14,506 matches
-
restabilirea rapidă (două zile) a valorilor presionale normale. 14. Distribuția tisulară a fluxului sanguin Există o distribuție cantitativă de fond, în repaus, a debitului cardiac spre organe și segmentele acestora (tab. 7). Aceasta însă este modificată puternic în funcție de necesitățile funcționale variabile, prin modificări de secțiune transversală a arterelor. Arteriolele și arterele mici (diametru sub 0,1 mm) reprezintă componenta majoră a rezistenței periferice. Rețeaua vasculară este foarte ramificată (de 8-13 ori), pentru a asigura proximitatea celulelor față de sursa de oxigen și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
6 mm și un diametru de 5-20 μm (mai subțiri la capătul arterial), suprafața totală de secțiune la nivel capilar este de ~4000 cm2, iar suprafața totală a peretelui capilar (1 μm grosime) este de ~6300 m2. Densitatea capilarelor este variabilă în funcție de țesut (6000/mm3 în plămân, creier, glande endocrine; 5000/mm3 în miocard; 400-3000/mm3 în mușchi scheletic și piele), dar în general fiecare celulă se găsește la distanță maximă de 60-80 μm față de cel mai apropiat capilar. Mai multe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
56). De menționat că toate presiunile participante rămân relativ constante de-a lungul capilarului, cu excepția presiunii hidrostatice intraluminale, care scade de la capătul arterial spre cel venos, ca rezultat al curgerii sângelui împotriva unei rezistențe (legea lui Ohm). Filtrarea este foarte variabilă în diversele teritorii vasculare și condiții fiziologice locale, datorită diferențelor de coeficient de filtrare, determinate de caracteristicile peretelui capilar, precum și datorită diferitelor presiuni de intrare, determinate de căderea de presiune respectivă în amonte. Dacă sfincterul precapilar închide capilarul presiunea intracapilară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
este mult mai mare la presiuni mici datorită modificărilor descrise privind forma secțiunii. Contractilitatea venelor este asigurată prin prezența de mușchi neted și inervația simpatică (tonus venos) și are rol în depozitarea și mobilizarea de sânge în funcție de necesități. Conductanța venoasă variabilă permite variații de debit sanguin în funcție de diametrul venos. Tonusul musculaturii netede influențează și distensibilitatea peretelui venos. Relația dintre volumul venos și presiunea venoasă evidențiază deplasarea curbei presiune-volum spre stânga pentru domeniul de presiune redusă, dar la valori mari curbele se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
adică mobilizarea sângelui (în limitele de funcționare eficace a mușchiului neted). 15.2. Caracterele circulației venoase In fiziologia circulației venele nu reprezintă doar simple căi de întoarcere. Având o complianță mare, sectorul venos realizează o stocare și furnizare de sânge variabilă, returul venos influențând debitul cardiac (fig. 47). Legea inimii descrie reglarea intrinsecă, heterometrică, a forței de contracție ventriculare de către presarcină (volumul telediastolic), ce depinde la rândul său de întoarcerea venoasă. Circulația venoasă face parte din sistemul de joasă presiune, alături de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
întâmplă rar o direcționare a sângelui dintr-o regiune pulmonară către alta (hipoxia alveolară localizată); în această situație are loc o reducere a presiunii menținând în activitate inima dreaptă pentru a asigura schimbul gazos pulmonar. Presiunea în capilarele pulmonare este variabilă; ea se situează la ~ ½ din presiunea arterială și venoasă pulmonară; mai mult presiunea se reduce în patul capilar pulmonar. Cu certitudine presiunea de-a lungul circulației pulmonare este de departe mai simetrică decât în circulația sistemică. In plus, presiunea în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
unistratificat, ce pare mai puțin specializat decât cel al tubilor distali. Citoplasma este clară iar limitele celulare sunt distincte. Ducturile colectoare se unesc și devin din ce în ce mai mari pe măsură ce coboară prin zona medulară. Epiteliul tuburilor colectoare are caracteristica aparte de permeabilitate variabilă pentru apă, sub controlul hormonului retrohipofizar ADH. Tubii colectori se unesc și formează ductele papilare, numite și canalele lui Bellini. Acestea transportă urina finală până la nivelul papilelor, situate în vârful piramidelor renale. Acestea se deschid la nivelul calicelor mici. 25
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
105). Acizi și bazele organice secretate la nivelul tubilor proximali includ substanțe endogene (săruri biliare, adrenalină, AMPc, creatinină, dopamină, hipurați, noradrenalină, oxalați, prostaglandine, steroizi și urați), precum și medicamente (penicilina, sulfonamidele, etc.), secreția fiind deseori competitivă. Toate acest substanțe au afinitate variabilă dar înaltă pentru un sistem secretor acido-bazic organic din tubul proximal, ce prezintă o cinetică de saturație cu maximum de transport (Tmax). Secreția cationilor organici este analogă cu cea a anionilor. ATPaza Na+/K+ menține gradientul de Na+ și interiorul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
