2,039 matches
-
o compunere cu titlu „ Primăvara, anotimpul reînvierii”. Să identifice prin colaborare însușirile caracteristice ale celor două fete din povestea „Fata babei și fata moșneagului” Obiectul: Abilități practice( clasa a III a) Subiecte: Să realizeze in colaborare lucrări cu diferite teme: „ Vaza cu flori”, „Felicitări de Paște, 8 Martie, Crăciun”, „ Jucării pentru frații mai mici”. B. INSTRUIREA INDIVIDUALIZATĂ Este o metoda didactică ce duce la formarea personalității autonome, creative,susținută de efort propriu. Are efecte formative la nivel cognitiv formând deprinderi fundamentale
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
pentru el vine mai tîrziu și mărimea ei este incertă. P. Samuelson face chiar o distincție Între investițiile ca noțiune percepute de economiști și de populație, menționînd că De fapt, pe parcursul dezvoltării gîndirii economice, interpretarea acestui concept de către economiștii de vază a depins În mare parte de nivelul cercetării și abordării vieții economice. Astfel, doctrinele economice ce au abordat mai mult latura macroeconomică, au atribuit investițiilor conceptul mai restrîns al acestora, adică cel ce ține de investirea În stocuri de capital
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
argumentată de faptul că trăsăturile caracteristice ale acestei școli au prevalat la Începutul anilor 90 ai secolului XX și În economia Republicii Moldova. Postulatul de bază al mercantilismului tîrziu (celei mai evoluate forme a mercantelismului) formulat de unul din reprezentanții de vază ale acestei școli T. Mann, constă În evidențierea factorului determinant de atragere a banilor - comerțul. În cazul În care costul mărfurilor exportate depășește costul mărfurilor importate, fondul monetar al țării va fi Într-o continuă creștere. Factorii de bază ai
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
acestora, toate acestea contribuind la sporirea avuției naționale) argumentează ghidarea activității Întreprinzătorului nu de dorința rațională de multiplicare a profitului la maximum, ci de prezența instinctului paternității, care se manifestă prin asigurarea unei bunăstări materiale a familiei sale. Reprezentantul de vază al neoinstituționalismului, John K. Galbraith, În lucrarea sa Noul stat industrial (1967), reflectă În fapt tendințele actuale de dezvoltare industrială. Originalitatea conceptelor lui Galbraith și-au găsit reflectare obiectivă În cadrul transformărilor la care au fost supuse majoritatea Întreprinderilor mari care
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
membrii obștei, se diferențiază sfatul, alcătuit din "oameni buni și bătrâni", care preiau atribuțiile adunărilor, fenomen ce contribuie la diferențierea socială în sânul obștilor și apoi la destrămarea acestora. Prin sintagma "oameni buni și bătrâni" se înțelegeau acei membri de vază ai obștei prin averea și poziția lor. Cârmuirea (conducerea) colectivă nu era o caracteristică a tuturor obștilor românești. În epoca roirilor de sate, în preajma întemeierii statelor și a întăririi feudalismului, satele noi alcătuite aveau câte un conducător și organizator al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nici măcar în timpul războiului nu au renunțat la încercările de a slăbi și mai mult "lanțurile" Ausgleich-ului, care le impunea anumite obligații. Ei nu aveau bineînțeles nici o intenție de a renunța la ținuturile românești sau la cele slave. Unele persoane de vază au ales totuși calea emigrației. Cel mai important grup de emigranți pentru viitoarea organizare a Iugoslaviei era format din membrii Comitetului Iugoslav, în frunte cu Ante Trumbić și Frano Supilo, ambii dalmațieni, care jucaseră anterior un rol major în fondarea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
vot universal pentru bărbați, noi alegeri fiind organizate din patru în patru ani. Senatul era format atît din delegați aleși cît și numiți, printre aceștia din urmă numărîndu-se moștenitorul tronului, demnitari ai bisericii, ofițeri din armată și alte persoane de vază. Constituția aceasta, care, evident, nu corespundea dorințelor nou anexatelor teritorii de a avea autonomie locală, a fost trecută prin parlament doar în urma unei opoziții înverșunate. Tendința de centralizare era foarte evidentă și din regulamentele emise în iunie 1925 privind administrația
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
politică - completează Pericle -, fiecare este preferat după cum se distinge prin ceva, și nu după categoria socială, ci mai mult după virtute, iar dacă este sărac, dar poate să facă un lucru bun pentru cetate, nu este împiedicat pentru că n-are vază”. În plus, “grecii antici îl numeau idiotes pe cel care nu se băga în politică; cuvăntul însemna persoana izolată, care nu are nimic de oferit celorlalți, obsedată de mărunțișurile propriei sale case și manipulată în definitive de toți”. Acest aspect
