9,893 matches
-
primăvară pe de rost * Justiție abandonată Când legea e sfidata chiar de lege doar cine n-o respectă o-nțelege * Cântecul flamand al privighetorii Zău din palmă lui Dumnezeu ciugulește chiar sufletul meu * Scuipa flăcări A tot șlefuit focul din vatra și-acum pre limba lui vai lătra * Distih cronologic După căderea originară timpul a-nceput să doară Referință Bibliografica: DISTIHURI REBELE / Costel Zăgan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1073, Anul III, 08 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
DISTIHURI REBELE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353321_a_354650]
-
pe nume Mac, cu care s-a iubit în lan, o vară, acum...se stinge bobul tău de grâu, undeva...pe-un câmp, la apus de viață și de anotimp... nu peste multă vreme-l întâlnești din nou pe-o vatră, într-o pâine... Destin rotund al bobului de grâu descântat în primăvară și iubit prin vară.... Referință Bibliografică: Povestea bobului de grâu... o știi / Gabriela Blănariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2047, Anul VI, 08 august 2016. Drepturi de
POVESTEA BOBULUI DE GRÂU... O ŞTII de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353416_a_354745]
-
Mureș, Marele Premiu George Filip, Montreal, Canada, Premiul Special al Juriului Mircea Dorin Istrate, Tg.Mureș, Premiul Special al Juriului Gabriela Costescu, Sighișoara, Premiul Special al Juriului Doina Berceanu Tg.Mureș, Premiul Special al Juriului Magdalena Hărăbor, Brașov, Premiul Revistei Vatra Veche Mihaela Rașcu, Tg.Mureș, Premiul Revistei Vatra Veche Cornel C.Costea Cluj-Napoca, Premiul Ioan Alexandru Ștefan Martinescu Cluj Napoca, Premiul Editurii Nico Mugurel Pușcaș Reghin, Premiul cotidianului Cuvântul liber Carolina Baldea, Teiuș, Alba, Premiul l Ana Munteanu-Drăghici, Sighișoara, Mureș, Premiul
PREMIILE FESTIVALULUI DE POEZIE RELIGIOASĂ „CREDO” – LĂPUŞNA 2016 de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353410_a_354739]
-
Special al Juriului Mircea Dorin Istrate, Tg.Mureș, Premiul Special al Juriului Gabriela Costescu, Sighișoara, Premiul Special al Juriului Doina Berceanu Tg.Mureș, Premiul Special al Juriului Magdalena Hărăbor, Brașov, Premiul Revistei Vatra Veche Mihaela Rașcu, Tg.Mureș, Premiul Revistei Vatra Veche Cornel C.Costea Cluj-Napoca, Premiul Ioan Alexandru Ștefan Martinescu Cluj Napoca, Premiul Editurii Nico Mugurel Pușcaș Reghin, Premiul cotidianului Cuvântul liber Carolina Baldea, Teiuș, Alba, Premiul l Ana Munteanu-Drăghici, Sighișoara, Mureș, Premiul l Georgeta Muscă, Rediu, Galați, Premiul ll Ioana
PREMIILE FESTIVALULUI DE POEZIE RELIGIOASĂ „CREDO” – LĂPUŞNA 2016 de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353410_a_354739]
-
de dânsa în volum și preluată apoi într-o carte religioasă de către fețele bisericești din colectivul unei redacții de gen, fiind atribuită Părintelui Arsenie Boca. Mihaela Aionesei, Tg.Secuiesc, Covasna - Premiul Special al Juriului pentru volumul „Cămașa de sare” Editura Vatra Veche, 2016, Răzvan Ducan, Tg.Mureș, Mureș, Premiul Special al Juriului pentru volumul”Chiriaș într-o revoltă”, Editura Vatra Vache, 2016. Cornelia Jinga Hetrea, Premiul Special al Festivalului „Credo” pentru volumul „Cina cea din taină”, Editura Nico, 2016-08-08 Raul Constantinescu
PREMIILE FESTIVALULUI DE POEZIE RELIGIOASĂ „CREDO” – LĂPUŞNA 2016 de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353410_a_354739]
-
gen, fiind atribuită Părintelui Arsenie Boca. Mihaela Aionesei, Tg.Secuiesc, Covasna - Premiul Special al Juriului pentru volumul „Cămașa de sare” Editura Vatra Veche, 2016, Răzvan Ducan, Tg.Mureș, Mureș, Premiul Special al Juriului pentru volumul”Chiriaș într-o revoltă”, Editura Vatra Vache, 2016. Cornelia Jinga Hetrea, Premiul Special al Festivalului „Credo” pentru volumul „Cina cea din taină”, Editura Nico, 2016-08-08 Raul Constantinescu, Premiul revistei „Vatra Veche pentru volumul „Spre Alef, Editura CronoLogia, 2015 Viorica Șutu, Târnăveni, Mureș, Premiul Direcției pentru cultură
