2,329 matches
-
familiei ca cea mai importantă celulă socială, apăra drepturile locale și încuraja numeroase forme locale de implicare comunitară, mergînd pînă la o diversitate întreagă de planuri federaliste. Recunoașterea ființei umane drept o creatură imperfectă a implicat refuzul categoric al planurilor utopice, nerecurgerea la războaie decît ca ultimă soluție de urgență, un proces educațional disciplinat, prezența permanentă a valorilor tradiționale în toate sectoarele vieții sociale, precum și recunoașterea deschisă a faptului că toată viața și toate eforturile omului stau, ultimativ, în mîinile lui
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se pronunță pe toate canalele în contra rădăcinilor religioase ale Occidentului și al altor civilizații; este de natura evidenței că atît publicul, cît și cărturarii afirmă prezența religiei în cultură. Prăbușirea sistemului comunist este un argument în favoarea slăbiciunii "oricărui exponent socio-economic utopic exclusiv secular". O sorginte asemănătoare are și sistemul capitalist-democratic. Șansele de reînnoire le aflăm în umanismul creștin, care trimite la rădăcinile spirituale ale Iluminismului, astăzi cu totul ignorate. Într-o epocă a modernizării accelerate, vedem multă speranță și progres pe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
democrației pentru evaluarea modificărilor de substanța. Pentru cea de-a patra, trebuie precizată forma unei democrații ideale, fără a pierde din vedere termenii empirici ai chestiunii, în absența cărora problema calității democratice riscă să fie abordată în parametri specifici fanteziilor utopice. Pentru a derula analiza democratizării, trebuie să abordăm, pentru început, trei probleme: 1) definirea detaliată a democrației; 2) definirea diverselor modele ale democrației într-o manieră în care se poate observa, cu o anumită precizie, trecerea de la un tip de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
proprietăților bisericești. Astfel, la începutul Celei de-a Treia Republici (1877), politica franceză era caracterizată printr-o alianță între clasele urbane de mijloc și burghezia industrială, o alianță substanțială care a suportat o înfrângere de la o clasă muncitorească prin experiența utopică a Comunei din Paris (1870). Prin urmare, politica a fost definită de un proiect de republică democrată (care a pierdut conotațiile "socialiste", amenințătoare, radicalizante). Un alt caz important de primă instaurare democratică privește Statele Unite ale Americii. În reconstrucția acestui proces
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și, în același timp, existența unor sindicate unite și organizate care se reprezinte grupuri mari de angajați, în măsură să obțină recunoașterea, și, eventual, extinderea, acestor drepturi (Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens, 1992). Realizarea egalității se încadrează în ansamblul obiectivelor utopice, de altfel ea nefiind împărtășită de toți susținătorii democrației. În acest sens, se pot considera cel puțin două stadii ale afirmării acestei valori. Primul este cel mai general acceptat și se referă la egalitatea "formală". Al doilea privește egalitatea "substanțială
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
regăsim într-o democrație minimă. Analiza anterioară, ca și această clasificare sumară a democrațiilor (de calitate și lipsite de calitate), evidențiază, dincolo de orice îndoială, cât este de problematică construcția unei democrații "bune", care riscă să devină un exercițiu steril și utopic atunci când nu se dovedește a fi chiar nerealist și dăunător; se explică astfel frecvența democrațiilor lipsite de calitate. O linie interesantă de cercetare pare a fi: aceea de a identifica, înainte de toate, problemele teoretice care apar pentru lumea academică pe
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și posibilitatea concretă de a rezolva unele dintre marile problemele sociale și economice ale omenirii contemporane. Căile care se deschid către "buna" democrație la un nivel mai larg, dacă nu chiar la nivel mondial, sunt suficient de clare, dar tot atât de utopice. Baldassarre [2002, 299 ss.] vorbește în principal despre exportul (la un nivel larg și cu respectarea principiului reprezentativității) instituțiilor create în interiorul democrațiilor statale, chiar al celor din lumea occidentală. Aceasta este, în cele din urmă, calea de urmat de către Uniunea Europeană
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de Gondoin, palatul Monedelor (1767) de Antoine, hala de gr�ne (1763-1769), �n form? de inel, de Lecamus M�zi�res. Totu?i, doi arhitec?i fac figur? aparte prin demersurile lor hoț?r�ț prospective, �n mare m?sur? utopice: E.-L. Boull�e (1728-1799) ?i C.-N. Ledoux (1736-1806). Boull�e nu construie?te dec�ț palate particulare �ntre 1763 ?i 1783, palatul Brunoy (Paris, 1775-1779) av�nd planul ?i volumetria cele mai inventive. Aportul s?u este esen
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
