7,566 matches
-
au decis că Biserica și-a încălcat propriul statut, deoarece raportul contractual ar fi trebuit reziliat de către Consiliul Diocezei și nu de către Consiliul Central. Această concluzie nu afectează, în viziunea Curții, deficitul de competență al instanțelor cehe în a decide validitatea acestei relații ori nulitatea la finalul ei. Prin urmare, art. 6 § 1 nu a fost încălcat. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 9, Curtea a respins această solicitare, afirmând că reclamanții ar fi avut posibilitatea de a susține o astfel de
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
a făcut o evaluare a autonomiei religiilor, care nu este bazată pe jurisprudența anterioară. Acesta a fost primul caz când o comunitate religioasă se plânge de încălcarea art. 9. Prin urmare, Curtea a fost obligată să instituie anumite principii generale. Validitatea acestor principii nu a fost contestată până acum și acesta este motivul pentru care, în aproape toate cazurile în legătură cu autonomia religiilor, Curtea subliniază următoarele motive dezvoltate în Hasan și Chaush c. Bulgaria: "Curtea reamintește că toate comunitățile religioase există tradițional
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
cu valoare juridică mai scăzută, cum ar fi raportul Comisiei de Monitorizare a Consiliului Europei privind "Onorarea obligațiilor și angajamentelor de către Ucraina", sau decizii ale instanțelor de control constituțional, cum ar fi decizia Curții Constituționale Federale Germane din 1985 cu privire la validitatea concedierii de către Biserică a angajaților care nu au respectat obligația de loialitate. Aceasta reprezintă mult mai mult decât felul în care Curtea a înțeles să apere drepturile omului cu câțiva ani în urmă. Acest tip de abordare este o dezvoltare
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Etienne Bonnot de Condillac (1715 - 1780), prin Johann Heinrich Lambert (1728 - 1777) și prin mulți alții - raportează atât raționamentul, cât și studiul acestuia, respectiv știința logicii, la calcul , În speță la adunare și scădere. REZOLUȚIA, CA METODĂ DE CONFIRMARE A VALIDITĂȚII SCHEMELOR DEDUCTIVE IDENTIFICAREA CONCLUZIEI UNUI GRUP DE PREMISE, PRIN TEHNICA REZOLUȚIEI este o consecuție corectă, Întrucât se reduce la , adică la , care se rezolvă Într-o clauză vidă date fiind ca logic-adevărate formulele „p ↑ q“ și „p“, urmează că este
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
teoreme) ale logicii predicatelor de ordinul I, așa cum sunt acestea Înfățișate de către Bertrand Russell și Alfred North Whitehead, În primul volum din Pricipia Mathematica . Prin aceasta, se ajunge la unificarea deciziei (ca procedură logică de verificare, sau de confirmare a validității) cu demonstrația (ca redescoperire a concluziei unor premise și ca „raționament reconstructiv“, dacă nu ca procedură de inova PRELEGERI ACADEMICE 63 re, prin impunerea de noi informații, pe baza celor deja cunoscute, ori de identificare a datelor din care pot
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
îmbunătățire ale acestuia. Rezultatele obținute s-au concretizat în: 1° Stabilirea unei formule generale de aproximare a ciclurilor de histerezis dinamice pornind de la: a) considerente energetice; b) analiza fenomenelor asociate deplasării pereților Bloch în câmp magnetic. Criteriul de apreciere a validității modelului propus l-a costituit evaluarea cu o precizie cât mai ridicată a pierderilor de energie în materialul magnetic analizat. 2° Propunerea privind delimitarea domeniului posibil de magnetizare în cel al câmpurilor slabe și domeniul câmpurilor mediiintense, domenii în care
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
aceasta nu din temeiurile oferite de realiștii moderați. A treia concluzie este aceea că moralismul reprezintă o metodologie pe care filosofia politică este pe deplin justificată să o utilizeze și că niciun contra-argument realist (radical) nu reușește să atingă teza validității și necesității acestei metodologii. În sfârșit, potrivit celei de a patra concluzii, toate obiecțiile avansate în cruciada realiștilor, radicali sau moderați, împotriva "moralismului" sunt nesustenabile (de cele mai multe ori, ele fiind rodul unor neînțelegeri sau deformări grave ale poziției filosofilor acuzați
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
constitui rezultatul unor procese sau decizii politice concrete. Altfel spus, pentru a evita circularitatea sau regresul în argumentare, justificarea lor trebuie să transceandă procesele politice existente sau "politica reală" (i.e., justificarea lor trebuie să recurgă la principii care au o validitate independentă de procesele și deciziile politice curente). De ce ar trebui, așadar, ca toți (sau măcar suficient de mulți dintre) subiecții unei ordini sociale stabile și sigure să fie de acord (în mod liber) în privința acceptabilității ei pentru ca acea ordine socială
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
