4,445 matches
-
coalizat în geneza limbajului neomarxist, „corect din punct de vedere politic”. Ele văd în aderarea la tradiție o periculoasă supunere față de logica „prejudecăților”. Tradiția este, între altele, fondul de vitalitate lingvistică ce întărește logica discriminării minorității. Putem adera însă la utopia reinventării de sine? Răspunsul se găsește în Școala hermeneutică germană 1. Prefigurate de analizele lui Edmund Husserl (1859-1938) asupra dimensiunii antepredicative a conștiinței umane și a fluxului temporalității proprii subiectivității transcendentale, tezele lui Martin Heidegger (1885-1976) despre structurile anticipative ale
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
rezultatul unor sinteze istorice databile, care suferă și astăzi legile corupției și ale uitării. Ce a rezultat din toată această trudă nevăzută și foarte rar apreciată a savanților, dacă nu în primul rând o relativizare a condiției culturale a europeanului? Utopia ideologică a iluminiștilor a fost treptat subminată de prestigiul arheologiei. Clasând timpul ca „imagine a lumii” (M. Heidegger), modernitatea a separat abrupt „cronica” (devenită rubrică de ziar) de „istorie” (apanaj al filozofiei culturii), dezvoltând - mai ales în spațiul german - un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
disprețul laconic, pe de altă parte, dau tonul. Reacțiile publicului întemeiate tacit pe Crezul tradiției înaintează bâjbâit spre limanul argumentației. Exercițiul intelectual al criticii teologice este timid, incoerent și confuz, fiind împiedicat și de absența unui spațiu de conlocuire. Nici utopiile postdecembriste, nici frustrările acumulate de intelighenția ortodoxă nu s-au dovedit rodnice. Repetatele încercări de a coagula un grup de reflecție laică sub umbrela unei reviste de atitudine creștină au eșuat. Există prea puține direcții limpezi în dezbaterea publică - partituri
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Epistola unui păstor 108 Capitolul II Eseuri critice Predania uitată 113 Momentul oportun 113 Critica din interior 115 Nunc pro tunc 116 Constituția hermeneutică a tradiției 118 Etica revoluționară 118 Tradiția gestantă 119 Tradiția amputată 120 Tradiția ca disertație 122 Utopie și kitsch 123 Necesitatea prejudecăților 125 Ergo 127 Cunoașterea de împrumut și oroarea de vid 128 Cunoașterea poetică 128 Vârsta etică 130 Multiplul 132 Seducția ambiguității 133 „Un singur lucru trebuiește” 134 Topologia centrului și avatarurile scriiturii 136 Scriitura: între
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care aparțin în realitate multor oameni) există numeroase rezerve. Federalizarea Europei nu este pe placul multor oameni, fie ei europeni sau neeuropeni, iar federalizarea lumii întregi apare acum pentru destul de multă lume și pentru multă vreme doar ca o simplă utopie. Cine poate să prevadă în prezent ce se mai poate întâmpla și cât de bine va fi pentru omenire pe termen lung? Reluând încă o dată, într-un astfel de context, vorbele pline de semnificații ale matematicianului, gânditorului și marelui finanțist
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
John Gray; raporturile dintre ficțiune și istorie, dintre istorie și memorie, dintre etică și estetică, dintre ideologie și adevăr - pornind de la romanul Ravelstein al lui Saul Bellow, construit în jurul portretelor ficționale ale lui Allan Bloom și Mircea Eliade; comunitarismul ca utopie - pornind de la o carte a lui Amitai Etzioni; atracția exercitată de formele iliberale de putere, de tiranii, asupra multor intelectuali - pornind de la o carte a lui Mark Lilla; criza spiritului public american din ultimele decenii - pornind de la o carte a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
plac în viața noastră pământească. Această poziție ambivalentă a Bisericii și acest model de „putere pastorală” (Michel Foucault) au rămas cele mai întâlnite modele ale relației dintre cultură și putere, dintre intelectualii laici și sistemul politic 4. Ca în majoritatea utopiilor, schimbul dintre instituțiile castaliane și zonele înconjurătoare continuă: de vreme ce toți castalienii sunt bărbați celibatari și nu au la îndemână altă formă alternativă de a perpetua comunitatea lor ascetică (nemurirea, regenerarea, clonarea etc.), copiii sunt recrutați pe baza performanțelor lor artistice
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a fost totuși apreciat de filozof într-o frumoasă scrisoare particulară. Publicat inițial în străinătate („Noica, «Denker in durftiger Zeit»”, Agora, Philadelphia, 2:2, iulie 1989, pp. 36-73), dialogul se află acum inclus în cartea mea Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română, Litera, București, 1994 (ediția a II-a, Polirom, Iași, 1999). Faptul remarcabil că Noica se gândea la o școală filozofică alternativă în 1944, când România era o democrație cu universități credibile (în ciuda devastărilor pricinuite de război), indica
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
