3,569 matches
-
și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru ilustrarea temei și a viziunii despre lume Ultima secvență a compoziției ternare (versurile 12- 17) dezvoltă tema morții, întro manieră neconvențională, sfidând tonalitatea gravă care îi este asociată prin tradiție. Moartea văzută ca o călătorie este desolemnizată prin tonul ironic și prin jocul de cuvinte care alătură surprinzător expresia populară „lumea cealaltă“ și clișeul lingvistic al stilului oficial, „lumea a treia“: hai dați zor cu porumbul că eu mă duc / puțin pe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
să fie identici; ecumenicitatea fiind înscrisă întotdeauna în definiția catolicității. De exemplu, Sfântul Chiril al Ierusalimului (†386) preciza că: „Biserica se numește catolică pentru că este în toată lumea, până la marginile pământului, pentru că învață desăvârșit toate dogmele necesare cunoștinței oamenilor despre lucrurile văzute și nevăzute, cerești și pământești..., pentru că îngrijește și vindecă tot felul de păcate săvârșite de trup și suflet și pentru că în ea sunt tot felul de virtuți în fapte și în cuvinte și în felurite daruri duhovnicești”. La rândul său
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de credință nicetan mărturisim: „Cred în Dumnezeu-Tatăl, atotputernic, făcătorul cerului și al pământului”. Dumnezeu-Tatăl este atotputernic, nenăscut, nevăzut, de necuprins cu mintea, neschimbat și veșnic. El este Dumnezeu bun și drept, creatorul cerului și al pământului. Între Dumnezeu-Tatăl, creatorul lumii văzute și nevăzute, și creaturile Sale există o legătură intimă. Astfel, în prima parte a imnului Te Deum laudamus se înfățișează un grandios tablou al lumii văzute și nevăzute care aduce o neîntreruptă cântare de laudă și cinstire Tatălui ceresc: „Pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
este Dumnezeu bun și drept, creatorul cerului și al pământului. Între Dumnezeu-Tatăl, creatorul lumii văzute și nevăzute, și creaturile Sale există o legătură intimă. Astfel, în prima parte a imnului Te Deum laudamus se înfățișează un grandios tablou al lumii văzute și nevăzute care aduce o neîntreruptă cântare de laudă și cinstire Tatălui ceresc: „Pe Tine, Dumnezeule, Te lăudăm, pe Tine, Doamne, Te mărturisim. Pe Tine, veșnicule Părinte, tot pământul te cinstește... Pe Tine, Sfânta Biserică Te mărturisește pe întregul pământ
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
aceasta apare și în cuvântarea Despre folosul cântării. Prin taina imnelor, împlinită cu credință - spune Sfântul Niceta - suntem legați de sfinți, adică de profeți și de mucenici, care cântă neîncetat minunile Dumnezeului celui veșnic. Extinderea hotarelor Bisericii într-o oikumenie văzută și nevăzută este exprimată prin expresia „communio sanctorum”. Prin „comuniunea sfinților”, Sfântul Niceta înțelege legătura harică supranaturală, care unește pe toți credincioșii din împărăția lui Dumnezeu, pe cei din viața aceasta și pe cei din Biserica triumfătoare, într-o mare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
deja în acest domeniu și cuvântul său, prin comparație, nu va fi decât o mică picătură. c) De asemeni, el precizează că nu se va ocupa de aspectele miraculoase din viața monahilor, ci va înfățișa în descrierea sa doar cele văzute și trăite în Egipt, unde se continuă răfuielile Sfinților Părinți, încă de la începutul predicării apostolice. d) Tratarea (tămăduirea) celor opt păcate capitale este prezentată ca fiind strâns legată de așezămintele monahale, deoarece în mănăstiri trebuie luptat în special contra acestor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mult într-un limbaj uman (Convorbiri duhovnicești IX, 25-27, 31-32). Urmare a episodului evanghelic cu Marta și Maria, Cassian afirmă trei chestiuni de bază: împarte existența umană în activă și contemplativă; schițează un șir continuu de contemplări pornind de la lucrările văzute ale lui Dumnezeu în creație și până la tainele dumnezeiești sesizabile doar cu simțurile duhovnicești; elaborează relația dintre acțiunea prezentă și contemplația prezentă și viitoare. Maestrul lui Cassian a fost Evagrie Ponticul. Mare parte din terminologia folosită de Cassian, privitor la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
această viață este asemănare a fericirii desăvârșite și eterne din cer. Contemplă fericirea existenței cerești acela care și-a fixat privirea minții asupra veșniciei. Sfârșitul vieții monahale este Împărăția lui Dumnezeu sau Împărăția cerurilor, iar Cassian pune în antiteză lucrurile văzute, materiale, muritoare și cunoscute cu cerul care este în altă parte, într-un loc către care doar sufletul se îndreaptă atunci când este eliberat de constrângerile (delimitările) trupului. Cassian utilizează în Convorbirea duhovnicească I două texte pline de substanță: unul al
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sau o temă ,,prin care Dumnezeu să poată fi prins în minte și ținut aici necontenit”. Cassian definește ,,starea cea mai înaltă a rugăciunii” ca fiind starea în care trebuie exclusă orice imagine a lui Dumnezeu, orice amintire a lucrurilor văzute ori spuse sau orice lucru de orice fel. Cu toate acestea, obsesiile, patimile, implicările în lume în scopuri lipsite de sfințenie, imaginile mentale care limitează întâlnirile minții cu divinul sunt subversive și la fel de primejdioase ca idolii păgâni sau evlavia bine
