2,022 matches
-
studiat sculptura la "Academia de Arte" din Moscova (1919-1921). În acest timp, a proiectat costume pentru teatru și a lucrat ca scenograf, devenind și adept al constructivismului. La sfârșitul anului 1921 a revenit la Timișoara. Împreună cu prietenul său, pictorul Albert Varga, timp de doi ani (1922-1923) a întreprins o călătorie de studii la München și Dresda (la școala liberă de arte "Der Weg"). În această perioadă, arta sa s-a dezvoltat în concordanță cu direcțiile europene, parcurgând traseul ce duce de la
Ferdinand Gallas () [Corola-website/Science/305721_a_307050]
-
Bârsei. Se remarcă centrele tradiționale din Brașov, Dârste, Bran și Săcele. Se diferențiază trei categorii funcționale a țesăturilor: pentru uz gospodăresc, pentru interiorul locuințelor și pentru port. Ornamentele pentru țesăturile decorative se remarcă prin elementele geometrice cu reprezentări fitomorfe și vărgi alternative. Coloritul specific Țării Bârsei este roșu-vișiniu, albastru închis și roșu cu negru pe alb, în cazul românilor, cu un specific aparte în cazul satelor brănene unde se întâlnește vărgătura galben-portocalie. "Straiele" se prelucrau în "dârste", instalații care îngroșau țesătura
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
pânză, este mijlocul de propulsie al unui velier sau al unei ambarcațiuni, constituit din mai multe fâșii de pânză rezistentă, numite ferțe, cusute între ele și formând o suprafață asupra căreia acționează vântul, ca forță propulsivă. Velele sunt întinse pe vergi și straiuri într-un anumit aranjament, formând diferite tipuri de greement (în ). Totalitatea velelor unei nave formează velatura. După formă, deosebim: Părțile principale ale unei vele pătrate sunt următoarele: Aceleași părți principale le au și velele aurice, care de regulă
Velă () [Corola-website/Science/305942_a_307271]
-
IN MEMORIAM Gheorghe PUNGĂ, p. 49. 19. CRONOLOGIE Uniunea Europeană, p. 50-52. Anul II, nr. 2 (3), 2004 „CHRONOS” SPECIAL. Sesiunea Internațională de Comunicări a Studenților Români în Istorie și Științe Socio-Umane, REPERE CULTURAL-ISTORICE EUROPENE, Iași, 15 mai 2004. 20. Rada VARGA - „Mistica șefului” în Roma republicană (secolele III-II î. Hr.) (coordonator: Prof. univ. dr. Ioan Piso), p. 7-11. 21. Dimitrie-Ovidiu BOLDUR - „... iarăși eternul Tafrali ...” - Începuturile carierei universitare (coordonator: Prof univ. dr. Nicolae Ursulescu), p. 12-19. 22. Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU, Gabriela RUSU, Monalisa VIERU
Chronos (revistă) () [Corola-website/Science/305970_a_307299]
-
34. REMEMBER - Alexandru D. Xenopol, p. 48. Anul III, nr. 2 (5), 2005 „CHRONOS” SPECIAL. Sesiunea Internațională de Comunicări a Studenților Români în Istorie și Științe Socio-Umane, REPERE CULTURAL-ISTORICE EUROPENE, ediția a II-a, Iași, 13-15 mai 2005. 35. Rada VARGA - Locuri de cult ale zeilor taumaturgi în Dacia romană, p. 5-8. 36. Lucian-Valeriu LEFTER - Implicații istorice și etnologice ale ospățului funerar în Moldova (secolele XV-XVII), p. 9-15. 37. Mihai Gh. MÂRZA - Un pretendent la domnia Țării Moldovei: stolnicul Vasile Ceaurul
Chronos (revistă) () [Corola-website/Science/305970_a_307299]
-
și multilateralism, p. 54-59. 44. Silviu Petru GRECU - Aventura filosofiei europene în secolul al XX-lea, p. 60-65. Anul IV, nr. 1-2 (6-7), 2006 45. PREFAȚĂ 46. CUVÂNT ÎNAINTE 47. NUMERELE ANTERIOARE 48. ABREVIERI STUDII, COMUNICĂRI ȘI ARTICOLE 49. Rada VARGA - Legitimarea puterii imperiale - divae-le și domus divina, p. 11-14. 50. Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU - Reforma protestantă în Polonia-Lituania. Situația Marelui Ducat al Lituaniei și chestiunea Bisericii Naționale Reformate (secolele XVI-XVII), p. 15-18. 51. Silvia CARAUȘ - Schimbări conceptuale ale istoriografiei românești în problema