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
Dovada cea mai sigură o reprezintă lipsa iluziilor în absența unor factori perturbatori. 3. Figurile ambigue Dacă privim în centrul figurii care reprezintă cubul lui Necker, vom vedea acest cub când dintr-o perspectivă când din alta. Similar dacă privim vaza și profilele (după E. Rubin) vom vedea cum una se substituie celeilalte, având două interpretări perceptive posibile. Observatorului îi este greu să controleze schimbările; dacă la un moment dat se impune o singură interpretare nu se pot vedea deodată cele
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
locul de osândă și a murit ca martir. Continuându-și relatarea, Eusebiu ne spune că: Tot așa s-a făcut vestit pentru îndrăzneala sa în credință și Astirius, un bărbat din Roma promovat în rândurile senatorilor și ajuns în mare vază în fața împăraților, ca unul ce era cunoscut de toți pentru originea lui nobilă și pentru marea lui bogăție. El se afla în apropiere de unul din martiri, acesta își dădea sufletul, de aceea a luat pe umeri rămășițele lui pământești
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
grăbit să-l trimită și pe el să-i însoțească pe ceilalți în drumul lor, a poruncit îndată să i se taie și lui capul. Seleucus se trăgea din Capadocia și dobândise printre ceilalți tineri militari un rang mai de vază printre celelalte dregătorii romane. Fiind în floarea vârstei, prin statură și putere, era apreciat de toți soldații, întrecându-i prin înălțimea trupului, dar mai ales prin curaj, așa încât toți îl admirau pentru voinicia și frumusețea lui. Ca unul care încă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sens: „Cinstea feței ca zăpada: dacă o dată se topește, albeața nu se mai vede”. Îndeosebi romanii cultivau acest simț al măsurii, care cere moderație, cumpătare, nedepășirea limitelor bunului-simț: „Este o măsură În toate și limite bine trasate” - Horațiu.) Poți sparge vaza, dar parfumul trandafirului rămâne. (Calomnia, de exemplu, nu distruge, ci, dimpotrivă, pune și mai mult În valoare meritele sau virtuțile celui denigrat.) „Un gând frumos e o bucurie eternă.” (J. Keats) Casă-n doi pereți. Se spune așa despre o
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
auzit. Ilie: (renunțînd) Era s-o sfeclesc cu florile! Aia credea că, dacă nu le-am luat pînă acum, nu le mai iau. Era să le vîndă. Sînt frumoase, nu? Mina: Da, îți mulțumesc, Ilie. Să le pun într-o vază. Ilie: Nu, lasă-mă pe mine. Doar știi că de ziua ta îmi place să fac cîte ceva prin casă... să te ocrotesc... Măcar de ziua ta. Mina: Mă ocrotești mereu, Ilie. Ilie: (întorcîndu-se din drumul spre bucătărie) Mina, din
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ta. Mina: Mă ocrotești mereu, Ilie. Ilie: (întorcîndu-se din drumul spre bucătărie) Mina, din păcate nu te ocrotesc. (intră în bucătărie, Mina rămîne în picioare privind în direcția spre care a plecat Ilie, care se întoarce cu florile într-o vază, pe care o pune pe masă) Chiar că sînt frumoase! Mina: Minunate. Ilie: Deci, cîte sînt? Mina: (cu o urmă de cochetărie) Nu știu. Ilie: Nici eu. În orice caz, nu-s chiar așa de multe. (îi sărută mîna și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
garoafe roșii și un pachet în care e un tablou) Irina: Hm, ăștia ori au plecat cu toții de-acasă, ori dorm, ori au uitat ce se întîmplă azi în casa noastră! Hei, unde v-ați ascuns? (pune florile într-o vază, intră Val) Ei, salut! Da' ce-i cu voi?! Am avut impresia că am intrat într-o casă părăsită! Unde-s ceilalți? (îl sărută) Val: Sînt toți prezenți... pe locuri... se dichisesc... se pregătesc din toate punctele de vedere... pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mulțumesc... Maria: (se aduc darurile... Val dezvelește tabloul) Ei, îți place? Mihai:... dar nu arăt prea tînăr? (și chiar așa e...) Maria: Da de unde! Ia uită-te la dumnealui! Prea tînăr! (expune tabloul) Așa ești în realitate. Irina: (vine cu vaza) Din partea mea și a lui Val... Am fost fericiți că le-am găsit... roșii... cum îți plac ție... Mihai: Da... sînt frumoase... Și cele albe sînt frumoase... mulțumesc... Bunica: Dragu' mamii, eu nu ți-am cumpărat nimic, dar mă rog
