1,950 matches
-
a dispărut și din orașul nostru. „Vals funebru, depărtat”, „Un vals îndoliat și monoton”. Pentru noi, valsul e rotire amețitoare, jubilație extremă, nu tristețe. Nimic din el nu ne amintește de moarte. Totuși Bacovia n-a inventat un astfel de vals. Au existat și „valsuri funebre”. în schița „Valsul” (volumul Simplu, p. 39), Traian Demetrescu amintește de valsul din Faust, cîntat la o înmormîntare. Sau care evocă funebrul, cum era acela ce-l emoționa pe Pantazi: „un vals domol, voluptuos și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
orașul nostru. „Vals funebru, depărtat”, „Un vals îndoliat și monoton”. Pentru noi, valsul e rotire amețitoare, jubilație extremă, nu tristețe. Nimic din el nu ne amintește de moarte. Totuși Bacovia n-a inventat un astfel de vals. Au existat și „valsuri funebre”. în schița „Valsul” (volumul Simplu, p. 39), Traian Demetrescu amintește de valsul din Faust, cîntat la o înmormîntare. Sau care evocă funebrul, cum era acela ce-l emoționa pe Pantazi: „un vals domol, voluptuos și trist”. Greșim, fără îndoială
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
depărtat”, „Un vals îndoliat și monoton”. Pentru noi, valsul e rotire amețitoare, jubilație extremă, nu tristețe. Nimic din el nu ne amintește de moarte. Totuși Bacovia n-a inventat un astfel de vals. Au existat și „valsuri funebre”. în schița „Valsul” (volumul Simplu, p. 39), Traian Demetrescu amintește de valsul din Faust, cîntat la o înmormîntare. Sau care evocă funebrul, cum era acela ce-l emoționa pe Pantazi: „un vals domol, voluptuos și trist”. Greșim, fără îndoială, imaginîndu-ni-i pe cei care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
e rotire amețitoare, jubilație extremă, nu tristețe. Nimic din el nu ne amintește de moarte. Totuși Bacovia n-a inventat un astfel de vals. Au existat și „valsuri funebre”. în schița „Valsul” (volumul Simplu, p. 39), Traian Demetrescu amintește de valsul din Faust, cîntat la o înmormîntare. Sau care evocă funebrul, cum era acela ce-l emoționa pe Pantazi: „un vals domol, voluptuos și trist”. Greșim, fără îndoială, imaginîndu-ni-i pe cei care au reușit în literatură ca fiind singurii îndreptățiți să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un astfel de vals. Au existat și „valsuri funebre”. în schița „Valsul” (volumul Simplu, p. 39), Traian Demetrescu amintește de valsul din Faust, cîntat la o înmormîntare. Sau care evocă funebrul, cum era acela ce-l emoționa pe Pantazi: „un vals domol, voluptuos și trist”. Greșim, fără îndoială, imaginîndu-ni-i pe cei care au reușit în literatură ca fiind singurii îndreptățiți să parvină la o asemenea situație. într-o oarecare măsură, succesul lor se explică și prin ratările altora. în „Notița” (o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
înduioșat și nu mi-a adus lacrimi în ochi fără de voie”. Romanța pe versurile lui Alecsandri sau „Cuibul părăsit” de Eug. Ceaicovschi copleșea „sufletele sentimentale”, la fel ca „Santiago” pe ale celor cu nostalgia altor orizonturi geografice. Bacovia cînta, apoi, valsuri, probabil „Rêve d’amour” de Th. Bonheur, „Dichterliebe” și „Les fruits du mariage” de A. Cirillo etc., la modă în primii ani ai secolului XX, sau Chopin („lugubrul marș al lui Chopin”). Nu i neg cîtuși de puțin sensibilitatea și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
avea sonorități metalice, de trompete, sau stridențe vocale. Muzică „de noapte”, cîntată tare, în aer liber sau muzică lăutărească amestecată cu zgomotele localurilor de consum. Mai rar muzică de salon, la clavir și vioară. Uverturile, rapsodiile, ariile din opere romantice, valsurile, cîntate de fanfare (sau „harmonii”), aveau alte culori decît cele pe care le știm azi. De aci și efectele lor diferite: „Și tot orașul întrista,/Fanfara militară”. („Fanfară”) Sau: „Orchestra evoca anii tineri și, poate, mîngîia maturități”. („Impresii de roman
