4,335 matches
-
potrivit propriilor opțiuni și aptitudini. Societatea civilă este în continuă schimbare, iar acțiunile ei sunt sincrone cu noile abordări astfel că, în ultimul deceniu, și rolul organizațiilor nonguvernamentale, în general, și cel al persoanelor cu handicap, în special, capătă noi valențe calitative. În societatea civilă se produc mutații de rol. Organizațiile nonguvernamentale devin furnizoare de servicii, inițiază legislații și strategii, formează specialiștii, promovează imaginea. Aceste grupuri asociative devin cu adevărat parteneri nu numai ai persoanei cu handicap, ci și ai instituțiilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de comportament, conduite de tip deviant, sociopatii, creșterea violenței, toxicomanii și perversiuni sexuale. Având o problematică atât de vastă, acest tratat este extrem de util și necesar specialiștilor dar și tuturor celor care sunt interesați de domeniu, deoarece igiena mintală, prin valențele sale multiple, reprezintă un important instrument în activitatea psihologului, a defectologului, a asistentului social și a sociologului. Acțiunea de igienă mintală se întemeiază pe un program de psihoprofilaxie, care implică activitatea unei „echipe terapeutice” complexe, cu caracter interdisciplinar, în care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
ANCHETA SOCIOLOGIC| ȘI SONDAJUL DE OPINIE CuprinsTC "Cuprins" Capitolul I Cunoașterea socialului. Puncte de reper epistemologice 9 1. Realitatea socioumană din perspectivă sociologică 9 2. Valențele și limitele cunoașterii comune 12 2.1. Virtuți ale cunoașterii comune 12 2.2. Limite generale ale cunoașterii comune 15 2.3. Mecanisme și erori specifice 17 3. Teoretic și empiric 21 4. Cantitativ și calitativ: complementaritate, și nu opoziție
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în care rezultatele unor anchete și sondaje să fie testate rapid și tranșant, sunt rare șirezultatele unor așa-zise studii pe bază de anchetă sociologică pot avea o circulație largă, în ciuda caracterului lor neștiințific, producând chiar efecte sociale semnificative. 2. Valențele și limitele cunoașterii comunetc "2. Valențele și limitele cunoașterii comune" 2.1. Virtuți ale cunoașterii comunetc "2.1. Virtuți ale cunoașterii comune" Oamenii trăiesc, muncesc și se realizează în și prin contextul și problematica vieții sociale, laolaltă și în interacțiune
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sondaje să fie testate rapid și tranșant, sunt rare șirezultatele unor așa-zise studii pe bază de anchetă sociologică pot avea o circulație largă, în ciuda caracterului lor neștiințific, producând chiar efecte sociale semnificative. 2. Valențele și limitele cunoașterii comunetc "2. Valențele și limitele cunoașterii comune" 2.1. Virtuți ale cunoașterii comunetc "2.1. Virtuți ale cunoașterii comune" Oamenii trăiesc, muncesc și se realizează în și prin contextul și problematica vieții sociale, laolaltă și în interacțiune cu semenii lor. Indivizii umani posedă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
subiecților-actori implicați în respectivul fenomen, datele culese prin interviuri, chestionare, discuții de grup sau alte tehnici reprezintă „materia primă” de bază în construcțiile ulterioare, oricât de dezvoltate și subtile apar ele în final. O remarcă se impune cu privire la specificul și valențele cunoașterii comune înproblematica socioumanului: ea nu trebuie tratată - așa cum nu de puține ori se întâmplă, inclusiv în literatura de specialitate - ca fiind ceva omogen sau chiar amorf și difuz, ci puternic diferențiată, pe un continuum ce pornește de la constatări simple
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
totul evidentă (vezi și ***, 1988). Din mai multe cauze, printre care se numără și varietatea, fluiditatea, inextricabilitatea socialului și umanului, sociologia și alte discipline socioumane n-au atins rigoarea descriptivă, explicativă și predictivă a științelor naturii și nu posedă nici valențele explicative ale acestora. Prin tipul de demers investigațional pe care-l practică (specificarea și operaționalizarea conceptelor și ipotezelor, culegerea de date concrete în condiții comparabile, prelucrări statistice etc.), ele au însă tot mai mult un caracter științific, atribut care se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
viața merge înainte, câtor oameni nu li s-a întâmplat asta, iubita este o ființă nemaipomenită, dar nu e unică și de neînlocuit. Chiar dacă nu vei găsi alta la fel, noua iubită poate fi și ea la fel de valoroasă, pe alte valențe. Și, de fapt, gândindu-te bine, dacă n-a știut să prețuiască o ființă cum ești tu, nici nu e chiar atât de sensibilă și inteligentă. Schimbă, stimate cititor, cadrul de referință. Deplasează problema dintr-un loc întunecat, urât și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai mari, de la regulile stricte cerute de acest gen de eșantionare. • Între tehnicile de eșantionare - chiar probabilistice - există diferențe mari în ceea ce privește asigurarea reprezentativității, deci nu toate au aceeași valoare de cunoaștere. Faptul că se