2,115 matches
-
globale, vor stimula parteneriatele public-privat și vor servi drept catalizator al progresului viitor în acest domeniu. Acțiunile preliminare au fost inițiate în cadrul programului INFO 2000, care a susținut un număr limitat de proiecte pilot și demonstrative. Având în vedere potențialul uriaș al acestui domeniu, experiențele parteneriatului public-privat care au drept scop exploatarea informațiilor de interes european din sectorul public vor continua. În cadrul acestei linii de acțiuni, trebuie promovată utilizarea aplicațiilor tehnologiilor lingvistice de către organele administrative din statele membre și de către instituțiile
jrc4900as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90068_a_90855]
-
407 Psittacula krameri (III GH) Pyrrhura cruentata (I) Rhynchopsitta spp. (I) Strigops habroptilus (I) Vini spp. (I/ÎI) (Vini ultramarina este menționat în apendicele I, celelalte specii sunt menționate în apendicele ÎI) CUCULIFORMES Musophagidae Turaci Corythaeola cristata (III GH) Turacul uriaș Crinifer pișcător (III GH) Turacul sur Musophaga porphyreolopha (ÎI) = 408 Turacul crestat Musophaga violacea (III GH) Turacul violet Tauraco spp. (ÎI) (Cu exceptia speciilor incluse în anexa A) Turac Tauraco bannermani (ÎI) STRIGIFORMES Răpitoare nocturne STRIGIFORMES spp. (ÎI) (Cu exceptia speciilor incluse
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
înregistrării capturilor Codul alfa 3 FAO Specia Denumirea științifică ALF Beryx Beryx spp. ALC Alepocephalidae Alepocephalidae ARG Argintii Argentina spp. BLI Mihalț-de-mare albastru Molva dypterygia BRF Scorpie-de-mare Helicolenus dactylopterus BSF Pește-teacă Aphanopus carbo BSH Rechin albastru Prionace glauca BSK Rechin uriaș Ceterhinius maximus BSS Lavrac Dicentrarchus labrax CAP Capelan Mallotus villosus CAS Lup-de-mare pătat Anarhichas minor CAT Lup-de-mare Anarhichas spp. COD Cod de Atlantic Gadus morhua COE Țipar comun Conger conger FOR Barbun de Atlantic Phycis phycis GHL Cambulă neagră Rheinhardtius
jrc4699as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89865_a_90652]
-
de Atlantic Scomber scombrus MAC Peprilus triachantus Peprilus triacanthus BUT Brevoortia tyrannus Brevoortia tyrannus MHA Zărgan de Atlantic Scomberesox saurus SAU Anchoa mitchilli Anchoa mitchilli ANB Lufar Pomatomus saltatrix BLU Caranx hippos Caranx hippos CVJ Melvă Auxis thazard FRI Macrou uriaș Scomberomourus cavalla KGM Macrou regal Scomberomourus maculatus SSM Pește călător Istiophorus platypterus SAI Merlan de Atlantic Tetrapturus albidus WHM Marlin albastru Makaira nigricans BUM Pește-spadă Xiphias gladius SWO Ton alb Thunnus alalunga ALB Pălămidă Sarda sarda BON Ton mic Euthynnus
32006R0051-ro () [Corola-website/Law/295106_a_296435]
-
port cu o singură mână, Gulliver nu este de acord ca poporul vecin să fie adus în stare de sclavie. După o serie de peripeții, găsirea unei șalupe de dimensiuni normale îi dă posibilitatea să se întoarcă acasă. În țara uriașilor din Brobdingnag, Gulliver face cunoștință cu un alt mod de viață. Locuitorii nu numai că sunt mai mari de statură (cca. 22 m) decât liliputanii, dar îi întrec pe aceștia și prin puterea rațiunii. Monarhia de aici este o formă
Călătoriile lui Gulliver () [Corola-website/Science/301023_a_302352]
-
formațiune geologică protejată, numită Piatra Despicată. Este formată dintr-o stâncă imensă, separată de sol și formată dintr-un tip de rocă nemaiîntâlnit prin acele locuri. Proveniența stâncii este necunoscută. Legenda spune că ar fi fost scăpată acolo de un uriaș ce o transporta pe brațe peste Munții Apuseni cu mii de ani în urmă. Accesul se poate face din centrul comunei, pe un fost drum industrial. Pentru separarea aurului de restul minereului s-au construit mori de apă numite „șteampuri