Chronos (revistă) () [Corola-website/Science/305970_a_307299]
-
Artur 54 SOLOMON, Flavius 58 SPIRIDON, Lucian 11 STOIAN, Ana-Maria 43 STOIAN, Ciprian Ion 8 SUDITU, Oana 4 SUHAROSCHI, Alexandru 33 ȘTEFĂNESCU, Romică 52 TAFRALI, Orest 21 TISMĂNEANU, Vladimir 55 TODERAȘCU, Ion 14, 17 UNGUREANU, Mihai-Răzvan 4 URSULESCU, Nicolae 21 VARGA, Rada 20, 35, 49 VIERU, Monalisa 22 VIȚALARU, Adrian 6, 15, 28, 42 VORONIN, Vladimir 62 XENOPOL, A. D. 9, 34 ZAHACINSCHI, Mircea 55 ZUB, Alexandru 58
Chronos (revistă) () [Corola-website/Science/305970_a_307299]
-
tatonări, ezitări în viața artistică bănățeană. Curentele noi - expresionismul, simbolismul, cubismul, postimpresionismul - pot fi urmărite în majoritatea creațiilor semnate de pictorii și sculptorii deceniului trei și patru. Marile căutări l-au trimis către școlile libere germane pe neliniștitul pictor Albert Varga și pe sculptorul constructivist Ferdinand Gallas. Dacă marile pânze expresioniste ale primului (Înmormântare, Noaptea la sfat, Călăreț în noapte) fac legătura cu tendințele artei franceze moderne, cu culorile strălucitoare ale școlii băimărene, cel de-al doilea a reușit să treacă
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
pe care le primea erau făcute cu înțelegere. Profesorii aveau intuiție, îl și vedeau pe marile scene, în roluri ce puteau face epocă. Uneori, Birlic ajungea pe mâna directorului George Stino, care-l făcea „săcătură”. Voia să-i dea câteva vergi, dar făptașul se băga sub masă.”" La dorința familiei sale care considera actoria ca fiind o meserie neserioasă, Grigore Vasiliu se înscrie la Facultatea de Drept din Cernăuți. În paralel, până a-și lua licența în drept, a făcut figurație
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
Român). În 1948, George Oprescu o angajează ca asistentă la Institutul de Arhivistică și Muzeografie; este acceptată în Uniunea Artiștilor Plastici la secția de Critică în 1956 și devine apoi șefă a cabinetului de stampe. Se mărită cu pictorul Vasile Varga în 1958. În 1959 însă, "organele de Partid și de Stat" o "depistează" ca fiind de "origine nesănătoasă" (adică nu se trăgea din părinți muncitori sau țărani fără pământ) și ca având un "sentimentalism burghez": ca urmare, este "epurată" și
Eleonora Costescu () [Corola-website/Science/313165_a_314494]
-
a Asociației Internaționale a Criticilor de Artă; este autorizată să călătorească peste hotare. Se pensionează în 1973 de la Institutul de Studii Sud-Est Europene (unde câștigase între timp concursul de cercetător principal) dar își continuă celelalte activități împreună cu soțul ei Vasile Varga. Printre altele, cei doi soți adună o importantă colecție de artă (sute de icoane, tablouri ai marilor maiștri internaționali și români, stampe, sculpturi, ceramică, artă populară) și o bibliotecă, pe care o donează Muzeului de Artă din Lipova (deschis din
Eleonora Costescu () [Corola-website/Science/313165_a_314494]
-
constând dintr-o variată combinație de motive florale, astrale, geometrice sau zoomorfe, ca: trifoiul, brăduțul, trandafirul, ruja, coprina etc., singulare sau în buchete ori ghirlande, steluțe și sori, romburi, "strîmbulețe", "cornul berbecelului", păunul, cocoșul, porumbelul, cerbul etc., în alternanță cu vărgi în diferite tonuri și dimensiuni.