aplică în practică și cele cu valențe de reprezentativitate mai reduse se explică prin avantajele materiale pe care le oferă asemenea proceduri. Sociologul ar trebui să rețină măcar ideea că, în asemenea cazuri, eroarea de eșantionare e maimare și să nu aplice mecanic singura formulă de calculare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pentru depresie poate să fie o caracteristică a speciei, capacitate care se transformă în depresie în condițiile adecvate de mediu. Așa cum rezultă din ipoteza avansată, condițiile de mediu care ar trebui să declanșeze depresia sunt reprezentate de pierderi (loss) cu valență socială. Într-adevăr, studiile de epidemiologie arată că apariția depresiei este asociată cu pierderi sociale. Trebuie menționat însă că nu toți cei care se confruntă cu astfel de evenimente dezvoltă depresie. În plus, studiile gemelare au reliefat faptul că eritabilitatea
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Galton considera că, deși anumite caractersictici umane par să fie transmise mendelian, procenul lor este mic și, așadar, paradigma mendeliană nu este reprezentativă pentru populația umană. Adepții paradigmei mendeliene, pe de altă parte, vedeau analizele bazate pe principii galtoniene fără valență euristică, deoarece predicțiile erau imprecise la nivel de individ, bazându-se mai mult pe studii populaționale. Fisher a fost cel care a arătat că principiile lui Galton pot fi puse în corespondență cu cele ale lui Mendel dacă se consideră
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de prieteni, mulți dintre ei păstrând acum legături strânse. Aceasta performanță se datorează cu siguranță faptului că prin specificul activităților propuse au fost nevoiți să lucreze și să evolueze Împreună. Experiențele trăite de elevii implicați În proiect au avut atât valențe cognitive, cât și moral afective sau estetice. A existat o competiție reală, constructivă Între participanți, toți Încercând să se evidențieze la o probă sau alta ca niște veritabili sportivi atât la cele individuale, cât și la cele pe perechi sau
EDUCAȚIA NONFORMALĂ – MIJLOC DE INTERRELAȚIONARE ÎNTRE COPII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Simina GRIGORUȚĂ, Elena SEMEN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2126]
-
Nosce te ipsum”. În întreaga dezvoltare a găndirii filosofice, reflecția asupra cunoașterii s-a aflat într-o strănsă unitate cu cea asupra existenței. După unii filosofi, cunoașterea, activitate teoretică a omului, se opune acțiunii în lume, această problemă cunoscănd trei valențe: problema originii cunoașterii umane este aceea de a ști dacă ea provine din experiență (empirism) sau din rațiune (raționalism). S-a ajuns la concluzia că, dacă esența cunoașterii noastre se dezvoltă odată cu extinderea experienței și cu progresul științei, atunci însăși
Mitul lui Sisif – atributul cunoaşterii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Eglantina Becheru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2310]
-
major pentru societate. Societatea convertește și, după caz, corupe. O societate cu valorile neașezate, cu echilibrele sale îndoielnice, va converti în ritmul dat. Școlii revenindu-i misiunea coeziunii și de incubator al actorilor sociali, incubator în care serurile administrate au valențele altoiului. Lujerii acestui mediu fiind comportamentele, atitudinile unui corp social sănătos. Dincolo de obiectivele de socializare, e un proiect de developare a realității în intenționalitatea traducerii acesteia în sensuri accesibile și valori pragmatice. Realitatea fiind extrem de complexă, s-a impus necesitatea
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
modalități principale: 1. scotomizarea (procesul mintal prin care individul trece cu vederea contradicția dintre "vorbe" și "fapte") informației negative traumatice, acest tip de informație este ignorat, negat, reprimat,evitat. 2. distorsiunea informației reinterpretarea ei într-un cadru care îi diminuează valențele sale negative (exemplu: raționalizare, proiecție, idealizare). Rolul mecanismelor cognitive de coping este într-adevăr important. Ele mediază relația dintre informația traumatizantă și vulnerabilitatea biologică a unor subiecți la acest gen de informație. Persoanele predispuse să prelucreze preponderent informația traumatică și
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
simbolul nu e personal. El are, și aici Eliade reia ideea dragă lui Jung, un caracter transpersonal: „simbolul intervine În opera unui scriitor chiar și fără voia lui, chiar mai ales, dacă acesta nu-și dă seama de sensul și valențele simbolului prezent În sa artistică. Nu este vorba firește, de un „simbolism personal” descoperit sau interpretat de un scriitor anumit (creațiile de acest fel sunt hibride și inerte), ci de simbolismul ecumenic, universal, ușor de recunoscut În mai multe culturi
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