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Slavici despre localitatea natală: "Când eram copil mai mic vedeam cetatea Vilagășului numai de jos, din sat; mi se părea mică și nu mă îndoiam că grăiesc adevărul cei ce-mi spuneau că ea a fost zidită de fiica unui uriaș care-ngrămădea bolovanii de peatră" [sic] "într-un car cu patru boi, pe care-l lua-n poala ei și-l ducea-n vârful dealului, căruia îi zic maghiarii "Kopasz", adecă pleșuv, iar românii Coposul. După ce am mai crescut, m-
Șiria, Arad () [Corola-website/Science/300306_a_301635]
-
Sobiețki că vor fi slobozi și nesupărați"". Regele îi eliberează, le dă câte 50 de zloți la fiecare, în timp ce ""cetatea cu porțile deschise, purtând pe zidurile sale urmele boambelor dușmănești, rămase singură pe culmea înverzită, ca un mare schelet de uriaș"". Poezia ""Cetatea Neamțului"" (1896) a lui George Coșbuc redă într-o cheie parodică acele evenimente. În versiunea poetului, într-o dimineață, străjerii din cetate stăteau întinși pe iarbă și așteptau să fiarbă mâncarea. În timp ce unul dintre ei răstoarnă mămăliga din
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
de corabie imaginar Lemuel Gulliver, este un roman fantezist în patru părți, aspră satiră la adresa societății engleze din acel timp. În această operă sunt descrise aventurile naivului Gulliver (în engleză: "gullible" = credul) în timpul călătoriilor în țara piticilor ""Lilliput"", în țara uriașilor ""Brobdingnag"", precum și pe insula zburătoare ""Laputa"", ai cărei locuitori, interesați numai de probleme științifice, au pierdut complet simțul realității. Cartea a patra - în fine - îl conduce pe erou în țara cailor ""Houyhnhnms"", ființe înțelepte și cu mult bun simț, spre deosebire de
Jonathan Swift () [Corola-website/Science/300836_a_302165]
-
a ieșit la iveală un craniu uman de dimensiuni foarte mari încât unul dintre săpători și l-a tras pe propriul cap iar craniul a încăput lejer. Gândul ne duce la legenda care spune că în aceste locuri trăia un uriaș pe nume Bandula. Urieșii sunt amintiți și în Biblie, fiind ființe umane de mari dimensiuni având până la 3 metri înălțime. Ei ar fi fost o rasă umană care a trăit înainte de Potopul biblic. Urme ale existenței lor au fost descoperite
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Curtea Grofeasca din sat și au fost distruse în revoluția din 1848 și războiul din 1916, așa cum se arătă în monografia mai sus menționată. Legenda spune că o crăiasa care domnea în regiunea aceasta și-a clădit o cetate cu ajutorul uriașilor din slujba să, pe vârful Dealului Crăiței sau Gruiul lui Crai. Crăiasa s-a măritat cu un prinț frumos, amândoi trăiau fericiți, pana cand odată, uriașii, revoltați i-au ucis pe amândoi și le-au mutat cetatea , luând-o pe
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
că o crăiasa care domnea în regiunea aceasta și-a clădit o cetate cu ajutorul uriașilor din slujba să, pe vârful Dealului Crăiței sau Gruiul lui Crai. Crăiasa s-a măritat cu un prinț frumos, amândoi trăiau fericiți, pana cand odată, uriașii, revoltați i-au ucis pe amândoi și le-au mutat cetatea , luând-o pe umeri, în Cohalm ( Rupea). Și azi se mai găsesc ruinele unei cetăți pe vârful Dealului Crăiței. Legendă este întărită și de existență denumirii anumitor locuri: Fântânița
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
