2,286 matches
-
aici, cât se poate de simplu: După anul 1970, în cadrul fostei Direcții Cercetări Penale a Securității nu a existat nici un ofițer sau subofițer cu numele de Ristea Priboi și nu am cunoștință ca, în noiembrie 1987, să fi activat în vecina Direcție Cercetări Penale a Miliției vreun anchetator cu acest nume. În acea perioadă, îi cunoșteam bine, cel puțin după figură, pe toți colegii de la miliție, iar fotografia domnului Ristea Priboi nu îmi spune absolut nimic. Cum am mai arătat, nu
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
datorat de acest general, celuilalt general"63. Reies, sperăm, cu claritate din cele prezentate mai sus eforturile depuse de prințesa Martha Bibescu, în cele mai diferite maniere, pentru a-l convinge pe Kronprinz de necesitatea cunoașterii cât mai profunde a vecinei Franța și a spiritului ei, pentru a avea cât mai multe argumente necesare promovării unei apropieri între cele două națiuni, spre binele reciproc. Evocarea repetată a faptelor lui Napoleon, îndeosebi în raport cu lumea germanică, a fost pentru prințesă o idee-forță a
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
printre cursanții universităților ucrainene... A urmat un spectacol susținut de artiști ucraineni, dansuri și cântece închinate Zilei Naționale a Ucrainei (24 august), precum și o... apetisantă expoziție culinară tradițională. La cocktail-ul din final s-a scandat călduros: “LA MULȚI ANI vecinei noastre UCRAINA !” (septembrie 1, 2010) De vorbă cu un ministru... Am participat luni, 20 septembrie, la întâlnirea deputaților PDL cu ministrul Afacerilor Externe, domnul Teodor Baconschi. Proaspăt laureat al Guvernului francez (Legiunea de Onoare în grad de Comandor, pentru activitatea
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
număr de 5 și formează scheletul palmei. Sunt oase lungi. Extremitatea superioară sau carpiană prezintă: - o fațetă articulară superioară pentru articularea cu oasele celui de al doilea rând de oase ale masivului carpian; - două fațete laterale pentru articularea cu metacarpienele vecine; - două fațete nearticulare, una palmară și una dorsală. Corpul metacarpienelor este sub forma de prismă triunghiulară cu: - față posterioară, dorsală ce vine în raport cu tendoanele extensorilor degetelor; - fețe laterale - externă, radială și internă, cubitală - în raport direct cu mușchii interosoși; - margini
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
dar nu e cel real, ci unul cu foarte multe etaje, cu un lift enorm, cu multe intrări. Vecinii, în schimb, rămân aceeași. E nevoie să-mi reamenajez întreaga toaletă. Jos mă așteaptă noile piese din care va fi compusă. Vecinele, gălăgioase, se oferă să le care pe scări. Însă după câteva încercări renunță, obiectele-s grele, complicate. Atunci rămâne soluția liftului! Numai că aceste fragmente ciudate sunt aplicate pe pereții liftului, și, ajuns la etajul meu, nu mă pricep să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
românesc de partide rămânea fluid, el era instituționalizat la un nivel similar celui înregistrat de alte democrații noi. Cred că astăzi este clar că sistemul politic românesc s-a stabilizat și, fără îndoială, nu este mai perturbat decât cel al vecinelor sale, în ciuda începuturilor dificile ale tranziției românești. 5. Care sunt succesele cele mai notabile înregistrate de România și Europa de Est în ultimele două decenii? Astăzi se simt în România temeri reînnoite și continue în ceea ce privește antagonismul etnic, cu atât mai mult cu
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
cu mișcările revoluționarilor din Timișoara. Spre deosebire de cei din jurul meu, care aparțineau generațiilor mai în vârstă și care erau vizibil speriați și nesiguri de deznodământul evenimentelor, eu am manifestat încă de la început un entuziasm aproape fanatic. Îmi amintesc că una dintre vecinele mele m-a scos din balcon spunându-mi că "securiștii te pozează cum aplauzi". Desigur că nu era nimic eroic în gestul meu. Era mai mult inconștiența și sinceritatea caracteristică unui tânăr de 20 de ani. Aceasta atitudine am păstrat
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
o face cu același succes pe care l-au obținut în viețile lor particulare. În contextul regional, un alt succes înregistrat de România este poziția sa ca exemplu de pace. România a evitat tragediile care au afectat pe multe dintre vecinele sale. Din nou, problemele acestei păci se pot vedea în lumea materială. Pe lângă catastrofa omorurilor în masă, primele daune ale războiului sunt drumurile, podurile, bisericile și casele. Distrugerea unei case și lipsa de respect pe care acest gest îl implică