ritual, iconografie etc.) (). Intuit de un creator, un anumit simbol intervine Într-o operă de artă și o organizează cu o coerență a lui proprie, cu o „logică” absconsă, fără ca autorul să și dea totdeauna seama de sensul, proporțiile sau valențele acestui simbol. Fiecare mare creator redescoperă anumite simboluri, fără să știe de ele, printr un act inițial de intuiție. Fără Îndoială că asemenea simboluri centrale sunt „relevate”; ele coboară „dintr-o zonă extrarațională pe care o putem sau nu numi
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
profan”, arătându-i anumite semnificații absconse, s-ar putea spune că toate interpretările lui sunt străine operei, sunt „puse” sau „găsite” de el acolo, autorul fiind cu totul străin de asemenea preocupări, ele folosind doar Întâmplător anumite procedee literare cu valențe simbolice ... Se poate constata că „voința” sau „cultura” autorului nu prea contează, când e vorba de identificat Într-o operă literară un simbol sau un principiu metafizic. Simbolul Își face loc și luminează În felul lui Întreaga operă, cu sau
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Memoria. Gândirea. Imaginația (2003), Repere pentru o concepție umanistă asupra educației (2005), Educația, profesorul și vremurile (2009), Grijile și îngrijorările profesorului (2013). La editura Institutul European Iași au mai apărut: O psihologie a educației (2005), Comunicarea interpersonală. Aspecte formative și valențe psihologice (2008). Gabriel ALBU, Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ-educative (c) 2013 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Cu sentimentul neputinței, ei își dau seama că nu pot face față singuri pentru mult timp (și la nivel satisfăcător) acestor timpuri imprevizibile, iuți, presante, exigente, amenințătoare și amețitoare. Așa încât, cei mai mulți preferă să se asocieze, să se alăture, să găsească valențe și preocupări, situații care să-i apropie de ceilalți, pentru a fi și a lucra împreună. În felul acesta nu întotdeauna în cunoștință de cauză ei își asigură un suport moral, social, emoțional necesar supraviețuirii, încrederii în sine, împărtășirii problemelor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
preocupat de fantastic este Hans Christian Andersen, autor care împrumută motive din anumite basme nordice cunoscute și inventează altele, alternând melancolia tulburătoare (Lebedele) cu umorul rafinat (Hainele împăratului, Amnarul etc.) Spre deosebire de fantasticul european, în Statele Unite acesta apare cu forme și valențe noi. Demonia existentă în romanele lui Nathaniel Hawthorne este un rezultat artistic mai întâi absorbit pentru a fi apoi negat. Apariția lui Hermann Melville și al lui Edgar Allan Poe este un fenomen, din păcate, singular, singularitate ce se explică
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
introductivă, ar putea trece ușor drept o narațiune realistă. Ni se îngăduie accesul la mecanismele generative ale unei povești, care, deși pare fantastică, nu este decât istoria unui spectacol teatral. Mesajul încifrat al acestei povești a fiului de negustor, dincolo de valențele propriu zis moralizatoare ale textului, ar fi acela că teatrul nu este o joacă oarecare, ci marele joc al regilor. 2.4. Satanismul caragialian Promițătoarele și totuși începuturi timidele de ,,carieră’’ ale satanei, detectabile în schițe cu aspect de snoavă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
economia somnului, având un rol important în menținerea echilibrului psihofiziologic. În unele boli psihice sau uneori în situații stresante, visul poate avea un conținut neplăcut, terifiant, care poartă denumirea de coșmar. Reveria sau visul cu ochii deschiși poate avea și valențe negative când separă individul de realitate, ancorându-l în aspirații nerealizabile, dar poate avea și valențe pozitive. Este vorba de trăirea în teritoriul imaginarului a unor dorințe imposibil de realizat în realitate. Coșmarurile și reveriile cu valențe negative apar în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în situații stresante, visul poate avea un conținut neplăcut, terifiant, care poartă denumirea de coșmar. Reveria sau visul cu ochii deschiși poate avea și valențe negative când separă individul de realitate, ancorându-l în aspirații nerealizabile, dar poate avea și valențe pozitive. Este vorba de trăirea în teritoriul imaginarului a unor dorințe imposibil de realizat în realitate. Coșmarurile și reveriile cu valențe negative apar în nevroze, în situații psiho-traumatizante, stări reactive și în epilepsia psihosenzorială. O altă producție imaginativă este minciuna
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
poate avea și valențe negative când separă individul de realitate, ancorându-l în aspirații nerealizabile, dar poate avea și valențe pozitive. Este vorba de trăirea în teritoriul imaginarului a unor dorințe imposibil de realizat în realitate. Coșmarurile și reveriile cu valențe negative apar în nevroze, în situații psiho-traumatizante, stări reactive și în epilepsia psihosenzorială. O altă producție imaginativă este minciuna, care este o distorsionare voită a adevărului. Există mai multe tipuri de minciună: * Minciuna convențională: ce exprimă o anume decență pentru
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]