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
demonstrează că ascetismul și contemplația, se întâlnesc în curăția inimii. Învățătura lui Cassian despre curăția inimii are trei aspecte principale: o purificare ascetică, o echivalare teologică a curăției inimii cu iubirea și experiența eliberării de păcat în liniștea inimii. Contemplația, văzută ca și curăție a inimii în acțiune, este centrată pe Hristos și prin ea vine, unirea cu Dumnezeu. Cassian pune accentul pe vederea cu ochii sufletului, ca urmare a trăirii disciplinei ascetice monahale, și atrage atenția asupra faptului că cel
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Matei Călinescu: "Limitând extensiunea în spațiu și timp a acțiunii, tragedia clasică îl obligă pe poet la sondajul în adâncime: ceea ce se pierde pe planul orizontalității se câștigă pe acel al verticalității. În această transformare a amploarei în profunzime trebuie văzută justificarea istorică și estetică dar deloc logică a regulii celor trei unități."35 O altă normă a clasicismului privește separarea genurilor literare, fiecare fiind considerat a avea realitatea sa distinctă și ca urmare regulile sale particulare conform unui model ideal
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
-ne la numeroasele declarații ale lui T.S. Eliot însuși, care întotdeauna a perceput activitatea sa de critic drept o latură secundară dimensiunii creative propriu-zise, menită mai mult să lămurească propriile sale probleme de creație. În acest sens, eseurile sale trebuie văzute mai ales drept rodul unui poet practicant, cu atât mai mult cu cât, pentru Eliot, critica literară nu poate fi exercitată decât de cei implicați direct în procesul artistic. O dezvoltare a acestor principii se va face ulterior pe parcursul acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
oceanul corupției. Singura prezență creștin-democrată aflată azi în fruntea Statului, președintele Republicii, Oscar Luigi Scalfaro, recunoștea în august 1993 în fața adunării Comuniunii și Eliberării de la Rimini că "generația noastră, generația mea, a păcătuit grav" și lansa un apel la politica văzută ca serviciu. Deci, putem vorbi de sfîrșitul Democrației Creștine în Italia? Deocamdată se impun două observații. Mai întîi, revenirea în forță a intervențiilor Bisericii Catolice în politica italiană. Observația este cu atît mai frapantă cu cît după Vatican II aceasta
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Liviu PETCU În amintirea și pomenirea Părintelui Profesor Constantin Galeriu, la șapte ani de la nașterea sa în veșnicie. 2 CUPRINS Introducere ........................................................................................................................................... 6 „Cred...” .............................................................................................................................................. 9 „... întru Unul Dumnezeu...” ............................................................................................................ 12 „... Tatăl ...” ...................................................................................................................................... 13 „... Atotțiitorul ...” ............................................................................................................................ 14 „... Făcătorul cerului și al pământului, al tuturor celor văzute ...” ................................................... 16 „... și nevăzute...” ............................................................................................................................. 21 „Cred ... Și întru Unul Domn ...” ...................................................................................................... 22 „... Iisus Hristos ...” .......................................................................................................................... 25 „... Fiul lui Dumnezeu ...” ................................................................................................................ 26 „... Unul Născut Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii ... născut iar nu făcut ...” ...... 30 „... Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sănătatea sufletului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 357) ,, Căci aceasta este credința, când cineva pe cele făgăduite de Dumnezeu - chiar dacă nu sunt văzute cu acești ochi trupești - le socoate mai vrednice de crezare decât cele văzute, ce zac sub ochii noștri materiali”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Urările de bun venit ale aceluiași și lauda celor care au venit din împrejurimile Antiohiei, în vol. Cateheze baptismale, p. 122) 10 „Se numește credință, credința care face semne
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