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o mare bucurie și... (lumina se stinge și restul discursului va trebui să ni-l închipuim, ceea ce nu-i chiar așa de greu). TABLOUL II (Același decor, aceleași personaje; Mihai și Maria stau alături la masă, despărțiți doar de marea vază cu garoafe; Irina stă rezemată pe brațele unui fotoliu pe care stă Val, iar Alex se află la numitul de noi "colțul muzical", încercînd niște casete.) Maria: Am mîncat minunat! (nici o reacție de la ceilalți) Alex, mai bine lasă zdrăngăneala aia
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ne vedem..., de ce nu..., dar... (arată spre albume) fără... Gh. P. doi: (privindu-l într-un fel, deocamdată, indescifrabil) Bine..., fără... (pune albumele în geantă, lasă pachețelele cu mîncare pe masă, și vinul) Gh. P. unu: (luînd un trandafir din vază) Uite, nevestei tale, spune-i că-i pup mînuțele cu aceeași plăcere cu care-i mănînc pîrjoluțele... Iar Desdemonei... (îi dă trandafirul) Gh. P. doi: Îi de anul ăsta...? Gh. P. unu:...Ia și programele de sală... și cronicile... și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Orgon, care nu acceptă decât constrâns să participe la stratagema pusă la cale. I-a fost impusă, iar el s-a resemnat să intre în joc fără voia lui, și asta cu atât mai mult cu cât acest aristocrat de vază se vede dintr-odată în postura acelor nenorocite de iscoade care-și vâră nasul peste tot - îndeletnicire de servitor! - și care ascultă pe la uși. Dorina, care are acum ocazia „să i-o plătească”, îl obligă să se ghemuiască sub masă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
sunt, unde sunt și cum se raportează unul la celălalt. De o și mai mare importanță este necesitatea de a le considera baze ale acțiunii dinamice. Din punct de vedere dinamic, un turn așezat pe un câmp gol sau o vază de ceramică pe o masă reprezintă centri ai energiei vizuale ce-și trimit vectorii în toate direcțiile și, prin urmare, se înconjoară de un câmp încărcat cu tensiune care se întinde și se pierde gradat în spațiul gol înconjurător. O
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
care se întinde și se pierde gradat în spațiul gol înconjurător. O atare organizare centrică este ceea ce un fizician ar numi un sistem deschis. O îngrădire ca ansamblu se comportă aidoma unui astfel de sistem centric. Ca și turnul sau vaza, ea își împrăștie energia în mediul înconjurător. Dar limitele unei îngrădiri - pereții unui turn sau ai unei vaze, la urma urmelor, constituie și ei îngrădiri - sunt centri de energie în deplinătatea cuvântului. Marginea unei rame este lineară, desigur, dar centrii
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
fizician ar numi un sistem deschis. O îngrădire ca ansamblu se comportă aidoma unui astfel de sistem centric. Ca și turnul sau vaza, ea își împrăștie energia în mediul înconjurător. Dar limitele unei îngrădiri - pereții unui turn sau ai unei vaze, la urma urmelor, constituie și ei îngrădiri - sunt centri de energie în deplinătatea cuvântului. Marginea unei rame este lineară, desigur, dar centrii de energie pot lua orice formă. Fiecare dintre limitele care determină îngrădirea se compune, în termenii noștri, dintr-
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
așteaptă." Evocarea unui peisaj oriental calești și caftane ne amintește de trecerea prin metempsihoză a iubitei, desprinsă din adâncul ceștii de email a "Paharului fermecat" al lui D. Anghel: "Calești ce-mi poartă încă-adolescența/ Ca pe un crin de delicată vază/ Lunecă lin prin luminiscența/ Pereților care se subțiază." Ritmica și universul poeziei ne trimite atât la I. Barbu cât și la T. Arghezi: "Și-n miez de noapte, având bluza lipsă,/ Am pus cu sânii luna în eclipsă,/ Și-am
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Un cer senin și bolta argintie/ Pe care sta, pahar strălucitor,/ Văzduhul răsturnat ca pe-o tipsie." Sau iat-o pictând natură moartă: "Pe tavă, struguri vineți și albi-gălbui ca mierea,/ Nuci proaspăt descojite și piersici sângerii./ Deasupra într-o vază, lung, ascultând tăcerea,/ Stau crizanteme albe-pe lujerii mlădii." Bogat este universul ei floral: nuferi, crizanteme, liliac, floarea de strugure; un adevărat paradis de mirosuri și culori se convertește în stări lirice: "Și cine-i de vină/ că-mi umblă-n
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
despre dragoste, despre un trecut care l-a obosit. Iată-l sentimental într-o evocare plină de candoare: "Mai dăinuiesc pe-ascuns în dormitoare/ Iluzii moarte și uitați fiori,/ buchete mici și veștede de flori/ Ce-ar fi rămas în vaza fără soare." 3 "Cântarea cetății lui Bucur" (1959), "Moartea morilor de vânt" (1961), "Inimă desenată (1964); mai cităm "Cheile somnului", "Cocoșii de vânt", "Solara noapte", Mâinile orelor", "Ce oră e în lume" (1973). Dacă mai adăugăm și versurile publicate în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]