PREMIILE FESTIVALULUI DE POEZIE RELIGIOASĂ „CREDO” – LĂPUŞNA 2016 de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353410_a_354739]
-
Răzvan Ducan, Tg.Mureș, Mureș, Premiul Special al Juriului pentru volumul”Chiriaș într-o revoltă”, Editura Vatra Vache, 2016. Cornelia Jinga Hetrea, Premiul Special al Festivalului „Credo” pentru volumul „Cina cea din taină”, Editura Nico, 2016-08-08 Raul Constantinescu, Premiul revistei „Vatra Veche pentru volumul „Spre Alef, Editura CronoLogia, 2015 Viorica Șutu, Târnăveni, Mureș, Premiul Direcției pentru cultură Mureș pentru volumul „Cumpăna din adâncuri”, Editura Nico, 2016-08-08 Claudia Voda, Premiul Bibliotecii Municipale „Petru Maior”Reghin pentru volumul „Al treilea anotimp”, Editura Nico
PREMIILE FESTIVALULUI DE POEZIE RELIGIOASĂ „CREDO” – LĂPUŞNA 2016 de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353410_a_354739]
-
poalele Parângului. Ucenicise ascultător și harnic, devenind, în ani, cioban priceput, agonisind și oi, și respect. Își întocmise și o familie, însurându-se și dobândind copii. Era cu oile în munte de primăvara până toamna târziu și uita de dorul vetrei lăsate. Dar cât era iarna de lungă, gogea bolnav, încât cu greu îl înțelegeau ai săi. În toamna aceea plecase. Avea sufletul ușor. Știa că așa e bine, să-și vadă locurile doar, apoi să se întoarcă sub munte, la
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]
-
de nr. de pagini), unul dintre textele poetului contemporan Nicolae Băciuț, scriitor optzecist, membru USR, președintele concursului „Ion Creangă” din anul 2009. Textul poetic va fi selectat din volumul de versuri La taclale cu Dumnezeu, apărut în 2015 la Editura Vatra Veche (volumul va fi anexat la regulament!). Lucrările semnate în colțul din dreapta sus cu toate datele de identificare (numele și prenumele elevului, clasa, școala, localitatea, judetul, numele profesorului îndrumător, o adresă de e-mail a profesorului, un număr de telefon), la
CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ – BRĂILA 2016 de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353455_a_354784]
-
în manuale și în bibliografia școlară, această nouă aniversare îl găsește pe autor aruncat în debaraua literaturii, cum i-ar plăcea unui măcelar de istorie literară să spună/facă, cel care l-a aruncat acolo până și pe Eminescu. Revista Vatra veche se simte legată o dată în plus de destinul lui George Coșbuc, prin însăși destinul ei, conectat la una din strălucitele opere publicistice a lui Coșbuc, revista Vatra, apărută în 1894, reușind ca în doar 44 de numere apărute până în
„SUNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU...” de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353456_a_354785]
-
facă, cel care l-a aruncat acolo până și pe Eminescu. Revista Vatra veche se simte legată o dată în plus de destinul lui George Coșbuc, prin însăși destinul ei, conectat la una din strălucitele opere publicistice a lui Coșbuc, revista Vatra, apărută în 1894, reușind ca în doar 44 de numere apărute până în august 1896 să scrie o pagină memorabilă a presei literare românești. Prin revista Vatra, seria 1971, Vatra veche se leagă de revista celor trei - Caragiale, Slavici și Coșbuc
„SUNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU...” de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353456_a_354785]
-
însăși destinul ei, conectat la una din strălucitele opere publicistice a lui Coșbuc, revista Vatra, apărută în 1894, reușind ca în doar 44 de numere apărute până în august 1896 să scrie o pagină memorabilă a presei literare românești. Prin revista Vatra, seria 1971, Vatra veche se leagă de revista celor trei - Caragiale, Slavici și Coșbuc - asumându-și în bună măsură programul celor două publicații, adaptat, firește, la condițiile secolului XXI. Timp de mai bine de un an, tocmai pentru a nu
„SUNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU...” de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353456_a_354785]
-
conectat la una din strălucitele opere publicistice a lui Coșbuc, revista Vatra, apărută în 1894, reușind ca în doar 44 de numere apărute până în august 1896 să scrie o pagină memorabilă a presei literare românești. Prin revista Vatra, seria 1971, Vatra veche se leagă de revista celor trei - Caragiale, Slavici și Coșbuc - asumându-și în bună măsură programul celor două publicații, adaptat, firește, la condițiile secolului XXI. Timp de mai bine de un an, tocmai pentru a nu ne sufoca pe
„SUNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU...” de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353456_a_354785]
-
Caragiale, Slavici și Coșbuc - asumându-și în bună măsură programul celor două publicații, adaptat, firește, la condițiile secolului XXI. Timp de mai bine de un an, tocmai pentru a nu ne sufoca pe ultimii o sută cincizeci de metri, revista Vatra veche a găzduit un serial dedicat vieții și operei lui George Coșbuc, din perspectiva istoriei literare, dar și prin prisma orizontului de veac XXI. Gestul nostru de a publica această antologie, s-ar vrea măcar o reverență la ceas aniversar
„SUNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU...” de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353456_a_354785]
-
unitate. În rotundul ei de puțin peste trei decenii, opera lui Coșbuc are relief. Simpla trecere în revistă acum, la ceas aniversar, este de evidență irefutabilă: poezie, proză, publicistică, traduceri. Înfocat gazetar, contributor la diverse publicații literare, de la Tribuna la Vatra, de la Foaie ilustrată la Sămănătorul..., George Coșbuc se constituie în figura cea mai proeminentă a spațiului transilvan de la sfârșit de secol al XIX-lea și început al secolului al XX-lea, fiind, alături de Rebreanu, Slavici, mai apoi Blaga, temelia pe
„SUNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU...” de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353456_a_354785]
-
Dacă nu acum, mâine, pentru că pentru opera poetică, epică, publicistică, pentru traducerile lui Coșbuc, există un mâine, care așteaptă să-și intre în drepturi. ------------------------------ * Nicolae Băciuț, Prefață la volumul antologic „Sunt suflet în sufletul neamului meu...” GEORGE COȘBUC, 150, Editura VATRA VECHE, Târgu Mureș, 2016 Referință Bibliografică: Nicolae BĂCIUȚ - „SUNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU...” / Nicolae Băciuț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2090, Anul VI, 20 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Băciuț : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
„SUNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU...” de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353456_a_354785]
-
antologie de poezie și proză scurtă, Editura Pastel, 2012; „Meridiane lirice (Aripi de vis)” vol.2, antologia poeziei românești contemporane, Editura Armonii Culturale, 2013; „Autograf pentru m(â)ine”, lirică, proză și arte plastice, Editura „Armonii culturale”, 2014. Premii: Premiul „Vatra Veche” pentru debut în proză cu volumul „Povestiri în alb și negru”, 2011; Premiul special la Concursul Național de Literatură „Romulus Guga” 2011, pentru volumul „Inimi de-o noapte” - versuri. Referință Bibliografică: Nicolae BĂCIUȚ - ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
protecție. Conceput sub formă de expoziție, dialog cu creatorii și atelier-portret, Târgul organizat de Muzeul Țăranului Român este o formă nouă de cunoaștere a diferitelor tipuri de obiecte religioase specifice anumitor zone ale țării: icoane pe lemn, pe sticlă, de vatră, pecetare, cruci, pristolnice, troițe, reușind totodată să ne ajute să pătrundem în lumea interioară a creatorului acolo unde se obține legătura cu divinitatea, se zămislește harul, apar gânduri, frământări și iluminări sau în atelierul de creație pentru a urmări tehnici