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
regiunea, ca regiune, trebuie să o adreseze este aceea că ea (sau, mai degrabă, țările care o compun) trebuie să acționeze ca și cum ele fac parte din Europa, nu din Europa de Est. Faptul că majoritatea acestor țări sunt mult mai sărace decât vecinele lor de la vest este o diferență cu caracter cantitativ, mai mult decât calitativ. Este adevărat că există perspective diferite; de exemplu, țările estice au îngrijorări privind Rusia sau perspective asupra Turciei care nu pot fi înțelese pe de-a-ntregul din
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Europa de Est și Centrală. Am început să studiez româna în timpul programului de master, iar mai apoi am vizitat România pentru prima oară în primăvara anului 1991. M-am îndrăgostit imediat de cultura, limba și istoria acestei țări și de cele ale vecinelor ei. În timp, am devenit interesat și de Moldova o combinație interesantă a experienței mele anterioare cu Rusia și a fascinației mele mai noi cu România și am sfârșit prin a-mi scrie dizertația doctorală și prima mea carte despre
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
unde se află copii lor: ei studiază în Anglia, Franța sau la New York. Țara sângerează. 8. Ce impact a avut procesul de integrare în UE asupra României și a Europei de Est? Așa cum s-a spus, intrarea României și a vecinelor sale în procesul de extindere le-a oferit noi orizonturi și posibilități. Românii harnici vin acum aici în Danemarca (unde locuiesc eu) pentru a munci ca femei în casă sau muncitori constructori pe o bază mai legală... dacă pot să
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
de cercetare etnologică clasică (în domeniul rudeniei sau al miturilor și ritualurilor) pentru cei câțiva etnologi francofoni care s-au aventurat pe aceste meleaguri. România a fost în mod particular norocoasă la acest capitol, fiind nu doar mai accesibilă decât vecinele ei de bloc în vremea socialismului, dar și îndoit mai exotică prin păstrarea păturii țărănești și politicile nataliste și naționaliste ale lui Ceaușescu. Europa de Est a fost privită cu suspiciune de grosul antropologilor. A fost într-un fel prea modernă, prea
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
momentul în care plăcile tectonice au glisat. În numerele următoare mă voi referi pe larg la Cannes-ul recent încheiat. În copilărie, Istodor era un pămpălău R. Chiruță „Nu vă supărați, știți unde e numărul 31“, întreb aproape confuz o vecină din cartierul unde a copilărit „Genuțu“. „Nu știu, pe aici, pe undeva“, îmi răspunde femeia, la fel de derutată. „Dar unde se lansează Istodor“, mai fac o încercare. „Nu știu, mamă, nu-i nici un magazin pe aici.“ Până la urmă am găsit singur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
românească. A, plus cutiile de bere și telefoanele mobile cu camera foto încorporată. Genuțu - numele de alint din copilărie al lui Eugen Istodor - s-a întors după zece ani în locul unde a crescut pentru a le face o mare bucurie vecinelor care i-au supravegheat evoluția. Se pupă cu toate, îl caută pe Gigi Melodie - un lăutar din cartier care a cerut expres ca pe scenă să i se spună Melody - și-l pune la treabă, se salută cu „invitații“, dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
mai selecți: primarul sectorului 3, unde se petrece acțiunea cărții, Liviu Negoiță, Lucian Mândruță, Robert Turcescu, Șerban Huidu, Doru Bușcu și, ceva mai târziu, Gabriela Vrânceanu-Firea. (Marea bucurie vine, cred, de aici - evenimentul va rămâne în istoria eternă a scării; vecinele lui Istodor nu puteau să creadă că sunt așa aproape de atâtea figuri coborâte din televizor, la care până atunci doar visau.) Au început apoi discursurile specifice lansărilor: Șerban Huidu a vorbit ca un adevărat băiat de cartier, lui Robert Turcescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
a încălzit bine de tot atmosfera. Și a vorbit și Victorița, autoarea morală a întregului demers. La final, mici și autografe Ce-am aflat de la ei: că Eugen a fost cam „pămpălău“ în copilărie - mărturie smulsă de Mândruță de la o vecină - și că, din câte știu ele, nu a venit niciodată cu fete acasă, că șefii lui de la „Academia Cațavencu“ l-au bănuit la un moment dat că-și inventează interlocutorii - a recunoscut Doru Bușcu, care nu ne-a lămurit dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