Arta populară a comunei Racovița () [Corola-website/Science/313186_a_314515]
-
secretari de redacție), Mircea Pele, Crstina Bohaciu, Ioan Gavra, Adriana Iuhaș, Iustin Lupu, Antoniu Malczanek, Adrian Moroianu, Dan Ioan Muntiu, Vasile Păcuraru, Monica Ropan, Wilhem Schmits, Dan Ioan Vâcla, Mihai Zaharia (reporteri), Ioan Cuciurcă (prezentare grafică), Alexandru Țintișan (tehnoredactor) și Varga Attil (fotoreporter). Din 1979 până în 1984, François Bréda a fost redactor responsabil al paginilor în limba maghiară. Revista publică articole informative pentru studenți, poezii, interviuri, articole culturale și sportive, numeroase fotografii și caricaturi, precum și decrete prezidentiale și articole de mulțumire
Napoca Universitară (revistă) () [Corola-website/Science/314655_a_315984]
-
tone, grosimea blindajului variind între 88 mm și 25,4 mm. Propulsia era realizată de două elice cu trei aripi și un pas de 2,971 metri mișcate de două mașini de 4.700 CP. Nava avea trei catarge cu vergi pentru vele a căror suprafață totală era de 513 metri pătrați. Armamentul navei era compus din: Ca urmare a refuzului autoritătilor turce de a permite trecerea navei înarmate prin Bosfor, s-a luat hotărârea de a aduce nava neînarmată, iar
Crucișătorul Elisabeta () [Corola-website/Science/313325_a_314654]
-
pian, lieduri, coruri, teme cu variațiuni ș.a. Studiază la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, secția de compoziție. Profesorii lui sunt: Victor Iușceanu și Dragoș Alexandrescu (teoria muzicii și solfegiu), Gheorghe Dumitrescu (armonie), Myriam Marbe (polifonie), Tudor Ciortea (forme muzicale), Ovidiu Varga și Octavian Lazăr Cosma (istoria muzicii), Emilia Comișel (folclor muzical) și Anatol Vieru (compoziție). În această perioadă, Bogardo scrie lucrări camerale, între care și un cvartet de coarde. Debutează ca autor de muzică ușoară în 1963, la Festivalul Național de
Florin Bogardo () [Corola-website/Science/313430_a_314759]
-
piesa „Summertime”, în regia Alinei Manolache. Piesa, care a beneficiat de aportul vocal al Roxanei Niculae de la We Singing Colors, a fost înregistrată la studioul The Great Below, mixată de Paul Ballo (Trouble Is, Hot Casandra) și masterizată de Cristian Varga. Ulterior, Andrei Hațegan a dezvăluit într-un interviu că formația intenționează să lanseze un clip și la piesa „Coalmine”. Pe data de 8 octombrie, The Amsterdams a susținut un concert la Sala Polivalentă din București, alături de Electric Brother, Morcheeba și
The Amsterdams () [Corola-website/Science/314844_a_316173]
-
suferind pedeapsa pentru faptul că nu și-a respectat jurământul: Dacă v-aș avea în pat, de douăzeci de ori la rând v-aș dovedi pasiunea mea. Fie ca cele unsprezece mii de fecioare sau chiar cele unsprezece mii de vergi să mă pedepsească, dacă mint! » În periplul său, prințul Vibescu este însoțit de Cornaboeux, un hoț francez. Peregrinările personajului sunt punctate de scene deosebit de crude, în care Apollinaire explorează toate fațetele sexualității cu o dorință evidentă de eclectism: sadismul alternează
Cele unsprezece mii de vergi () [Corola-website/Science/323896_a_325225]
-
a atins cea mai importantă performanță și în Cupa României Timișoreana, eliminând în turul V pe UTA Arad după prelungiri cu scorul de 4-2, goluri marcate de Cr. Andor '44, Ianc '86, Blănaru '108, Gh. Popescu '115, respectiv Capătă '9, Varga '72 Antrenorul Călin Moldovan a folosit o garnitură tânără: Sg. Ghilea - Ianc, Letan, Cura, A. Achim - Svarczkopf ('84 Haș), Ov. Ghilea ('75 Blănaru) - Kanyaro ('62 C. Roșu), Cr. Andor, Fl. Neaga - Gh. Popescu. În „șaisprezecimile” Cupei României, Luceafărul a întâlnit