adevăr, a crede aceasta înseamnă a crede în absurd, și negând o Providență conducătoare a lumii, înseamnă a nega evidența însăși”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 31-32) „... Făcătorul cerului și al pământului, al tuturor celor văzute ...” „Atunci când a creat, la început, tot ce a găsit de bine să creeze și, pentru ființele cugetătoare, nu a avut un alt motiv de a le aduce la existență decât pe Sine însuși, adică bunătatea Sa”. (Origen, Despre principii, Cartea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și stăruința în bine? Sfințenia nu (se capătă) fără (ajutorul) Duhului”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap.16, în PSB, vol. 12, p. 53) „ ... bolta înstelată sau cum i s-a mai spus cele de sus, culmea lumii văzute, care nu poate fi sesizată decât doar cu mintea și cu rațiunea, a fost numită tăria sau cer”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Cuvânt apologetic la Hexaimeron, în PSB, vol. 30, p. 126) „A știut Moise de ce s-a exprimat atât
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aerian, dacă există (o asemenea esență), sau foc imaterial, conform textului Scripturii: Cel ce face pe îngerii Săi duhuri și pe slugile Sale pară de foc (Lc. 1, 26); de aceea se și află într-un loc și se fac văzute, înfățișându-se celor vrednici cu corpurile proprii, pe când sfințenia este ceva exterior naturii lor și le-o aduce comuniunea cu Duhul”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 16, în PSB, vol. 12, p. 53) „Căci îngerii, precum s-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
raționale și nevăzute și toată podoaba celor spirituale, câte depășesc mintea noastră, ale căror nume nici nu este cu putință să le descoperim. Acestea umplu lumea cea nevăzută, după cum învață Pavel, zicând: În El s-au făcut toate, fie cele văzute, fie cele nevăzute, fie tronuri, fie domnii, fie începătorii, fie stăpânii, fie puteri (Col., 1, 16), fie oștile îngerilor, fie dregătoriile arhanghelilor”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, omilia I, V, în PSB, vol. 17, p. 75) „Când Moise
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la Hexaemeron, omilia I, V, în PSB, vol. 17, p. 75) „Când Moise spune că s-au făcut întru început, n-o spune ca și cum ar da mărturie că timpul este mai vechi decât toate cele făcute, ci spune că cele văzute și percepute de simțurile noastre au luat început în urma celor nevăzute și spirituale”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, omilia I, V, în PSB, vol. 17, p. 76) „Că nimic nu se sfințește decât prin prezența Duhului. Aducerea îngerilor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Despre pruncii morți prematur, către Hierios, Preliminarii, în PSB, vol. 30, p. 416) „Fiecare, după firea sa, este trup: îngerul, sufletul și demonul. Acestea, deși fine prin firea și alcătuirea lor, sunt, totuși, trupuri, (trupuri) fine, după cum trupul (nostru cel văzut) este dens.” (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia a IV-a, 9, în PSB, vol. 34, p. 102) „... Duhurile raționale din cer ... sunt rânduite de Dumnezeu spre ajutorul nostru.” (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sentimentele lăuntrice și adâncurile minții.” (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea I, Prima convorbire cu părintele Serenus, cap. XII, 1-3, cap. XIII, 1-2, în PSB, vol. 57, p. 421) „Nimeni dintre credincioși nu se îndoiește că, înainte de facerea acestei lumi văzute, Dumnezeu a creat puterile duhovnicești și cerești pentru ca ele să știe că au fost plăsmuite din nimic din bunăvoința Creatorului spre gloria Lui și pentru ca ele să-I aducă neîncetat mulțumiri pentru slava Lui cea mare”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
credința în El, cei care sunt pe calea pieirii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXVII, I, în col. PSB, vol. 21, p. 333-334) „Când profeții nimic nu au izbutit, când îngerii și arhanghelii, când întreaga natură văzută și nevăzută cu nimic nu puteau să ajute, atunci și el a iconomisit prezența Lui printre oameni, arătând prin aceasta, că faptul salvării omului avea nevoie de puterea dumnezeiască”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
creștin a scris opere filosofice, iar după botez tratate teologice și polemice (Împotriva maniheilor, pelagienilor, arienilor etc.) (...). (n. s. 238, p. 878) 46 „Cel Unul-Născut, mai înainte de veci, Cel nepipăit, Cel curat, Cel netrupesc, a intrat în trupul meu cel văzut și stricăcios. Pentru ce? Pentru ca fiind văzut să mă învețe, și învățându-mă să mă povățuiască spre ceea ce nu se vede. Pentru că oamenii dau mai multă crezare ochiului decât auzului, pentru că pun la îndoială ceea ce nu văd, pentru aceasta a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de Aur, Cuvânt de laudă la Sfânta mare Muceniță Drosida și despre aducerea aminte de moarte, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 500) „...nu s-a rușinat de noi Stăpânul întregii firi văzute și nevăzute, ci umilindu-Se pe Sine și luând asupra Sa pe omul căzut sub patimile de ocară și sub osânda dumnezeiască, s-a făcut întru toate asemenea nouă, afară de păcat (Evr. 4, 15), adică afară de patimile de ocară. El
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]