2,023 matches
-
niște praguri (buiandrugi) alte blocuri curbate (în formă de arc de cerc). În interiorul acestui lanț exterior se află un alt cerc de blocuri mai mic din piatră vânătă. Acestea împrejmuiesc un aranjament în formă de potcoavă, construit tot din piatră vânătă, în interiorul căreia se află o placă din gresie micacee, denumită Piatra de Altar. Toată construcția este înconjurată de un lanț circular care măsoară 104 m în diametru. În interior, se ridică un banc de nisip care cuprinde 56 de morminte
Stonehenge () [Corola-website/Science/298035_a_299364]
-
Rodnei ("Lychnis nivalis"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), vuietoare ("Empetrum nigrum"), verzișoară de munte ("Sempervivum montanum"), sămânța-soarelui ("Silene pusilla"), foaie-grasă (cu specii de "Pinguicula vulgaris" și "Pinguicula alpina"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), ranunculus ("Ranunculus thora"), omag vânăt ("Aconitum toxicum"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), degetăruț ("Soldanella hungarica ssp. hungarica"), ochiul găinii ("Primula minima"), laptele-stâncii ("Androsace chamaejasme"), splină ("Chrysosplenium alpinum"), paroinic ("Orchis ustulata"). În arealul parcului a fost redescoperită după mai bine de 100 de ani o planta
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
Izvoarele este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cernești, Chirițești, Homorâciu, Izvoarele (reședința), Malu Vânăt și Schiulești. Comuna se află în zona montană a județului, în bazinul hidrografic al Teleajenului, pe o vale străjuită de munții Nebunul Mare, Moașa și Trifoiu și drenată de pârâul Crasna. Prin comună trece șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
10 fete), 6 mori și 2 pive, din care o moară și o pivă pe Teleajen și restul pe Crasna. În comună era câte o biserică ortodoxă în fiecare sat, precum și o mănăstire înființată în 1812. Restul satelor, anume Malul Vânăt, Cernești, Schiulești, Homorâciu-Pământeni și Homorâciu-Ungureni alcătuiau comuna Homorâciurile. Aceasta avea 2289 de locuitori, o școală înființată în 1842 și frecventată de 100 de elevi (din care 3 fete), două mori (una pe Crasna și una pe Teleajen) și două biserici
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
fel de Coșbuc al românilor, traduceri ”perfecte” cu rime și ritmuri care nu sunt decât parțial specifice poeziei lui Esenin în original. Una din poeziile lui Serghei Esenin, " Заметался пожар голубой", tradusă din rusă de George Lesnea cu titlul " Focul vânăt", a fost pusă pe muzică de Ducu Bertzi și Nicu Alifantis. În 1946 Lesnea a fost premiat pentru traduceri din Aleksandr Pușkin. Din 1951, revistele „Iașul nou” și „Viața Românească” au început să publice fragmente din romanul în versuri Evgheni
George Lesnea () [Corola-website/Science/308788_a_310117]
-
meserie în acest sens, solomonari, bărbați curajoși care intrau în peștera în căutarea și alungarea șolomanilor. Peretele înalt de calcar din partea estică de culoare alb-gri e brăzdat de dungi de culoare vânata lăsate de scurgerea apelor de precipitații. Aceste dungi vinete au dat locului denumirea de Vânătările Ponorului. Partea cea mai interesantă din poljie, declarată rezervație naturală este zona ponorului în suprafață de 5 ha. Valea Ponorului și Valea Seaca ce curg dinspre SV se unesc cu 200 m înainte de a
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