CS Luceafărul Oradea () [Corola-website/Science/318948_a_320277]
-
puternice dintre acestea sunt roșu, galben și albastru. Acest mod de utilizare a culorilor atrage atenție și de multe ori este considerat pozitiv. Astfel contrastul prin culoare este folosit la scară largă în publicitate, panouri stradale și jucării pentru copii. ► Varga Mihai "Fotografia. Tehnologie și creativitate", Editura Tehnica, 1986 <br>► Bejenaru Matei "Bazele fotografiei", Editura Artes, Iași, 2006 <br>► Greenberg Steven "Fotografia digitală", Editura All
Culorile în fotografie () [Corola-website/Science/318953_a_320282]
-
spre pupa, începând cu ofițerii, maiștrii militari, subofițerii și soldații și gradații profesioniști. (2) Pe timpul paradei navale, comandantul navei se află pe comandă, în același bord cu echipajul. ... (3) La navele cu vele, echipajul poate fi dispus la front pe vergi. ... Articolul 412 Algoritmul orientativ de desfășurare a paradei navale este prezentat în anexa nr. 16. Secțiunea a 7-a Saluturi marinărești Articolul 413 (1) Salutul marinăresc face parte din ceremonialul tradițional stabilit pe baza obiceiurilor și a normelor marinărești unanim
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
presupune numărul familiilor secuiești la nivelul întregii "Secuimi" din secolul XIX: Recensămăntul din 1850, a fost cel în care este menționată pentru prima dată "apartenența etnică". La acest recensământ disputat, au fost înregistrate 180.850 persoane de „etnie secuiască”. Statisticianul Varga E. Árpád arată că: În 1935 academicianul Gheorghe Popa-Lisseanu estima numărul secuilor la 500.000, contestând totodată aserțiunile relative la "puritatea lor etnică". Unii autori estimează că grupul secuilor, ca parte a maghiarimii din România, ar fi de cca 500
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
Dacian Șerban Varga (n. 15 octombrie 1984 în Petroșani, Hunedoara) este un jucător de fotbal care în prezent este liber de contract. Este fiul lui Ioan Varga, un fost jucător al celor de la Dinamo București. a început să joace fotbal de la vârsta de
Dacian Varga () [Corola-website/Science/317137_a_318466]
-
Dacian Șerban Varga (n. 15 octombrie 1984 în Petroșani, Hunedoara) este un jucător de fotbal care în prezent este liber de contract. Este fiul lui Ioan Varga, un fost jucător al celor de la Dinamo București. a început să joace fotbal de la vârsta de 8 ani, când tatăl său, fostul fundaș dinamovist Ioan Varga, l-a adus la un club de fotbal de sală din Deva. La acesta
Dacian Varga () [Corola-website/Science/317137_a_318466]
-
jucător de fotbal care în prezent este liber de contract. Este fiul lui Ioan Varga, un fost jucător al celor de la Dinamo București. a început să joace fotbal de la vârsta de 8 ani, când tatăl său, fostul fundaș dinamovist Ioan Varga, l-a adus la un club de fotbal de sală din Deva. La acesta a jucat până în 1996, când a ajuns la juniorii lui Dinamo București. Aici, el a avut antrenori cunoscuți, cum ar fi Gheorghe Mihali sau Iulian Mihăescu
Dacian Varga () [Corola-website/Science/317137_a_318466]
-
Studențesc la vârsta de 17 ani, fiind promovat la echipa a doua a clubului, însă retrogradat din nou la juniori după un conflict avut cu antrenorul Cornel Jurcă. Fiind ajutat de Cristian Sava, antrenorul grupei de juniori la care evolua, Varga a fost pregătit în 2004, la 20 de ani, să debuteze în Liga II pentru formația studenților. După primul sezon în care Varga a jucat pentru seniorii Sportului, formația a promovat în Liga I, debutând pe prima scenă fotbalistică a
Dacian Varga () [Corola-website/Science/317137_a_318466]