Vestigiile unei vetre de foc au fost găsite la cca 8 m adâncime în timpul săpării fântânii din curtea lui Ionac Gavriș din Gura Vlădesei. Presupunem că aparțin unei așezări din Epoca Bronzului sau mai veche.La Podul Gogoronii, sau Casa Uriașilor, avem mărturii orale, înregistrate de prof. Ion Văleanu în excelenta Monografie a satului Căpâlna, niciodată publicată și care circulă în cerc restrâns, din anii 1970-1972, culese de octogenarul pe atunci autor, despre Legenda Uriașilor. Aceasta a fost preluată de la un
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
veche.La Podul Gogoronii, sau Casa Uriașilor, avem mărturii orale, înregistrate de prof. Ion Văleanu în excelenta Monografie a satului Căpâlna, niciodată publicată și care circulă în cerc restrâns, din anii 1970-1972, culese de octogenarul pe atunci autor, despre Legenda Uriașilor. Aceasta a fost preluată de la un alt sătean pe nume Moș Țintea zis Mircea, în vârstă de 96 de ani și care afirma la vremea aceea că la sfârșit de secol XIX, pe când era copil, se jucau în hruba de sub
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
a fost preluată de la un alt sătean pe nume Moș Țintea zis Mircea, în vârstă de 96 de ani și care afirma la vremea aceea că la sfârșit de secol XIX, pe când era copil, se jucau în hruba de sub Cetatea Uriașilor unde se mai găseau chiupuri mari de lut (cu siguranță utilizate pentru depozitarea grânelor) și urme de unelte casnice de lemn. Se poate afirma că legenda s-a înfiripat din neînțelegerea utilității unor vase ceramice așa de mari, a căror
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
lemn. Se poate afirma că legenda s-a înfiripat din neînțelegerea utilității unor vase ceramice așa de mari, a căror resturi se mai puteau vedea de-a lungul veacurilor în zonă și care au dus la concluzia că numai niște uriași ar putea să le folosească. Același respectabil autor susține că toponimul Podu Gogoronii provine de la cuvântul daco-trac go-ghora, care înseamnă bou mare, care reduplicat înseamnă mulți boi mari, adică cireadă, arătând existența pe acele vremuri a Zimbrului (Bourului) în Poienile
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
înseamnă mulți boi mari, adică cireadă, arătând existența pe acele vremuri a Zimbrului (Bourului) în Poienile Maotei. Acest lucru este ușor de crezut câtă vreme ”bizonul” nostru local era foarte răspândit în arealul dacic. Legenda cu pricina spune că strămoșii uriașilor s-au așezat aici de pază la hotare pe vremea lui Burebista, conduși de bătrânul Moroș, stăpânul munților și al văilor din Ținutul Tisei, al Someșului și al Lăpușului și care ar fi construit un sistem de fortificații pe pâlcurile
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
Moroș, stăpânul munților și al văilor din Ținutul Tisei, al Someșului și al Lăpușului și care ar fi construit un sistem de fortificații pe pâlcurile dealurilor și la trecători unde își plasează destoinici luptători. Așa s-ar fi așezat strămoșii uriașilor pe Valea Maotei (un afluent firav al Someșului, afluent care trece prin centrul satului actual), împreună cu cirezi de boi și vaci și cete de arcași. Gilas, Tarabostele, fruntaș al pădurilor din ținutul Maotei și cu câțiva luptători se așează împreună cu
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