cei doi -, nu am putut vedea nicio altă bază justificativă a acestor valori decât ideea libertății și egalității fiecărei persoane. Și de vreme ce acestea sunt exemple tipice de valori utilizate în filosofia morală, este incomprehensibil pentru noi de ce cineva ar nega validitatea conceperii lor ca valori morale [...] Argumentul realist este acela că putem să ne descurcăm și fără moralismul politic, i.e., genul de teorie politică ale cărei teorii sunt fundamentate pe principii și valori morale. Dar dacă realiștii încep să argumenteze că
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
principii epistemice fundamentale (presupuse a fi) unanim acceptate în "epistemologia populară". Proiectul este cu siguranță unul filosofic, însă, după câte îmi pot da eu seama, nu unul de natură normativ-morală. El pare mai curând subsumabil epistemologiei decât filosofiei morale. Iar validitatea afirmației că acest proiect ridică o problemă pentru definirea filosofiei politice ca ramură a eticii nu depinde, desigur, de șansele lui de succes. Afirmația rămâne validă, altfel spus, chiar dacă ne situăm de partea celor care au argumentat sau argumentează că
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
liberi și egali. Consider, altfel spus, că Ronald Dworkin sau Will Kymlicka au avut dreptate să insiste că acceptarea și interpretarea cât mai adecvată a principiul tratării tuturor cetățenilor ca (liberi și) egali constituie o condiție sine qua non de validitate pentru orice concepție politică. A contesta legitimitatea acestui principiu moral și legitimitatea sa drept criteriu de validitate al concepțiilor politice înseamnă a te plasa cu mult dincolo de sfera rezonabilului, plauzibilului și - în general - de regulile unei dezbateri acceptabile și civilizate
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
că acceptarea și interpretarea cât mai adecvată a principiul tratării tuturor cetățenilor ca (liberi și) egali constituie o condiție sine qua non de validitate pentru orice concepție politică. A contesta legitimitatea acestui principiu moral și legitimitatea sa drept criteriu de validitate al concepțiilor politice înseamnă a te plasa cu mult dincolo de sfera rezonabilului, plauzibilului și - în general - de regulile unei dezbateri acceptabile și civilizate. Principiul tratării tuturor cetățenilor ca (liberi și) egali rezultă cu necesitate din principiul egalității umane fundamentale, principiu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
tuturor cetățenilor ca (liberi și) egali rezultă cu necesitate din principiul egalității umane fundamentale, principiu indemonstrabil, dar, bineînțeles, nu mai puțin valid și nu mai puțin imperativ din cauza indemonstrabilității sale2. Există foarte multe principii, concepții sau reguli etice a căror validitate constituie subiectul unui dezacord rezonabil. Principiul tratării tuturor cetățenilor ca liberi și egali sau principiul egalității (și libertății) umane fundamentale nu fac parte, însă, din categoria acestor principii 3. În lumina acestor convingeri, cred că sunt îndreptățit să consider că
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
săi, o disciplină bazată "nu pe adevărurile moralității, ci pe acele trăsături fundamentale ale condiției umane care constituie realitatea vieții politice"25 și care să întrebe "ce principii trebuie să capete forță de lege"26 fără a se interesa despre validitatea lor morală, ci numai despre "cât de bine pot ele rezolva problemele distinctive ale vieții politice (i.e., conflictele, dezacordul, puterea și autoritatea)"27. Într-o afirmație similară tezei pentru care au argumentat Eva Erman și Niklas Möller, Larmore a obiectat
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
obiectat că filosofia politică nu poate preciza condițiile în care puterea coercitivă poate fi exercitată în mod legitim (iar un sistem politic nu își poate asigura percepția de legitimitate în fața cetățenilor) fără ajutorul unor "principii ale dreptății prezentate ca având validitate independentă de ordinea politică în sine"28. E adevărat, a opinat Larmore, Williams are dreptate să considere că exigența legitimării puterii politice nu este neapărat o exigență morală, ci una inerentă politicii. Însă Williams și realiștii care îl urmează în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
care trebuie să exprime o moralitate anterioară politicii: ea trebuie să încorporeze o idee despre ceea ce constituie o exercitare dreaptă a puterii coercitive - iar o astfel de idee nu este doar o concepție morală, ci o concepție morală a cărei validitate trebuie să fie înțeleasă ca fiind antecedentă autorității statului, în virtutea faptului că ea servește fundamentării acestei autorități"29. Pentru a sprijini această teză, Larmore a apelat, practic, așa cum l-am înțeles eu, la o tactică extrem de simplă, dar nu mai
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în Do All Persons Have Equal Moral Worth? On 'Basic Equality' and Equal Respect and Concern, (ed.) Uwe Steinhoff (Oxford University Press, Oxford, 2014), pp. 30-52. 3 De altfel, după știința mea, puținele tentative ale filosofilor contemporani de a ataca validitatea acestui principiu - precum cele ale lui John Kekes ("A Reasonable Alternative to Egalitarianism", în Contemporary Debates in Political Philosophy, (ed.) Thomas Christiano și John Christman (Oxford: Wiley-Blackwell, 2009), pp. 282-299) sau Louis Pojman ("On Equal Human Worth: A Critique of
