11,855 matches
-
Deoarece autorul nu-l izolează pe Ion Lăscan de mediul În care lucrează, izbânda lui personală ia proporțiile unei izbânzi colective. În felul acesta, din punct de vedere educativ, nuvela acționează asupra cititorului În mai multe direcții. Dar zugrăvirea vieții uzinei dă autorului și putința să sublinieze mai puternic rolul partidului. În nuvela lui Dragoș, spre deosebire, de pildă, de nuvela lui Ben Corlaciu Casa lut Haralambie, situațiile fiind mai complexe și mai bogate, rolul partidului nu se reduce numai la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
descris un caz de deosebită Înapoiere, nu numai pentru că Ana Roșculeț nu știe să citească și să scrie ci pentru că Întreaga ei viață de până acum a Împiedicat-o să vadă și să Înțeleagă ce se petrece În jurul ei. În uzină, manifestările ei nesănătoase sunt privite cu mirare de tovarășii de muncă. Președintele Comitetului de fabrică asistă «uimit», cum just observă scriitorul, la o izbucnire a Anei. Insistând astfel asupra cazului mai puțin obișnuit pe care-l constituie eroina sa, scriitorul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
burgheze, această șovăială care-l Împiedică pe autor să trăiască - zbuciumul din sufletul lui Pavel Ilie (Ă). Frazele lui Pavel Ilie (Ă) suferă tocmai de această neînțelegere din partea autorului a intenselor sentimente, a Încordării care-l cuprinde pe director când uzina e amenințată să sară În aer. Există aici o neîncredere În forțele noului, În puterile oamenilor care duc cu ei acest nou și nu trebuie să ne sfiim a recunoaște la baza ei, Încă urme ale șovăielii mic burgheze. (Ă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care duc cu ei acest nou și nu trebuie să ne sfiim a recunoaște la baza ei, Încă urme ale șovăielii mic burgheze. (Ă). Ion Călugăru Își propune a Înfățișa cu justețe cum partidul e motorul tuturor acțiunilor decisive din uzină. Dar autorului nu-i e Încă evident că partidul nu e o entitate exterioară, ci tăria lui sunt oamenii Înșiși. Tăria partidului izvorește tocmai din strângerea laolaltă și organizarea acestor energii ale celor mai buni fii ai clasei muncitoare, din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu o Întreagă industrie care tânjea și pe care capitaliștii din conducerea ministerului o lăsaseră În paragină imediat după Încetarea războiului? o masă imensă de rugină și zgură: «Curtea Întreagă: paragină nesfârșităă Buruieni, buruieni și iar buruieni. (Ă)». Conducerea În uzină o au elementele reacționare, sabotoare (Ă). Personaj tipic În această privință este inginerul Petru Zmeu, factotum sindical-economic-administrativ și tehnic. O parte din ceilalți ingineri sunt unelte ale sale sau elemente pe care burghezia le-a corupt, le-a otrăvit. În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
București a șase activiști de partid, trimiși de Comitetul central să Întărească de jos munca politică Într-un sector atât de important, de care depindea În bună măsură refacerea țării, și deci independența ei, marchează o cotitură radicală În activitatea uzinei. Acțiunile dușmanului sunt tot mai dejucate (Ă). Rolul de motor transformator l-a avut Partidul Comunist prin membrii săi cei mai devotați, activiști hotărâți și combativi - figuri de primul plan pe care romanul le scoate În relief. Directorul uzinei - Pavel
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
activitatea uzinei. Acțiunile dușmanului sunt tot mai dejucate (Ă). Rolul de motor transformator l-a avut Partidul Comunist prin membrii săi cei mai devotați, activiști hotărâți și combativi - figuri de primul plan pe care romanul le scoate În relief. Directorul uzinei - Pavel Ilie - cei șase activiști trimiși de la Comitetul Central, În frunte cu Dumitru Matei, În fine, comuniștii ridicați din sânul muncitorimii locale - aceștia sunt cei care pun În mișcare uzina și oamenii săi, educă printr-o agitație susținută (Ă). Ceea ce
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ascuțime chipul ipocrit al dușmanului de clasă (Ă). (Ă). În fine, scriitorul s-a străduit să cuprindă În paginile romanului său un aspect deosebit de important al realității În devenire, pe care o Înfățișa: nașterea și educarea omului nou dintre muncitorii uzinei, procesul de limpezire a conștiinței muncitorești de clasă prin Înlăturarea confuziilor care o Întunecau. (Ă). Personaje ca furnalistul Îmbrăcat În straie țărănești, Moise Ion Chincea, topitorul Timofte, apoi Alecu Chirvăsuță, Ștefan Cruță, Iftode sau Zevedeiu Bălan, reprezintă acea categorie de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