IV, 152). La Florești, Eminescu a câștigat repede prețuirea oamenilor, împrietenindu-se mai întâi cu preotul Dumitru Duțescu, a cărui fiica, Elenă, în peregrinările prin Pădurea Carpadia și pe platoul , a devenit acea crăiasa cu părul moale și cu ochii vineți, din poemul "Freamăt de codru:" «Tresărind scânteie lacul / și se leagănă sub soare; Eu, privindu-l din pădure, / Las aleanul să mă fure / și ascult de la răcoare / Pitpalacul. Din izvoare și din gârle / Apă sună somnoroasa; / Unde soarele pătrunde / Printre
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
izvorul: / - Unde mi-i crăiasa oare? / Părul moale despletindu-și, / Față-n apă mea privindu-și, / Să m-atingă visătoare / Cu piciorul? // Am răspuns: - Pădure dragă, / Ea nu vine, nu mai vine! / Singuri, voi, stejari rămâneți / De visați la ochii vineți, / Ce luciră pentru mine / Vara-ntreagă. // Ce frumos era în crânguri, / Când cu ea m-am prins tovarăș ! / O poveste încântată / Care azi e-ntunecată... / De-unde ești revino iarăși, / Să fim singuri !» Este varianta definitivă, din 1 octombrie 1879
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
timpul aceasta denumirea s-a modificat ajungând denumirea de astăzi Mărăndeni. Localitatea a fost menționată în scris la 8 august 1847. Primele familii care au trecut cu traiul aici au fost familiile: Banu veniți din Soloneț, Gorban - veniți din Ceabrii. Veniții au ales locul pentru sat pe malul râpii, deoarece apa e mai aproape de suprafața pământului, ca exemplu, cișmeaua de lângă familia Bercea, care se păstrează si până astăzi. Având pământuri mănoase, bogate în humus și izvoare, noua așezare de pe moșia boierească
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
proprii ale casei. Interioarele caselor maghiarilor sunt decorate cu țesături și alesături monocrome (în nuanțe roșii, albastre sau negre), paturile având perne ornate la capete și cearșafuri vărgate. Sașii dispun de o tehnică a brodatului aparte, monocromă, în nuanțele roșu, vânăt sau negru pe alb. Diversitatea țesăturilor e mare: fețe de masă, perne, prosoape, draperii, fețe de plapumă, perdele etc., multe decorate cu motive zoomorfe și florale. De asemenea, caracteristic sașilor sunt perdelele poroase din Ghimbav și săculețele de pânză, puse
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
brusturul negru (Symphytum cordatum), clopoțelul [Campanula rotundifolia - Campanula carpatica], crucea voinicului (Hepatica transsylvanica), Garofița de munte (Dianthus tenuifolius), gălbenelele de munte (Ranunculus carpaticus), mierea ursului (Pulmonaria rubra), margareta (Chrysanthemum rotundifolium), omagul [Aconitum moldavicum - Aconitum lasianthum (o. galben) - Aconitum toxicum (o. vânăt)], zada (Larix decidua subsp. carpatica). Specii mai rar întâlnite sunt: bulbucii de munte (Trollius europaeus), sângele voinicului (Nigritella rubra), tisa (Taxus baccata). Se regăsește și o specie - relict terțiar: vornicerul pitic (Evonymus nanus), pe valea Tarcăului. Demne de menționat mai
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Bistrița Aurie, în aval de Ciocănești. Pe lîngă păstrăv (Sazrao trutta /ario) și lipan (Thymallus thymallus), mai pot fi întîlnite și alte specii: lostrița (Salmo hucho), specie rară, ocrotită de lege, care urcă pe Bistrița Aurie pînă la Cîrlibaba, mreana vînătă (Barbus meridionali petanyi), boișteanul (Phoxinus laevis), zglăvocul (Cottus gobio), precum și scobarul (Chondrostoma na.sus) întîlnit pînă la Ciocănești.