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
Blaga” din Sibiu, secția Sociologie-Etnologie și a susținut și un master în domeniu. În 2009 a renunțat la învățământ și s-a dedicat activității de meșter popular. Ca artist popular a realizat o diversitate de obiecte religioase: pristolnice, icoane de vatră, icoane pe sticlă, cruci de mână, troițe, sărărițe, lădițe de zestre. În orice obiect făcut de el aprofundează foarte mult cercetarea, proveniența, modalități și stiluri de lucru, ornamentica. Cum a ajuns să creeze icoane de vatră? A vizitat muzee, a
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
religioase: pristolnice, icoane de vatră, icoane pe sticlă, cruci de mână, troițe, sărărițe, lădițe de zestre. În orice obiect făcut de el aprofundează foarte mult cercetarea, proveniența, modalități și stiluri de lucru, ornamentica. Cum a ajuns să creeze icoane de vatră? A vizitat muzee, a văzut în depozitele unor muzee icoana de vatră și a început să o studieze. A aflat că este prima noastră icoană, apărută înaintea celei bizantine. Este delimitată în zona etnografică Gorj-Dolj-Argeș-Dâmbovița, locul ei fiind în jurul vetrei
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
sărărițe, lădițe de zestre. În orice obiect făcut de el aprofundează foarte mult cercetarea, proveniența, modalități și stiluri de lucru, ornamentica. Cum a ajuns să creeze icoane de vatră? A vizitat muzee, a văzut în depozitele unor muzee icoana de vatră și a început să o studieze. A aflat că este prima noastră icoană, apărută înaintea celei bizantine. Este delimitată în zona etnografică Gorj-Dolj-Argeș-Dâmbovița, locul ei fiind în jurul vetrei și focului deschis, folosită ca scut spiritual, să nu ia casa foc
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
vatră? A vizitat muzee, a văzut în depozitele unor muzee icoana de vatră și a început să o studieze. A aflat că este prima noastră icoană, apărută înaintea celei bizantine. Este delimitată în zona etnografică Gorj-Dolj-Argeș-Dâmbovița, locul ei fiind în jurul vetrei și focului deschis, folosită ca scut spiritual, să nu ia casa foc și să nu intre duhul rău pe horn. Pe prima lucrare văzută era scrijelit, abia se observa un serafim cu șase aripi. Icoana de vatră reprezintă o sculptură
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
ei fiind în jurul vetrei și focului deschis, folosită ca scut spiritual, să nu ia casa foc și să nu intre duhul rău pe horn. Pe prima lucrare văzută era scrijelit, abia se observa un serafim cu șase aripi. Icoana de vatră reprezintă o sculptură în lemn, nu este pictură. Este făcută din lemn de esență tare (stejar, frasin, ulm, carpen, salcâm), rezistent la cald, rece, fum. Se execută după o tehnică specială. Lemnul este tratat cu ceară de albine. Pe lemn
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
face cu horju, o sculă de horjuit (scrijelat), cu dălți cu profil „V” și „U” sau cel mai simplu prin scrijelirea cu vârful cuțitului, tăind pe rând pe ambele părți la unghi de 45 de grade. În ceea ce privește cromatica icoana de vatră poate fi lăsată natur sau pot fi pictate personajele. Fondul general se face cu baiț de nuc (obținut din învelișul cojii de nucă). Ca artist popular a implementat-o în cultura populară contemporană ca icoana din bucătărie. Crucile de mână
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
apă plată, dar îți va potoli setea. - Ei, dacă îmi promiți asta, așa am să fac, deși... nu sunt sigur că aș vrea să plec din tărâmul ăsta de vis. - Ei, nu e tărâm de vis, e doar parcul din Vatra Dornei. - Și pe aici toate fetele frumoase se cheamă Dorina? -Unele... eu! Dar, nu sunt o fată frumoasă, adugă repede. E întuneric, nu poți vedea lucrurile cum sunt de-adevăratelea. - Și ce caută o fată, frumoasă sau ne frumoasă, singură
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]