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
trebuie sa îndeplinească următoarele cerințe: 1. să posede un obiect propriu de cercetare, 2. să posede un sistem conceptual specific, 3. discursul științific să fie construit prin respectarea legilor generale ale logicii, 4. există modalități practice prin care se testează validitatea discursului teoretic, adică tehnici de verificare obiectiva a propozițiilor. Cercetarea, depinzând de punctul de vedere din care este privită la un moment dat, poate fi descrisă ca: - O căutare a cunoașterii și în alegerea lucrurilor - O experiență interesantă și câteodată
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cunoașterea științifică ar fi: a. Autoritatea - acceptăm opiniile cuiva a fi valide, numai pentru că se află într-o poziție de autoritate față de noi. Dacă noi nu cunoaștem cum respectiva sursă a ajuns la rezultatele respective, nu ne putem pronunța asupra validității ei. b. Tradiția - este autoritatea trecutului. c. Miturile mass-media - exprimă un interes politic, social, etc. d. Experiența personala - nu tot ceea ce trăim este valid în orice situație sau orice persoană. POSTULATELE CUNOAȘTERII ȘTIINȚIFICE Cunoașterea științifică se bazează pe cinci postulate
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
al celei de-a doua propoziții. Deci, conținutul informativ este: conjuncția > echivalența > implicația; conjuncția > implicația; conjuncția > disjuncția. Compararea conținutului informativ al propozițiilor complexe poate viza și ipotezele în care sunt puse în relație nu numai două, ci mai multe variabile. Validitatea ipotezelor Poetul mistic german Novalis spunea: Ipotezele sunt plase: numai cel care le aruncă va putea prinde. Foarte adevărat, dar trebuie să înnozi plasele astfel încât să mărești probabilitatea de a prinde și, pe cât posibil, chiar exemplare uriașe. Se pune, deci
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
german Novalis spunea: Ipotezele sunt plase: numai cel care le aruncă va putea prinde. Foarte adevărat, dar trebuie să înnozi plasele astfel încât să mărești probabilitatea de a prinde și, pe cât posibil, chiar exemplare uriașe. Se pune, deci, problema condițiilor de validitate a ipotezelor. Pentru a fi valide, ipotezele trebuie să se fondeze pe fapte reale, să fie verificabile (să utilizeze concepte operaționale) și specifice (să nu se piardă în generalități). În afara acestor condiții menționate de Madeleine Grawitz (1972), adăugăm și restricția
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
astăzi sunt folosite în legătură cu toate funcțiile psihice și în toate domeniile de activitate. Testul este o probă relativ scurtă, standardizată care vizează determinarea cât mai exactă a unor însușiri psihice. Pentru a fi util, testul trebuie să întrunească niște calități: - validitatea - vizează gradul în care testul măsoară ceea ce și-a propus; 84 83fidelitatea - se referă la stabilitatea în timp a rezultatelor, adică obținerea de rezultate relativ asemănătoare la o nouă aplicare; - standardizarea - presupune să ofere aceleași condiții subiecților supuși examinării fără
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
formulată, trebuie verificat dacă răspunsul la aceasta nu există deja urmărind principala sursă din literatura de specialitate. Trebuie să știm să cercetăm, într-o masă considerabilă de informații, articolele pertinente. Urmează, apoi etapa parcurgerii acestor articole, pentru a le aprecia validitatea și aplicabilitatea. Dacă la sfârșitul acestei etape răspunsul la între bare nu există sau dacă este incomplet, atunci este perfect justificat să întocmim un protocol. 1. Prima etapă o reprezintă cercetarea bibliografică propriu-zisă, adică identificarea publicațiilor care se referă la
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
scopul cercetării expus în finalul introducerii a fost sau nu atins. Aceasta implică rezumarea principalelor rezultate, singura lor reluare acceptabilă într-un raport de cercetare. Nici un alt rezultat nou nu trebuie să apară. Al doilea obiectiv este aprecierea calității și validității rezultatelor. Discutarea critică și obiectivă a lucrării se refera la fiecare capitol al articolului. Al treilea obiectiv este acela de a compara rezultatele cu cele ale altor autori. Dacă există diferențe, trebuie încercată explicarea lor. Autorii pot acum să-și
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cu carii ar fi mai râvnitori și să face el diadoh apostolilor, carii sunt împărați și preoți ai bisericii, de vreme ce dimpreună lucrează cu Dumnezeu, pentru mântuirea lumii. (72)] Ritualul de înscăunare prevedea și participarea obligatorie a "țării", drept garanție a validității mărturiei lăsate posterității; asistența publică era totodată și cel dintâi filtru social în efortul colectiv de memorare a evenimentului cu relevanță istorică și identitară. Atât în imaginarul românesc, cât și în prima parte a Învățăturilor lui Neagoe, topos-ul domnului-Pantocrator
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]