vedere al lui Borbély este, în ansamblu, judicios. Mai recent, Andrei Cornea a oferit o remarcabilă analiză a întregului fenomen; vezi „A fost «școala de la Păltiniș» o experiență utopică?”, în De la școala din Atena la școala de la Păltiniș sau Despre utopii, realități și (ne)deosebirea dintre ele, Humanitas, București, 2004, pp. 196-256. 13. Protocronismul (cuvânt format în românește pornind de la cuvinte grecești și însemnând, literal, „primii în timp”) a fost prima oară formulat ca ideologie culturală de Edgar Papu, într-o
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea, în zonele germanofone. Vezi capitolul meu despre Cioran și stigmatul etnic în cartea mea Imaginaire culturel et réalité politique dans la Roumanie moderne. Le stigmate et l’utopie, tradusă în franceză de Claude Karnoouh și Mona Antohi, L’Harmattan, Paris, Montréal, 1999 (versiunea românească a apărut inițial în cartea mea deja citată, Civitas imaginalis). Viziunea mea despre stigmatul etnic a fost folosită de mai mulți autori pentru a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
lor (atât de frapante pentru străini!), ci par mai degrabă mulțumiți să le acopere cu un verbiaj ideologic și să se consacre apoi cu toate forțele campaniei antiglobalizare și dramei Lumii a Treia (numită de ei „Sudul Global”), mutându-și utopiile pe alte meleaguri. De ce oare nu au acești pseudoliberali un impact mai mare asupra propriei lor societăți, dacă ținem seama și de faptul că un considerabil procent al populației le trece prin mână cel puțin în timpul celor patru ani de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
se uită în jur, observatorul american al propriei sale lumi are multe motive să ajungă la exasperare. Așa se face că multe idei și principii care în Europa Occidentală sunt expuse și promovate mai calm și mai pragmatic, ajungând de la utopie - prin negocieri laborioase și nu fără momente de criză între partenerii sociali - la politica socială, sunt clamate în Statele Unite cu câteva octave mai sus. Sunt convins că dacă unele drepturi de bază - să zicem, pentru a nu lua decât un
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
contradicția internă a tradiției liberale, o tradiție duală și ambiguă articulată în forma a două discursuri filozofice incompatibile: pe de o parte, teoria consensului rațional universal; pe de alta, proiectul coexistenței pașnice în societăți axiologic plurale. Oricine știe câte ceva despre utopie observă imediat, fără să recurgă neapărat la filozofia analitică, cât de dificilă este întemeierea societății bune pe fiecare dintre cele două concepții. Consensul rațional universal, care ar permite atingerea celei mai bune forme de viață pentru toți (în ultima vreme
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
conceptualizat, aprobat și aplicat, dar lumea reală include și o multitudine de probleme insolubile (cel puțin parțial, ceea ce mi se pare destul de grav). Multe activisme (bine intenționate și) obnubilate de „corectitudine politică” se încăpățânează să ne convingă de contrariu: în utopia lor mai ales discursivă, care ecranează atât de eficient realitatea, toate problemele au soluții. John Gray, mult mai lucid, ne propune să urmăm a doua linie a tradiției liberale, după părerea lui inaugurată în secolele XVII-XVIII de gânditori ca Hobbes
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
adoptă deseori (succesiv sau simultan) mai multe stiluri de viață dintre cele aflate parcă la alegere în supermarketul identitar. Prin urmare, este mai inteligent și mai pragmatic, nu doar mai consecvent cu ceea ce are mai bun tradiția liberală, să abandonăm (utopia) consensul(ui) rațional și să ne concentrăm pe construcția unui prezent și a unui viitor bazate pe pluralismul valorilor principial incomensurabile, eventual incompatibile. Astfel, consideră Gray, toleranța liberală clasică (curentul a fost numit de el cândva „paleoliberalism”) construită pe consens
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
puțin în privința unor funcții ale statului care se globalizează tot mai mult (după 11septembrie 2001, mai mult ca oricând, problemele globale devin pentru Administrația Bush probleme de politică internă, și viceversa). Sub Ceaușescu, la prima lectură din Anarchy, State, and Utopia (1974; ed. rom.: Anarhie, stat și utopie, traducere și cuvânt înainte de Mircea Dumitru, Humanitas, București, 1997), cartea care l-a lansat pe Nozick, salutasem proiectul statului său minimal, fiindcă mi se părea antiutopic (în sensul că era mai mult decât
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
se globalizează tot mai mult (după 11septembrie 2001, mai mult ca oricând, problemele globale devin pentru Administrația Bush probleme de politică internă, și viceversa). Sub Ceaușescu, la prima lectură din Anarchy, State, and Utopia (1974; ed. rom.: Anarhie, stat și utopie, traducere și cuvânt înainte de Mircea Dumitru, Humanitas, București, 1997), cartea care l-a lansat pe Nozick, salutasem proiectul statului său minimal, fiindcă mi se părea antiutopic (în sensul că era mai mult decât nonutopic, întrucât se opunea utopiei) și liberal