romanului, care - În direcția relatării aspectelor esențiale, tipice, ale realității - sunt uneori deosebit de grave. În primul rând, romanul e lipsit de o coloană vertebrală, care să-i dea unitate și echilibru. Ținta romanului a fost aceea de a arăta creșterea uzinei și a oamenilor ei, ca o consecință a luptei și a succeselor regimului clasei muncitoare din țara noastră, iar pe plan local, ca o consecință a Întăririi muncii de partid din uzină și a gospodăririi chibzuite, bolșevice, a uzinei. (Ă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
romanului a fost aceea de a arăta creșterea uzinei și a oamenilor ei, ca o consecință a luptei și a succeselor regimului clasei muncitoare din țara noastră, iar pe plan local, ca o consecință a Întăririi muncii de partid din uzină și a gospodăririi chibzuite, bolșevice, a uzinei. (Ă). Romanul n-are, așadar, un miez epic distinct, În care să se cuprindă problemele esențiale pe care și le-a propus romancierul. Mai mult chiar. Scriitorul a fost atras de o serie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
creșterea uzinei și a oamenilor ei, ca o consecință a luptei și a succeselor regimului clasei muncitoare din țara noastră, iar pe plan local, ca o consecință a Întăririi muncii de partid din uzină și a gospodăririi chibzuite, bolșevice, a uzinei. (Ă). Romanul n-are, așadar, un miez epic distinct, În care să se cuprindă problemele esențiale pe care și le-a propus romancierul. Mai mult chiar. Scriitorul a fost atras de o serie de aspecte cu totul secundare ale realității
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
auspicii promițătoare, n-a reușit să se mențină pe Întreaga durată a romanului. Partea a doua suferă de tratare schematică și ia aspectul unui reportaj În care chiar personajele viabile de la Început se artificializează, Își pierd din consistență (cazul directorului uzinei și chiar cazul lui Dumitru Matei). (Ă). Lectura romanului Oțel și pâine, m-a făcut să mă gândesc la câteva romane sovietice apărute În traducere românească: Atelierul de foc al lui Boris Polevoi, Soți de Leonid Leonov sau Ștefan Colciughin
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
numără poezia, poeta Își propune să cânte Reșița. (Ă). Oamenii noi sunt pentru Suzana Delciu un simplu pretext pentru ancorarea În generalități. Utilizând clasicul procedeu popular de a trimite, prin vânt, scrisoarea celui iubit, poeta anunță pe muncitorii din alte uzine, partidul, Uniunea Sovietică, de realizările minunate ale muncitorilor reșițeni. (Ă). Singurele versuri care surprind ceva din caracteristicul omului nou: patosul muncii constructive, sunt următoarele: «Urcă norme peste norme Cărămidă pusă-n forme Să nu știe pruncul mâine Viața de ieri
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
scriitori. „Tânărul scriitor” recte „noul scriitor” avea, În vreme, altă accepțiune: nu definea numai vârsta ci, mai ales, forma nouă din care s-a ridicat și care, de obicei, era cenaclul. Existau numeroase cercuri și cenacluri: la Brașov Sovromtractor, pe lângă uzina cu același nume; la București pe lângă uzinele 23 August, Vulcan, Grivița Roșie, F.R.B.; tot aici cenaclurile teritoriale: Ion Păun-Pincio și D. Th. Neculuță. La Timișoara, creșteau condeie noi pe lângă cenaclul Flacăra, la Suceava, În cenaclul A. Toma, la Iași, tot
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În vreme, altă accepțiune: nu definea numai vârsta ci, mai ales, forma nouă din care s-a ridicat și care, de obicei, era cenaclul. Existau numeroase cercuri și cenacluri: la Brașov Sovromtractor, pe lângă uzina cu același nume; la București pe lângă uzinele 23 August, Vulcan, Grivița Roșie, F.R.B.; tot aici cenaclurile teritoriale: Ion Păun-Pincio și D. Th. Neculuță. La Timișoara, creșteau condeie noi pe lângă cenaclul Flacăra, la Suceava, În cenaclul A. Toma, la Iași, tot cenaclul A. Toma; alt nume preferat pentru
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
recenziilor În gazetele de perete, și prin gruparea iubitorilor de literatură În cercurile literare. De la Începutul anului trecut organizațiile de partid din Întreprinderi și consiliile sindicale județene au Început să primească material literar din ce În ce mai numeros de la muncitori din fabrici și uzine. (Ă). Ca metodă de lucru a cercului literar a fost adoptată aceea a cenaclului: lectura lucrărilor originale și Îndrumări prin largi dezbateri critice. La ședințele cercului literar participau de fiecare dată tovarăși din cenaclul Ion Păun-Pincio. Primele rezultate au Început
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
apărut În volumul Atelier literar - culegere a cenaclului Ion Păun-Pincio. Au fost poeziile lui Gospodin Mihail, Hâncu Constantin, Gurău Alexandru, Spiridon Nicolae, Mierlușcă Adrian și Jalbă Constantin care au apărut În România liberă, Viața Capitalei și În ziarul mobil al uzinelor 23 August. Am citat și altă dată versurile lui Mierlușcă Adrian prin care tânărul muncitor arăta cum Scânteia a dus Îndemnul partidului printre oamenii muncii pentru Îndeplinirea și depășirea planului. (Ă). După experiența izbutită a cercului literar 23 August au