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Citiți capitole ca „Ucide, dară fără să curgă sânge”, „Să ne temem de Brucan”, „Vă acuz de politică antiunionistă!”, „Caracatocrația”, „Salvați România” ... și veți înțelege de ce Iisus s-a născut la Timișoara, în Decembrie ‘89.O carte dedicată „tuturor frumos veniților în Revoluția din Decembrie, precum și memoriei lui Călin Nemeș”. 12. Corneliu Vlad (ziarist): „A mai apărut o carte, densă și tensionată, despre starea de fapt și soarta României. O carte care nu poate fi citită pe nerăsuflate, oricât de pasionantă
Claudiu Iordache () [Corola-website/Science/305470_a_306799]
-
12 genuri, iar flora Republicii Moldova conține 22 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 11 genuri. le reprezintă una din familiile de plante cu o mare importanță agricolă, industrială și medicală. Ca plante alimentare se cultivă : cartoful (tuberculi), pătlăgelele vinete (fructe), pătlăgelele roșii (fructe), ardeiul (fructe). Ca plante industriale pentru frunze: tutunul, mahorca. Întrebuințările medicinale se bazează pe alcaloizii pe care îi conțin: atropina, hiosciamina, scopolamina ș.a. în mătrăgună, măsălariță, ciumăfaie, mutulică; nicotina în tutun, capsicina în ardei: din părțile
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
Triturus cristatus"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), viperă ("Vipera berus"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârlă de câmp (Lacerta agilis); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"); Insecte: fluturele tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"); Păsări (migratoare și de pasaj) protejate prin "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), pițigoi moțat ("Aegithalos caudatus"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar comun ("Buteo buteo"), mătăsar ("Bombycilla garrulus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), cristei de câmp ("Crex crex"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), prepeliță ("Coturnix coturnix"), prundaș gulerat mic ("Charadrius dubius"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), sticlete
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
coelebs"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), grelușelul de zăvoi ("Locustella fluviatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), codobatură vânătă ("Motacilla cinerea"), codobatură albă ("Motacilla alba"), muscar sur ("Muscicapa striata"), presură sură ("Miliaria calandra"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), ciuf pitic ("Otus scops"), pietrar negru ("Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), codroș de munte ("Phoenicurus
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
și vânat. Arheologii au recuperat, din malurile erodate ale râurilor, cărbuni petrificate și roci folosite pentru aprinderea focului, unelte pentru vânat și unelte de jupuit blană bisonilor, a iepurilor și a altor animale sălbatice. Din vârful dealului, amerindienii vegheau atât vânătul cât și potențialii dușmani. Dacă sezonul de vânat era bun, atunci localniicii rămâneau în ținuturile rele pentru întregul an. Dacă nu, în timpul iernii, migrau către malul râului Missouri. În urmă cu 150 de ani, statul Marele Sioux (sioux = grupurile centralizate
Parcul Național Badlands () [Corola-website/Science/313130_a_314459]
-
cuprinzând ceramică lucrata cu mâna, mai ales "vase-borcan", la modă pe atunci. După calculele arheologilor numărul băcăuanilor era de 100 de persoane. Se ocupau cu agricultura, creșterea vitelor, meșteșugurile, cu pescuitul în multele ape din zonă, iar in padure cu vânătul. Faptul că pe mai multe vase se află imprimat semnul crucii, duce la concluzia că era o omunitate creștină. Ea avea legături cu lumea bizantina, numeroase monede ilustrând această. Era o localitate caracterizată prin stabilitate. La sfârșitul secolului al IX
Istoria Bacăului () [Corola-website/Science/314300_a_315629]
-
Corvus monedula"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), ciocârlan ("Galerida cristata"), pitulice ("Sylvia nisoria") Șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șarpele de apă ("Natrix
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea") sau salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); precum și trei specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), chiscar de râu ("Eudontomyzon mariae") și zglăvoacă ("Cottus gobio"). Accesul în parc se poate face pe drumul național DN73A pe ruta: Brașov - Râșnov - Zărnești, de la Brașov, sau pe drumul național DN73D, pe ruta: Pitești - Câmpulung - Zărnești, dinspre Pitești
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
mică ("Anser erythropus"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă albă
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); un amfibian din specia "Bombina variegata", cunoscut sub denumirea populară de ivoraș-cu-burta-galbenă; nouă specii de pești: zglăvoacă ("Cottus gobio"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), petroc ("Gobio kessleri"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), fusar ("Zingel streber"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus") și fâsă mare ("Cobitis elongata"); precum și 11 nevertebrate din speciile: scoica-mică-de râu ("Unio crassus"), melcul acvatic dungat
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
arctos", lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum") și liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); trei specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio") și dunăriță ("Sabanejewia aurata"); precum și șapte specii de nevertebrate: rădașca (" Lucanus cervus"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), un greier (endemic pentru
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
și liliacul cu picioare lungi ("Myotis capaccinii"); o reptilă și un amfibian: broasca-țestoasă de uscat ("Testudo hermanni") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); șase specii de pești: porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), avat ("Aspius aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis") și chișcarul ("Eudontomyzon danfordi"); precum și 22 specii de nevertebrate: gândacul cu aripi scurte ("Oxyporus mannerheimii"), gândacul auriu ("Buprestis splendens"), cărăbuș ("Carabus variolosus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), gândacul de apă (" Rhysodes sulcatus"), cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]