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
triste a situării într-o vârstă și o epocă pe care poetul le înțelege cu amărăciune. Poemele ocazionale precum Anul nou păstrează astfel intacte trăsăturile unei lirici încă proaspete, adăugându-le doar un bemol... rococo: "Prin găuri de flaut/ e valsul trist al portativelor/ și sună-a colindă sau rugă/ Sunt versuri ieșite din front/ și nesperat se conjugă// Poartă-n casă/ poartă naltă de rai/ ce separă golul de plin/ s-a deschis/ și-n brațele mele duble/ pot de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Europa, a devenit dificil să percepi Europa. Fără îndoială, privit din Statele Unite, micul continent apare ca un soi de mare Disneyland înțesat de biserici, palate, conace, acropole, sate îmbătrînite, restaurante cu specific, berete basce, pălării tiroleze, olandeze cu saboți, sirtaki, valsuri vieneze. Astfel, în filmul Fantôme à vendre (1935) al lui René Clair, un american înstărit pune să i se clădească un castel scoțian înconjurat, în chip de șanț cu apă, de un canal cu gondole, deoarece "asta are un aer
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
debut în 1927, pe când D. era secretar de redacție), „Rampa”. Ca funcționar în Ministerul Învățământului (între anii 1928 și 1937), a continuat să publice proză în „Dimineața”, „Convorbiri literare”, „Universul literar” și în volume. Succesul obținut cu romanul Invitația la vals (1936) îi permite să-și asume conducerea Editurii Bucur Ciobanul, unde, în special în perioada 1942-1947, va iniția un amplu program de tipărire a cărților pentru copii și tineret. Principalul furnizor de texte era D. însuși, care a rezumat biografii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
pauză, revine cu noi romane și cu versiuni modificate ale celor vechi, iar în câteva periodice (în special în „Oltul”) îi apar mărturisiri autobiografice și proză istorică. Deși cu un deosebit succes la public - romanele sale, cu precădere Invitația la vals, au cunoscut zeci de reeditări -, scriitorul a fost ignorat de criticii importanți. Prăpastia dintre receptarea de către cititori și cea critică este greu de explicat, D. ilustrând mai degrabă cazul unui condamnat fără proces. Volumul de debut - Capcana (1927) - conține proză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
pe relatarea unei experiențe senzaționale, care determină o activare extremă și o purificare a psihicului eroului (un medic), având ca efect revelarea și cristalizarea unei neobișnuite puteri terapeutice. Un roman al orgoliilor excesive și al pasiunilor contrariate este Invitația la vals. Conduse de false reprezentări despre sine, cu o teamă exacerbată de a nu fi subordonate și umilite, personajele ajung, în pofida profundului sentiment de dragoste care le leagă, să se distrugă reciproc. În prim-plan se află reconstituirea unui proces de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
lui D. au fost traduse în franceză, germană, spaniolă, slovacă, bulgară, turcă, fiind publicate în câteva țări din Europa și din America Latină. SCRIERI: Capcana, Craiova, 1927; Sfântul Părere, București, 1930; ed. (Cazul Magheru), București, 1942; ed., București, 1971; Invitația la vals, București, 1936; ed. pref. Florea Firan, Craiova, 1986; Ioana d’Arc, Vălenii de Munte, 1937; Scrisoarea de dragoste, București, 1938; ed. pref. Florea Firan, Craiova, 1982; Năluca, București, 1940; Trei comedii, București, 1940; O crimă pasională, pref. Teodor Scarlat, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