cete de arcași. Gilas, Tarabostele, fruntaș al pădurilor din ținutul Maotei și cu câțiva luptători se așează împreună cu familia în poienița ce avea să fie denumită Go-ghora. Alți tarabostes tineri s-ar fi așezat pe piscurile dealurilor dimprejur... Familia de uriași de la Podu Gogoronii avea trei copii, doi feciori și o frumusețe de fată pe numele Nimilica, care este descrisă ca fiind foarte prietenoasă cu oamenii ”mici” pe care-i ocrotea și îngrijea. Feciorii își aveau gospodăriile separate de ale părinților
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
pus din nou în zadie și le-a dus la locul lor. Frumoasa Nimilica ieșea deseori pe culmea dealului și privea spre valea râului cel mare și admira micile făpturi. A trecut vremea zi de zi... Dar într-o zi uriașii și-au strâns lucrurile și au plecat... Unde? Nu se știe... Cine nu crede povestea, spune Moș Dănilă povestitorul nostru, să ia un băț, să urce pe Hagău (toponimic dat de slugile grofului Banfy în sec al XV-lea, adoptat
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
români și care înseamnă urcuș, povârniș) apoi drept în sus pe culmea dealului Vârful și după ce trece de cele trei vârfuri și de poieni, ajunge la un podiș, aici e Podul Gogoronii, unde va da de zidurile surpate ale Casei Uriașilor. Să scormonească puțin prin dărâmături și va găsi cioburi groase de vase de lut ars și poate chiar resturi de unelte de fier. Aceste ruine sunt rămășițele Casei Uriașilor. Turnuri romane din sec II-III se semnalează în locurile: Caramida, Homorasa
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
e Podul Gogoronii, unde va da de zidurile surpate ale Casei Uriașilor. Să scormonească puțin prin dărâmături și va găsi cioburi groase de vase de lut ars și poate chiar resturi de unelte de fier. Aceste ruine sunt rămășițele Casei Uriașilor. Turnuri romane din sec II-III se semnalează în locurile: Caramida, Homorasa, Hotroapa, Dealul lui Galoș, Casa Uriașilor (Podul Gogoronii), făcând parte din sistemul de supraveghere a limesului Daciei în sectorul Gâlgău. După ce ungurii au ocupat Transilvania în veacul al X
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
și va găsi cioburi groase de vase de lut ars și poate chiar resturi de unelte de fier. Aceste ruine sunt rămășițele Casei Uriașilor. Turnuri romane din sec II-III se semnalează în locurile: Caramida, Homorasa, Hotroapa, Dealul lui Galoș, Casa Uriașilor (Podul Gogoronii), făcând parte din sistemul de supraveghere a limesului Daciei în sectorul Gâlgău. După ce ungurii au ocupat Transilvania în veacul al X-lea, regii maghiari au respectat organizațiile politice ale locuitorilor și vechile lor drepturi. Dar în vremea lui
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
a lui Petru, vioiciunea și iuțeala răspunsurilor o uimesc pe Sofia-Charlotta, care se simte cuprinsă de simpatie la vederea acestui vlăjgan care n-are mai mult de 25 de ani și-i întrece cu cel puțin jumătate de cap pe uriașii din garda ei, lat în umeri, cu chip hotărât, cu ochi negri strălucind sub fruntea bombată, cu sprâncene arcuite și gura cărnoasă, umbrită de o mustață subțire. Dornic să afle tot, aleargă în dreapta și-n stânga, oprește de nenumărate ori
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
uimit, apoi stânjenit, dar sfârșește prin a primi. Petru nu simte nici un fel de schimbare de când a fost investit cu titlul imperial. Deschide un Cabinet de Curiozități, în care strânge toate ciudățenile naturii, este atras de pitici dar și de uriași; atras de tot ceea ce este monstruos și împotriva firii, ia parte, în camerele de tortură, la interogatorii, execuțiile capitale sunt pentru el un spectacol de la care n-ar lipsi pentru nimic în lume, este gata să opereze în orice moment
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]