simple, at�ț pentru habitat, c�ț ?i pentru construc?iile monumentale din centrul civic. Garnier va introduce �n construc?iile sale lyoneze (abatoarele de la Mouche, 1909; spitalul de la Grange blanche, 1915; cartierul Statele Unite, 1924) elemente ale acestei cet??i utopice, dar aceasta va servi mai ales că baz? teoriilor urbanismului func?ionalist. Aceast? modernitate radical? ?i militant? ia o �ntor-s?tur? polemic? cu Ornement et crime (Viena, 1908) de A. Loos (1870-1933), lucrare inspirat? de op?iunile lui O. Wagner
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
esen?ialul expresiei plastice a cl?dîrîi. Centrul Georges Pompidou (Paris, 1971-1977), de R. Pino (1937), R. Rogers (1933) ?i asocia?îi acestora, concretizeaz?, cu structura omniprezent? ?i silueta să cvasiindustrial?, cu spa?iul s?u vast, complet flexibil, proiectele utopice (1960) ale lui Y. Friedman (1923) ?i ale grupului englez Archigram. Efecte de structur? mai accentuate, cu preten?ie c?tre monumental (Bancă Hong Kong-ului ?i a Shanhai-ului, Hong Kong, 1979-1986), la N. Foster (1935) sau o complexitate volumetric? carenat? ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
alții pentru fapte pe care el însuși nu pregetă să le săvârșească. Fățarnicul vorbește despre egalitate de șanse, „dar nu și pentru căței!”. Vorbește, în galop, deși gândește la pas. Vorbește că există și drumuri perfect drepte. Dar pentru proiecte utopice. să câștige un mare număr de voturi și un sprijin real mizând pe capacitatea lui de a trezi simpatie. Politicianul poate câștiga aproape tot atâtea voturi câte persoane s-au simțit vizate de laudele sale. Dar am învățat din fabulele
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
a teoriei lui Rawls. În variantă liberală, dreptatea ecologică s-ar reduce la un simplu acord asupra binelui, la stabilirea în manieră democratică a unei distribuiri care să nu compromită eficacitatea activităților economice. Ar fi ușor de gândit un model utopic de distribuire socială care să corespundă revendicărilor de moment ale celor defavorizații, cu condiția să existe un for pertinent pentru consultare și discuții. Cu toate acestea, teoriile liberale distributive sunt esențiale pentru înțelegerea dreptății ecologice ca dreptate distributivă, pentru că ele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
lui John Locke sau John Stuart Mill. Dar dacă motorul istoriei este lupta pentru recunoaștere și dacă istoria ajunge la un sfârșit, aceasta înseamnă că nu mai există luptă pentru recunoaștere, în sens hegelian. Această perspectivă este cu siguranță una utopică, pentru că recunoașterea în sens formal nu poate exista decât într-un stat universal. Dar, pentru ca un stat universal stabil să poată exista, trebuie ca nevoile materiale să fie realizate pentru toată lumea, iar formele de viață care dau sens comunităților particulare
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
poate face posibilă orice utopie, o viață a unei societăți ideale, Nozick îl realizează sub semnul echivalent al unui stat minimal, după model liberal, un stat moral, cu atribuții cât mai restrânse, pentru a face posibile cât mai multe viziuni utopice. "În lumea noastră actuală, ceea ce corespunde modelului lumilor posibile este o mulțime largă și diversă de comunități în care oameni pot intra dacă sunt admiși, pot pleca dacă doresc, pot să le modeleze potrivit dorințelor lor; o societate în care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ceea ce corespunde modelului lumilor posibile este o mulțime largă și diversă de comunități în care oameni pot intra dacă sunt admiși, pot pleca dacă doresc, pot să le modeleze potrivit dorințelor lor; o societate în care pot fi încercate experimente utopice, pot fi trăite diferite stiluri de viață și pot fi urmate individual sau colectiv, concepții alternative asupra binelui"5. Ceea ce trebuie realizat, consideră autorul, este statul minimal cel glorificat pe filiera politicilor laissez-faire și ale individualismului. Nozick nu caută utopia
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dintotdeauna în Utopia, trăind în cea mai bună dintre lumile posibile sau, cel puțin, putem insera în lume atopia noastră, utopia interioară, deschiderea către alteritate 6. Statul minimal pare să fie palid și slab în comparație cu polul opus al visurilor teoreticienilor utopici. El nu este o utopie, însă. Dar este imposibil să realizăm simultan și continuu toate bunurile sociale și politice ale condiției umane. Cea mai bună lume posibilă a mea nu coincide cu cea mai bună lume posibilă a ta. Dar
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