M.P. [Mihai Popescu], „Sfântul Părere”, CL, 1930, aprilie; Al. Bădăuță, „Sfântul Părere” G, 1930, 5; Izabela Sadoveanu, „Sfântul Părere”, ALA, 1930, 495; Ion Foti, „Sfântul Părere”, UVR, 1930, 26; D. I. Suchianu, „Sfântul Părere”, VR, 1930, 6; George-Mihail Dragoș, „Invitația la vals”, IIS, 1939, 7; Mihail Drumeș, RRI, I, partea II, 846-859; I. S. [Izabela Sadoveanu], „Invitația la vals”, ALA, 1937, 854; Constantin Fântâneru, „Scrisoarea de dragoste”, UVR, 1938, 45; Constantin Fântâneru, „Trei comedii”, UVR, 1941, 17; Călinescu, Ist. lit. (1982), 932
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
Sfântul Părere”, ALA, 1930, 495; Ion Foti, „Sfântul Părere”, UVR, 1930, 26; D. I. Suchianu, „Sfântul Părere”, VR, 1930, 6; George-Mihail Dragoș, „Invitația la vals”, IIS, 1939, 7; Mihail Drumeș, RRI, I, partea II, 846-859; I. S. [Izabela Sadoveanu], „Invitația la vals”, ALA, 1937, 854; Constantin Fântâneru, „Scrisoarea de dragoste”, UVR, 1938, 45; Constantin Fântâneru, „Trei comedii”, UVR, 1941, 17; Călinescu, Ist. lit. (1982), 932; Mihail Ilovici, „Invitația la vals”, CL, 1942, 1-2; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 137-143; Miron Scorobete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
Drumeș, RRI, I, partea II, 846-859; I. S. [Izabela Sadoveanu], „Invitația la vals”, ALA, 1937, 854; Constantin Fântâneru, „Scrisoarea de dragoste”, UVR, 1938, 45; Constantin Fântâneru, „Trei comedii”, UVR, 1941, 17; Călinescu, Ist. lit. (1982), 932; Mihail Ilovici, „Invitația la vals”, CL, 1942, 1-2; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 137-143; Miron Scorobete, Moartea unei legende, TR, 1982, 13; Cornelia Cârstea, Mihail Drumeș, Craiova, 1982; Firan, Profiluri, 282-291; Dicț. scriit. rom., II, 155-157. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
Renée apare într-un costum vaporos, aproape de cel al Evei biblice, fapt ce scandalizează publicul 249. Dansurile la modă sunt: "Leș polkas, leș valses, leș mazurkas alternèrent avec leș quadrilles" [Zola, La Curée, p.368], dar dânsul prin excelență este valsul. Dânsul reduce femeia la statutul de obiect al plăcerii masculine. Această posedare sublimata are loc sub privirile unui public ales: "Tout son corps s'offrait" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.344]. Într-o societate în care a atinge corpul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
masculine. Această posedare sublimata are loc sub privirile unui public ales: "Tout son corps s'offrait" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.344]. Într-o societate în care a atinge corpul feminin ține de o reglementare strictă, de o interzicere, valsul constituie o autorizare excepțională, cu atat mai mult cu cât toaletă feminină dezgolește anumite părți ale corpului, de obicei voalate și ascunse. De aici atracția acestui dans și mitificarea balului. Bălul este pentru femeie o ocazie deosebită să-și pună
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
bizaroide într- un cimitir al eroilor, intră și primul moment de propagandă, așa cum intră azi Publicitate în filmele de la televizor : intelectualul întors șocat psihic și fără un picior din primul război mondial țipă la niște burjui umflați care îi dansează vals în casă - „Pentru ceafa dumitale, domnule inspector, am făcut-o, pentru mâinile dumneavoastră, doamnă !...”. Era una dintre tezele favorite ale comuniștilor până prin 1960, cum că lupta militarilor români în urma căreia s-a realizat Marea Unire din 1918 n-a fost