starea de hidratare preexistentă a organismului, efortul fizic precum și aspecte sociale ce presupun reducerea aporturilor sau creșterea acestora. În condiții normale, aportul zilnic de apă al unei persoane obișnuite este de aprox. 1500 ml. Pierderile pot fi și ele extrem de variabile, în funcție de condiții. In condiții normale, prin materiile fecale se pierd cantități reduse de apă (100 ml), dar în condiții patologice (vomă, diaree) se pot pierde cantități foarte mari de apă și electroliți, care pot duce foarte repede la dezechilibre periculoase
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
rinichiului de a-l elimina sau recupera în funcție de necesități. Aproximativ 60% din calciul circulant este liber în plasmă și poate fi filtrat la nivel glomerular, restul fiind cuplat cu proteinele plasmatice. La nivel renal, calciul filtrat este reabsorbit în măsură variabilă, dar nu există secreție tubulară de calciu. Controlul eliminărilor renale de calciu se realizează mai ales la nivelul reabsorbției tubulare, care crește în condiții de hipocalcemie sau scade în situația în care calciul plasmatici este crescut. Pe de altă parte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ca unic (v. fig. II.2). Toate aceste principii sunt atribute ale unor corpuri, mai precis nu se pot manifesta decât la nivelul unor corpuri, alcătuite din material de subtilitate crescândă (v. fig. II.2). Durata acestor 7 corpuri este variabilă: doar Eul este etern; elementul spiritual, deși muritor, este incomparabil mai durabil decât cele ce urmează; pe măsură ce “coborâm”, găsim principii găzduite de corpuri cu durată tot mai scurtă. Corpurile menționate trăiesc evident în niște medii proprii caracteristicilor lor, adică pe
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
proporțională cu activitatea pasională a individului (de aceea, la reîncarnare, el va fi adus în lumea fizică de către corpul cauzal (v. §II.4) conform karmei și suprapus peste corpurile materiale - lipsite de karmă - oferite de părinți, grosier și eteric). Durata, variabilă deci, dependentă de fiecare individualitate în parte, se situează (împreună cu următorul și ultimul corp “abandonabil” (cel intelectual)) totuși, pentru omul actual, la 1.000...1.500 ani, ajungând însă, pentru indivizi mult dezvoltați spiritual, chiar la 2...3 milenii . Spre deosebire de
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
o experiență șamanică, M. Mercier întâlnește o entitate care, încarnată în corp intelectual (v. §II.4.3.5), este un “glob (s.n.) luminos însuflețit de pulsații reprezentând ceea ce, în limba omenească, se numesc emoțiile și senzațiile ”. Durata acestui corp este variabilă, depinzând de intensității vieții intelectuale a personalității, așa precum durata corpului astral este dependentă de activitatea sa pasională, anume este proporțională . Un om care s’a dedicat unei vieți (pământești) intelectuale intense, în știință, artă ori literatură, cultivând sentimentele cele
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
interval de evoluție “mercuriană”. Dacă ne referim la figura II.16, vedem că primul plan subtil de reîn“carnare” este cel astral, în care se reîn“carnează” regnul semizeilor (îngeresc, al inițiaților). În planul astral, omul va rămâne un timp variabil, conform nivelului activității specifice astralului, adică pasionale, desfășurate în timpul vieții terestre ) cu Purgatoriul catolic. </footnote>, până în momentul disipării întregii informații legate de această activitate (fig. II.10 − C). Și acest plan se îmbogățește, urmare a disipării amintite, pe seama planului fizic
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
de fapt la stările din planul sufletesc, când 100 sufletul alege saltul calitativ în planul nirvanic, respectiv reîncarnarea în planul fizic. Această stare durează, conform Bardo-Thödol, 49 de zile simbolice (s.n.) , ceea ce ne face să credem că durata lor este variabilă, fiind mai mare la începutul stării intermediare, astfel încât poate în mai puțin de o “zi” are loc disiparea corpurilor/informației eterice, astrale și intelectuale, timp în care sufletul se află în stare de sincopă . Această sincopă durează în mod obișnuit
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Șirul reîncarnărilor în regnul uman Am discutat până acum ciclul unei singure vieți, adică istoria unei personalități. Pentru prezentarea șirului de reîncarnări ale unui om, adică a istoriei unei individualități, apelăm la figura II.13. Numărul reîncarnărilor unei individualități este variabil − între un număr foarte mare, respectiv, prin extinderea la limită, o singură viață − fiind o funcție a înzestrării corpului cauzal inițial (v. §II.4.3); însă, în figura II.13 s’au reprezentat doar trei, în tot atâtea situații tipice
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
voință ne arată la rândul ei că "mai devreme sau mai târziu, conflictul tragic va apărea cu necesitate în evoluția comunității și a societății" (Tönnies, 1977: 193). Preponderența uneia din cele două forme de voință este văzută și în funcție de caracteristicile variabile în populație cum ar fi genul, vârsta, nivelul de instruire ș.a. Astfel, între femei și bărbați, respectiv între tineri și bătrâni sau între cei învățați față de oamenii simpli aceste tensiuni sunt identificabile. Concluzia tuturor acestora este că "voința organică poartă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