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
stat și utopie, traducere și cuvânt înainte de Mircea Dumitru, Humanitas, București, 1997), cartea care l-a lansat pe Nozick, salutasem proiectul statului său minimal, fiindcă mi se părea antiutopic (în sensul că era mai mult decât nonutopic, întrucât se opunea utopiei) și liberal. Astăzi, mă preocupă dificultățile practice ale modelului, cunosc mai bine viziunile iliberale ale reducerii statului la ceva mai puțin decât rolul de „paznic de noapte”, precum și crizele generate de micșorarea și slăbirea statului (analizate pătrunzător de Stephen Holmes
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
demonstrațiile autorului, sunt captivat sau cel puțin intrigat de toate. Mai întâi, câteva chestiuni de principiu. Orice propunere de doctrină, chiar „autolimitată” de mari precauții retorice, rezerve și îndoieli, trebuie sever judecată atunci când apare pe piața ideilor. În fond, și utopiile cele mai brutale au început adeseori modest: nu doar ceea ce am numit în altă parte „principiul promisiunii” organizează utopismul, ci și ipocrizia prin care utopia, lacomă de ființă din capul locului, își ascunde ambiția de a dezlocui realitatea și a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
retorice, rezerve și îndoieli, trebuie sever judecată atunci când apare pe piața ideilor. În fond, și utopiile cele mai brutale au început adeseori modest: nu doar ceea ce am numit în altă parte „principiul promisiunii” organizează utopismul, ci și ipocrizia prin care utopia, lacomă de ființă din capul locului, își ascunde ambiția de a dezlocui realitatea și a o înlocui cu pseudorealitatea opresivă a unei ordini fantasmatice pe care imaginarul social n-o mai poate conține 7. Pentru partizanii săi, liberalismul este unica
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cât de cât a sistem normativ (am numit în acest text cazul paradigmatic: Popper). Numai Hayek, cel care inițial avea în vedere și mecanisme care să controleze cât de cât piața, a avut curajul să se gândească la necesitatea unei utopii liberale, cam în sensul în care Cioran, altminteri un fervent inamic al utopiei, își încheia celebra sa Istorie și utopie cu avertismentul că omul are, totuși, nevoie de utopii. Un autor care împarte cu John Gray aversiunea pentru liberalismul radical
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Popper). Numai Hayek, cel care inițial avea în vedere și mecanisme care să controleze cât de cât piața, a avut curajul să se gândească la necesitatea unei utopii liberale, cam în sensul în care Cioran, altminteri un fervent inamic al utopiei, își încheia celebra sa Istorie și utopie cu avertismentul că omul are, totuși, nevoie de utopii. Un autor care împarte cu John Gray aversiunea pentru liberalismul radical laissez-faire este George Soros: ambii îl numesc „fundamentalism al pieței” (market fundamentalism), iar
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în vedere și mecanisme care să controleze cât de cât piața, a avut curajul să se gândească la necesitatea unei utopii liberale, cam în sensul în care Cioran, altminteri un fervent inamic al utopiei, își încheia celebra sa Istorie și utopie cu avertismentul că omul are, totuși, nevoie de utopii. Un autor care împarte cu John Gray aversiunea pentru liberalismul radical laissez-faire este George Soros: ambii îl numesc „fundamentalism al pieței” (market fundamentalism), iar primul îl consideră la fel de pernicios ca, și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cât piața, a avut curajul să se gândească la necesitatea unei utopii liberale, cam în sensul în care Cioran, altminteri un fervent inamic al utopiei, își încheia celebra sa Istorie și utopie cu avertismentul că omul are, totuși, nevoie de utopii. Un autor care împarte cu John Gray aversiunea pentru liberalismul radical laissez-faire este George Soros: ambii îl numesc „fundamentalism al pieței” (market fundamentalism), iar primul îl consideră la fel de pernicios ca, și chiar înrudit cu, marxismul (ambele fiind economisme, doctrine ale
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
8. Failibilitatea radicală a ființei umane, principiu moral-epistemologic-politic fundamental, versiune secularizată a unei cunoscute dogme religioase și cheie a pesimismului antropologic al lui Soros, este principala garanție că societatea deschisă nu se va închide, nu va deveni la rândul ei utopie. Dar, chiar „slabă”, normativitatea lui Soros distinge riguros între valori, ierarhizează statutele morale respective ale diverselor drepturi, principii și reguli. John Gray socotește că pluralismul axiologic poate fi principiul unic „foarte simplu” al liberalismului său neohobbesian. Mergând mai departe de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]