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
la semnal, fără a mai folosi elementele comunicării verbale 49; * exerciții de completare de tipul Trebuie să... Vreau să...; Sunt... Nu sunt...50; * În ritm de... exerciții de mișcare și de transmitere a unui mesaj verbal prestabilit în ritm de vals, hip-hop etc.; * exerciții de dicție folosind 51: * frământări de limbă: "o sapă lată, două sape late etc."; "nu e anevoie a zice bou breaz-bârlobeaz, dar e anevoie a dârlobârlobrezi dârlobârlobrezitura din oile Dârlobârlobrezeanului" (Pamfile, 1909, p. 76); "Titirișcă,/Frișcă/ Se
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
decor Bună ziua! Bat pari. Ghemul (cunoașterii) Nu! În ritmul muzicii Mașina timpului Mașina spațiului Ghemul comunicării Da! În fața cortinei Recunoaște/recreează scena! Cuvinte pentru o imagine Oglinda călătoare În spatele cortinei Telecomanda Cuvântul-vestă de salvare Cu/fără sonor În ritm de vals.../în ritm de rap Un actor lipsă... Cuvântul-glonț/ Cuvântul-bombă Exerciții de dicție/ Frământări de limbă În picioare/pe scaun În spatele măștii/păpușii etc. O invitație 48, așadar, de a construi propria regie a pregătirii pentru comunicare și a spectacolului comunicării
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în care domnește cultul tinereții, trebuie să rămâi în formă cât mai mult timp, să îți păzești corpul de degradare. -10. Un indicator foarte semnificativ este evoluția dansului. Acesta a trecut progresiv de la stadiul de artă cu reguli bine definite (valsul, tangoul, foxtrotul, fără a mai vorbi de gavotă sau de menuet) la evoluții individuale și complet improvizate și pentru care nici nu mai este necesar un partener. Înțelegem mai bine prin contrast originalitatea unei va-lori și a comportamentelor pe
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
mai tipice trăsături, ironia, una încărcată de abisuri psihologice, ce, totodată îi luminează în chip admirabil aristocratismul orgolios al lui Bacovia. Doctoranda de la Zürich definește ironia drept politețea disperaților. Și comentează următoarea frază, dintr-o proză a poetului: "Plîng, fiindcă valsul de anul acesta e trist ca și cele vechi și fiindcă toți sînt inteligenți în acest local de consum. Inteligența se degradează în acel bistro plin cu toate categoriile de orășeni, recrutați de la sate, pervertiți și dezrădăcinați. Aceasta este drama
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nici zidurile cu culori neutre ale lui Utrillo, ci ceva specific: provincia moldavă cu atmosfera sa tipică, cu barăci vechi de unde emană regrete îndepărtate. Moldova este un pămînt de istorie, de ruine - ciudat, decolorat, suspendat în vreo tradiție și vreun vals depășit în care tipul eșuatului își plimbă plictisul moștenit de-a lungul generațiilor. "Sufletul moldav" a spus Ionel Teodoreanu (romanicer strălucitor mort de puțin timp) "nu are ferestre, ci oglinzi". O galerie de strămoși se reflectă acolo în tristeți grele
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Fauré: Agnus Dei din Requiem op. 48; Gustav Mahler: Simfonia nr. 3, a șasea mișcare; Claudio Monteverdi: Psalmul laudate Dominum; Franz Schubert: Rosamunde; P.I. Ceaikovski: Scena și dansul reginei din Lacul Lebedelor; Antonio Vivaldi: Anotimpurile; J.S. Bach: Preludiile; F. Chopin: Valsurile; Pietro Mascagni: Cavaleria Rusticană. → Relaxare L. van Beethoven: Simfonia pastorală; F. Schubert: Serenada; F. Liszt: Vis de dragoste; V. Papatanasiu: Apocalipsul animalelor; P.I. Ceaikovski: Lacul lebedelor: J.S. Bach: Fantezie în sol minor; J. Strauss: Voci de primăvară; C. Saint-Saens: Simfonia
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]