și dinamic = oricum n-o să-ți placă ceea ce va trebui să faci, dar măcar vei avea cu cine să faci haz de necaz, pe hol, la o țigară. Interviu cu Eugen Istodor „Zece comunisme urâte aș trăi cu mama și vecinele ei“ Interviu realizat de Diana Soare Fotografii de Cosmin Bumbuț Ai scris „Cartea vieții tale“. Și nu este o metaforă, ci titlul unui volum de 416 pagini. Ce-a fost în mintea ta? Fată, tu știi ce e aia viață
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
a cunoscut. Cum scara 2 nu a mai văzut după ce ea s-a mutat de pe scară și a murit. Ea m-a dus cu zăhărelul și mi-era atât de bine, zece comunisme urâte aș trăi cu ea și cu vecinele ei. Ai vrut să povestești despre comunism sunând la apartamentele de pe un palier de bloc. Dacă ai fi de partea cealaltă a ușii, cum s-ar vedea comunismul prin vizor? Comunismul nu a existat. Când am trecut de revoluție am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
filosofice“. Recunosc, la nivel estetic, îmi vin acum câteva sinucideri simpatice - cum ar fi cazul personajului lui Milan Kundera care se spânzură de grindă, în mijlocul casei, ținând în mână un bilet pe care scrie „Mamă, vezi că te-a căutat vecina“ sau al lordului englez care își explică sinuciderea printr-un scurt șicuprinzător bilețel: „Prea mulți nasturi de încheiat și de descheiat“. Însă la nivelul vieții obișnuite, e stupid ca un om cât de cât liber să nu-și găsească un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
chiar cel cu năpatca. Volocul era confecționat dintr-o pânză rară întinsă cu două bețe la capete, lung cam de vreo trei metrii cu care se mergea pe apa Bașeului. Acest lucru se făcea în zilele nelucrătoare, când, câte trei vecine mergeau la prins pește. Două barau cursul apei la un cot al pârâului, iar cea de-a treia cu o cociorbă bătea apa la vreo 20 de m. distanță spre a speria peștele care fugea în josul apei, către voloc. Când
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
asemenea lucruri urâte și rele, un fel de „magie neagră. Despre farmece mi-a vorbit și o fetiță din Mlenăuți, elevă în clasa a VII-a la Școala Hudești, unde predam limba și literatura română. Mi-a povestit că o vecină de-a ei a găsit într-o dimineață în fața casei o păpușă înțepată cu un ac în dreptul inimii. N-a durat mult și femeia s-a îmbolnăvit de inimă. De la noi, din Vatra am auzit despre legăturile mortului.. O femeie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
acest lucru copilul, este întrebat de către preot dacă se leapădă de satana. în numele lui vorbește nașa care de trei ori trebuie să răspundă că se leapădă de satana. Când moare un om sau o femeie sunt chemați doi vecini sau vecine să-l scalde, ocazie cu care trupul celui în cauză este spălat, bărbierit, îmbrăcat cu haine curate și așezat pe o masă sau pe un pat. Unii oameni și chiar femei lasă vorbă celor apropiați cu ce să fie îmbrăcați
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dintr-un memoriu, alcătuit la 1792, care se află în arhivele Ministerului Francez al Afacerilor Străine. „... După ceea ce s-a petrecut, putem prevedea că turcul este amenințat să fie deposedat de cătră Rusia de ceea ce posedă în Europa. Demult, această vecină a Semilunii și-a pus în gând să-l despoaie de provinciile ce el le stăpânește... Crimeea este, deci, în stăpânirea ei. În curând o vom vedea urmărind împlinirea celorlalte scopuri ce le are. Ea se arată plină de interes
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
la 6 noiembrie următor, dând seamă de primirea lui Fuad Efendi la Curtea rusească, Poujade scria aceluiași: ... mi se pare că această putere (Turcia) suferă o nouă înfrângere morală, deși voalată, și care poate numai să sporească puterea redutabilei sale vecine. Deplorabila purtare a lui Suleyman pașa, înțelegerea de la Balta Liman și corespondența autografă între împărat și sultan, au mai mărit încă, după părerea mea, supremația Rusiei în Principate și au arătat că fiecare încercare a Porții, pentru a scăpa de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
fac în ciudă. Tata mă lasă să beau cât vreau eu... Uneori, îmi spune râzând să beau mai puțin, să nu mă doară burta. Poate să mă doară, o să beau tot, până la ultimul strop! Stau la umbră sub gard, două vecine vorbesc în poartă, spun că și-au hrănit copiii și i-au culcat: somnul de după-amiază. Mă bucur că ele nu mă văd, eu stau pitit cu capul între picioare, privesc un mușuroi de furnici. Una din femei vorbește de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]