vorbea Fukuyama ar putea exista un bine, dar existența unui sens ar fi problematică. Drept urmare, absența coeziunii sociale care rezultă din existența unui sens ar fi cel mai mare pericol al utopiei liberale în versiunea sfârșitului istoriei. Bibliografie Antohi, Sorin, Utopica. Studii asupra imaginarului social, Editura Științifică, București, 1991. Arendt, Hannah, Originile totalitarismului, traducere de Ion Dur și Mircea Ivănescu, Editura Humanitas, București, 1994. Aron, Raymond, Introducere în filosofia istoriei, traducere de Horia Gănescu, Editura Humanitas, București, 1997. Bîlbă, Corneliu, "Binele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ironie, solidaritate, Editura All, București, 1998, p. 28. 16 Thomas S. Kuhn, Structura revoluțiilor științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. 17 Rorty, Contingență, ironie solidaritate, p. 162. 18 Acest model de societate este considerat chiar de Rorty drept unul utopic. 19 Vezi Gilles Lipovetsky, Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de consum, Polirom, Iași, 2007. 20 Evitarea acestui mod de viață se poate face doar la nivel personal, căci la nivel societal media se află în centrul permanentei construcții a identității
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la mondialisation", în II Colloque international Eric Weil : la violence, l'éducation, et la mondialisation, Universidade Federal do Ceará, Fortaleza (Brazilia), 12 septembrie 2014. 5 Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București, 1997, p. 365. 6 Sorin Antohi, Utopica. Studii asupra imaginarului social, Editura Științifică, București, 1991, p. 55. 7 Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, pp. 355-358. 8 Ralf Dahrendorf, Essays în the Theory of Society, Stanford University Press, Stanford, 1968, p. 159. 9 Francis Fukuyama, Trust: The
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
brutală de colectivizare a agriculturii; nimicirea valorilor tradiționale, În numele unei modernizări sociale și economice; controlul metodic și mereu mai pervers asupra spațiului social și al vieții intime a cetățenilor (Analiza dictaturii comuniste din România: 2006). Comunismul a fost o concepție utopică, Înrădăcinată În visul suprimării, cu orice preț, a individului, a inițiativei personale, a proprietății private, și a construirii unui univers al egalității totale. Întregul concept se asemăna Însă unei Închisori , În care prizonierii erau Înseși cetățenii unei Întregi țări, blocați
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
capul de serie pentru toate societățile totalizante sau chiar totalitare. Dar această critică era întreprinsă în orizontul obiectivării, din perspectiva individului autosuficient, aspect obiectivat al persoanei. Pentru critici, cetatea platoniciană nu era altceva decît un proiect de societate realizabilă sau utopică, puțin contează care înregimenta individul. Statutul ei de simbol, de microscop al subiectivității, afirmat net de autor, era prea puțin luat în seamă. Or, teza inaugurală a cetății platoniciene e preemineța subiectivității asupra obiectivării. Cetatea și știința politică nu sînt
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
civilă fiind rezultatul nemijlocit al acestei dorințe. El promovează teza egalității politice și juridice între cetățeni, nu însă și pe aceea a unei egalități economice sau sociale, revendicate ulterior cu multă insistență de doctrinele radicale de stânga și de cele utopice. În acest sens, este necesar să se distingă foarte clar între ideologia whig din timpul Revoluției Glorioase și agitația nivelatoare (Levellers) din timpul Războiului civil 9. Conform lui C. B. Macpherson 10, relevanța doctrinei lui Locke pentru problemele societăților liberale
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
lăsat oamenii free to make choice of their own governor 63. Hooker (citat deseori de Locke, în Al doilea tratat) se referea aici direct la tradiția politică engleză, răstălmăcită de către Filmer cu ajutorul doctrinei lui Bodin despre puritatea formei statului. Caracterul utopic al teoriei lui Filmer și lipsa ei de fundament empiric (Filmer ignoră practica guvernării despre care vorbise Besold) sunt avute în vedere, pentru a fi respinse, de către Locke. Așa cum cunoașterea legii naturale s-a dovedit, în Eseuri despre legea naturală
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
este generația cea mai prolifică din istoria culturală de pînă acum a României. Cel ce va avea, în deceniul patru al secolului trecut, evidente simpatii politice de dreapta (chiar dacă lucrurile au fost nițel mai complicate), prezicea însă, de data aceasta utopic, că generația '27 va fi totodată singulară prin neimplicarea ei în teatrul de operațiuni politice. Ca să îl invocăm pe Julien Benda, autor atît de comentat pe atunci, între spiritual și politic, generația Eliade se situa de partea celui dintîi. Și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
provincialul suferă în fond de o maladie a egocentrismului: hiper- valorificarea eului. De aici provin mai toate frustrările lui: ruperea oricărei legături cu viața, claustrarea în sine, iluzia unei superiorități sfidătoare și la care nici un muritor nu poate aspira, proiecția utopică a unei lumi situate deasupra realității. Dar Cioran ne previne asupra iluziei acestei iluzii: "Să nu se creadă însă că această lume personală ar fi elucubrația unei exuberanțe interioare, a unui plus de umanitate ce nu se poate comprima". O
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]