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În afară de cercurile literare din Capitală, au luat ființă, de asemenea un număr de șapte cercuri literare răspândite prin centrele industriale de provincie. Astfel de cercuri literare, care s-au afirmat prin activitatea lor sunt acelea de la Sovromtractor din Brașov, de la uzinele 30 Decembrie din Arad, din Sibiu, Brăila, Cluj. Nume de poeți ca: Anghel Copilu de la Sovrom tractor Brașov, publicat de Drum nou și Bera Gheorghe de la 30 Decembrie - Arad, sunt cunoscute și publicate și de presa din Capitală. (Ă). Semnificativ
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și publicate și de presa din Capitală. (Ă). Semnificativ apare și faptul că echipele de teatru folosesc metoda dezbaterilor literare În cadrul repetițiilor. Este cazul ucenicilor de la Vulcan care, Înainte de a prezenta o piesă de teatru din viața de cămin și uzină, au citit despre viața ucenicilor sovietici, sau a echipei de la 23 August care a reluat dezbaterea Atelierul de Foc și a citit Așa s-a călit oțelul, pregătind piesa Într-un act Pavel Corceaghin. (Ă). S-au stabilit norme de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Zincă, Mircea Dumitru, Zizi Munteanu, Ion Lemnaru, Mira Iosif, Popp Ferenc, A. Radu, Mircea Zaciu, Dumitru Bărbulescu, Liviu Lenciu, Alecu Ivan-Ghilia, Costachi Anton, Ion Hilă Luca etc; etc; Majoritatea acestora sunt tineri ieșiți din rândurile clasei muncitoare din fabrici și uzine, din școli și institute, de pe ogoare, din clocotul vieții noastre noi. (Ă). Rapoartele, dezbaterile și seminariile, care au avut loc În cadrul consfătuirii, au ridicat și o serie de probleme, strâns legate de viața literară propriu-zisă. (Ă). S-a constatat astfel
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de teorie a literaturii este lipsa lui de combativitate. (Ă). Manualul rămâne Îndeobște rupt de problemele practice, de sarcinile actuale ale frontului literar de la noi. E drept, ici-colo, se fac În text unele actualizări, ca de pildă atunci când vorbind despre Uzina vie (Ă). Astfel, la poezia Unde-ni sunt visătorii a lui Vlahuță Întrebarea a patra o formulează așa: «Care este rolul poetului de azi În R.P.R.?» (I, 38). Dar culmea În această privință o ating problemele despre: Figurile de stil
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Comel Regman. - Despre romanul lui Ion Călugăru „Oțel și pâine”. În: Almanahul literar, Cluj, nr. l7, iunie 1950 41. Petre Granea. - Despre romanul „Oțel și pâine”. În: Viața Românească, nr. 8, oct., 1950: „Oțel și pâine ne introduce În viața uzinelor de la Hunedoara În momentul În care la conducerea Ministerului Industriei vine tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej. Propunerile Partidului Comunist pentru redresarea economică a țării și stabilizarea monetară, acțiunea pentru crearea unei noi atitudini față de muncă, constituie punctele de pornire pentru autor, care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ale muncitorilor hunedoreni. Atitudinea autorului față de capacitatea de luptă a muncitorilor de Ia Hunedoara are serioase urmări asupra desfășurării Întregii acțiuni. (Ă). Autorul a Înlăturat Însă aproape complet din Înfățișarea activității de partid la Hunedoara, pe membrii de partid din uzină. El a folosit numai pe cei câțiva tovarăși pe care Comitetul Central i-a trimis din București În sprijinul muncii de acolo. (Ă). Fără Îndoială că aceasta este o latură pozitivă a romanului. Însă ea nu trebuie să se manifeste
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
moștenirea culturală. (Ă). Fără Îndoială că nu poate fi pus un semn de egalitate Între schemantism și proletcultism. (Ă). Greșeala aceasta nu aparține numai poeziei ci și prozei. Nu sunt deloc rare producțiile În care se descrie foarte pe larg uzina, mașinile, procesul de producție, iar cât privește efortul și problemele omului de a purta mașinile, de a Îmbunătăți și grăbi procesul de producție, despre aceasta se pomenește În treacăt. (Ă). În aceeași greșeală cad adeseori criticii, subliniind În operele unor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și La frasinii de la răscruce. În primul poem, de pildă, cuvintele pe care le adresează secretarul de partid lui Barta, sunt umflate, generale, clișee simple: «Dragul meu, Începi un lucru mare Către care mult ai năzuit. Vei hrăni furnale și uzine; Lucrul tău să urce ca un zbor, Căci partidu-i veșnic lângă tine, Veșnic Îți va sta În ajutor» În La frasinii de la răscruce, cuvântarea pe care o ține președintele gospodăriei colective se scaldă și ea În șabloane arhicunoscute (Ă). La
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]