teoria diferențierii structurale, funcționalistă, culturalistă). Obiectivele ce au ghidat cercetarea au urmărit cele trei teme analizate și contextul de analiză a acestora. Comunitatea rurală după 1989 a suferit schimbări importante, în toate planurile vieții sociale. Modificările produse au determinat efecte variabile asupra spiritului comunitar, fie slabindu-l, în satele marcate de conflicte pe teme de restituire a proprietății, conflicte politice sau de altă natură, fie au întărit acest spirit comunitar și au contribuit la conturarea unor comunități locale unite, puternice. Capitolul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
un nivel de dezvoltare similar ajung, trecând prin tranziție, la rezultate atât de diferite; de asemenea o teorie a tranziției trebuie să abordeze cultura nu ca pe un factor rezidual al dezvoltării economice, ci ca o parte integrantă și o variabilă explanatorie în același timp a transformărilor; și asta pentru că schimbările instituționale sunt intim legate de contextul cultural (Zweynert, Goldschmidt, 2005) Teoria tranziției și conceptul de tranziție în sine a fost criticat datorită premisei teleologice de la care pornește. Conform paradigmei tranziției
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
literatura sociologică ce tratează această problemă este că, pentru a analiza conotațiile atitudinale și comportamentale se utilizează termenul de tradiționalism, el având de asemenea și conotații legate de măsurare adică se identifică și se măsoară prin instrumente specifice indicatori și variabile ale tradiționalismului și nu ale tradiției (vezi de exemplu, Bogdan Voicu, 1999). Tradiționalismul poate fi definit ca un comportament manifestat prin atașament puternic față de familie și înaintași, față de obiceiuri și cutume, prin respectul pentru autoritate și prin respingerea unor principii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nu unitară, care a vizat mai mult elitele și straturile superficiale ale societății (Pasti, 1997: 20-27). Alte studii optează pentru o abordare empirică a modernității, ca variabilă explicativă pentru o serie de strategii acționale. Astfel, modernitatea socio-economică poate fi considerată variabilă independentă pentru comportamente ce presupun asumarea unui risc, cum ar fi realizarea unor investiții, demararea unor afaceri. Într-un astfel de studiu, Sebastian Lăzăroiu concluzionează că cu cât un individ este mai tânăr, cu cât are o atitudine mai favorabilă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sărace, mediu dezvoltate și dezvoltate) din Eurobarometrul Rural 2005 și sat1 (sat periferic/centru de comună), sat3 (dacă satul a fost cooperativizat sau nu) și județ 25 din Barometrul Rural 2007. Am utilizat de asemenea din ambele baze de date variabile independente cum ar fi vârsta, sexul, ocupația, educația, pentru testarea unor ipoteze de lucru. Din păcate cercetarea nu conține itemi relevanți pentru alte aspecte comunitare, în special cele culturale (credințe comune, ritualuri, obiceiuri, etc), astfel că imaginea asupra comunității pe
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
alt mod a timpului (mai multe în subcapitolul următor). Există și o deteritorializare a oamenilor, atâta timp cât mase de oameni mai mari decât oricând, sunt antrenați în fluxuri de migrație (datorată războaielor, șomajului, sărăciei), de lungă sau scurtă durată, la distanțe variabile de țările lor natale. Acești oameni, dezrădăcinați, nu mai au decât legături simbolice cu locul lor natal, ceea ce pune acut problema definirii identității lor. Caracteristicile procesului globalizării care se decantează parcurgând literatura de specialitate pe această temă sunt următoarele: faptul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
realitate plină de substanță, față de care au atitudini predominant pozitive și care constituie o bază solidă de legitimare a identității lor. Diferențele cu care oamenii din cele două sate percep și se raportează la ideea de comunitate sugerează faptul că, variabilele care determină existența și persistența în timp a unei comunități nu sunt legate doar de valori și modele de interacțiune tradiționaliste, de colectivități închise și izolate, ci pot fi și de altă natură. Se poate face presupunerea că pot exista
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
M., 38 de ani, Tălmăcel). Desigur că tot dintre cei ce au o relație mai puțin bună cu colectivitatea se aleg și cei ce ar dori să părăsească definitiv satul. Relația dintre variabilele referitoare la coeziune, solidaritate în sat și variabile ca sexul, vârsta sau educația nu este semnificativă. Problemele satului Ce legătură este între problemele percepute ale satului, măsurile care ar trebui luate pentru rezolvarea acestora și identitatea colectivă a oamenilor din sat? Consider că o identificare mai puternică cu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]