știință în cursul liric. Iar obiceiul de a întrerupe procesul firesc al simțirii cu observări umoristice sau numai prozaice impune versului cotituri neșteptate, un anumit fel de a se răsuci pe călcâie și a da cu tifla cititorilor păcăliți; e ceva clovnesc în ținuta acestei poezii care nu râde numai de cititori ci și de sine
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
de scandal, citatul livresc. Prin citatul bazat pe un model cultural, adevăruri general-umane înnobilează ca într-un basorelief, ființa lăuntrică a receptorului. Este o formă rapidă de interacțiune cu cititorul, care generează o încărcătură morală, purtătoare de inteligență, învățăminte, valențe umoristice etc. Structura elaborată, lectura lungă a paratextului obosesc cititorul preocupat de informații noi, citatul erudit îl instruiesc. Rolul presei este de a informa și de a instrui. Unele maxime, titluri de opere mai vechi sau mai noi realizează distorsiuni de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Scriitorilor, continuă peripețiile eroilor preferați, Varahil și Hani. Doi exegeți recenți, G. Anca și Al. Protopopescu (2005), observă: „Întâmplările reale sunt filtrate prin imaginația și fantezia lor plină de candoare. Situațiile transpuse În joc, potrivit noilor lor ipostaze, au efecte umoristice și Îi antrenează apoi Într-o palpitantă luptă eroică, În plan retrospectiv istoric, pentru ca În cele din urmă să revină În realitatea imediată și să se lanseze Într-o aventură adevărată”. Cei doi eroi-copii se autoanalizează, Își descoperă trăirile, meditează
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
un cuvânt nou, flirt. Acesta se află pe buzele tuturor, se răspândește în saloanele mondene. Este considerat amuzant, fiind repetat până la saturație. Este preluat ca titlu de piese de teatru, de romane, de publicații. I se dau definiții peste definiții, umoristice ori poetice. Flirtul este "o năzuință nelămurită care se înalță-n zbor și imediat se risipește", se spune în publicația Paris-Flirt. El "sfârșește acolo unde începe Dragostea". "Tot ce ține de el este o dulce și gingașă dezmierdare". Pentru alții
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
înființărei societății Junimea, d. Iacob Negruți avea specialitatea să stabilească în mod exact data întemeierii Junimei și totuși în curs de vreo 14 ani nu a reușit complet s-o stabilească. De ce? Fiindcă îndată ce oratorul - bine înțeles într-un discurs umoristic - determina o dată oarecare, o droaie de întrerupători, îi aruncau cele mai energice dezmințiri... Așa d. Negruți a stabilit deocamdată anul înființărei, acela de 1863. A ajuns domnia sa de asemenea să stabilească și luna, luna februarie mi se pare; a ajuns
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
muzică, Eduard Caudella, Gavriil Musicescu, Al. Flechtenmacher marcau o etapă febrilă a romantismului. Cronicarii Costin și Neculce anticipau perechea-nepereche Eminescu-Creangă, urmată de o altă celebră pereche Ibrăileanu-Sadoveanu. Un Al. O. Teodoreanu cultiva cu bonomie logosul tradițional într-un acut simț umoristic. Romantism și voluptate, un melanj al cugetării care înnobilează și conferă substanță operei creatorului, o tandră oscilație între drumul către sine și misterele naturii, între voia-bună și tristețe, până la pura visare și sentimentul relativului. Cum să ignorăm o asemenea epocă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și pentru ceilalți prin prezentarea unor tablouri de comportament social și asocial care pun în contrast valori și tipuri de comportament pozitiv și negativ. Lee angajează o varietate de genuri și stiluri și mixează flashback-uri în care note muzicale, umoristice ori dramatice devin episoade-cheie ale tinereții lui Malcolm X (amestecul de genuri este de asemenea brechtian). Ultima treime a filmului continuă această strategie, deși este prea densă și comprimată pentru a prezenta în mod adecvat învățăturile lui Malcolm și complexitatea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
servitor al redacțiunii face la fel. Banda intră și sparge totul: geamuri, scaune, lămpi, oglinzi etc. Înăuntru, în a doua piesă, care servea drept cameră de aministrațiune, se mai aflau d-nul Dimitrie Radu Rosetti, redactorul care-și iscălea cronicele umoristice cu pseudonimul Max și administratorul ziarului, Toma Basilescu, fratele d-lui Nae Basilescu, profesorul universitar. D. Rosetti, prinzând repede de veste și aflându-se la o masă de lângă ușa care dă în gangul casei, făcu un salt și fugi în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de mult să aducă ziarul său Lupta de la Iași la București. Cu această intenție fiind, Panu se retrage de la l’Indépendance Roumaine. Erea pe la începutul lui septembrie. Într-o zi, Panu vine la redacția Epocii, unde mă caută. Cronicele mele umoristice semnate Radu Țandără, cât și articolele pe care le publicasem în defunctul ziar Drepturile omului, mă recomandase atențiunii sale. — Vino diseară să prânzim împreună, vine și Caragiale. — Unde ne întâlnim? — La ora 7, la Frascatti. Otelul Oteteleșeanu sau Frascatti erea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cretin, care suferea de epilepsie. Lumea îl numea Ionică Frumosu. Fiul unui preot, era incapabil de orice muncă din cauza boalei ce-l lovise: învățase să cânte cu cobza și din gură-ți cânta două cântece: unul pus pe oarecare versuri umoristice ale lui Nae Orășanu, celalt un vechi cântec de mahala. Primul cântec descria orgiile bandelor electorale organizate de Popa Tache sub conservatori. Cântecul începea astfel: Popa Tache, und’ te duci Numa-n halat și papuci? Mă duc, taică-n mahalale
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]