11,633 matches
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ULIȚA COPILĂRIEI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1248 din 01 iunie 2014 Toate Articolele Autorului noaptea de vrajă îndepărtează teama singurătate. * ulița noastră casele părăsite sătenii lipsă. * pârâul vecin(Băluț) scos de furtuni din matcă ruptă tăcere. * zilele curg trist fără sărbători sacre clopotele tac. * nimeni nu spune satul în veșnicie clipe în fugă. * cine mai știe cum se nasc minunile rostește crezul. Referință Bibliografică: ulița copilăriei / Llelu Nicolae
ULIŢA COPILĂRIEI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365370_a_366699]
-
Athos cu Fecioara Maria, Maica lui Iisus Hristos. În vremea aceea, pe Muntele Athos și nu numai, se înmulțise numărul păgânilor, iar Apostolii mergeau în aceste ținuturi să creștineze păgânii în numele Lui Dumnezeu. Ati auzit de Cipru? E o insulă vecină cu Muntele Athos , unde în acele vremuri de care vă povestesc, locuia episcopul Lazăr. Lazăr o chemase pe Fecioara Maria ca să-l vadă și să-l binecuvânteze și, mai ales, să convingă păgânii să se creștineze. Când corabia cu care
MUNTELE SIHAŞTRILOR (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365345_a_366674]
-
ca sprijin pentru mâini doar hățurile. Trăsese căruța lângă grămada de coceni reconfigurată de Comănescu. L-a zărit. Dormea somn adânc, obosit de căutările drumului celui mai ferit, cel mai sigur, obosit de frământările gândurilor. Nechifor a avut o tresărire vecină cu spaima realizând că ar fi putut fi împușcat la fel ca și comandantul de pichet. Din căruță s-a aruncat asupra lui. Instinctul l-a îndrumat să vizeze arma acestuia. A înșfăcat-o rostogolindu-se cu ea cu tot
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
Toate Articolele Autorului În amfiteatru, la cursuri, și în sălile de seminarii proaspeții studenți nu mai sunt aceeași cu ceva vreme în urmă, părând a fi timorați. Atmosfera a devenit apăsătoare fiecare fiind încărcat de o responsabilitate nedefinită, o responsabilitate vecină cu panica. Fiecare profesor, lector sau asistent universitar are grijă ca mai întâi să își expună exigențele. În fața atâtor cerințe mai că îți vine să regreți faptul că ai reușit la examenul de admitere. Începi să crezi că nu ai
XXIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365388_a_366717]
-
Într-un sfârșit ceva a sosit. A fost doar în mintea lui, a fost un ecou al fostelor lui suferințe amprentat de trăiri, amprentat de cele învățate cândva care, acum își găseau rostul : „...ce simte firul ierbii când coasa e vecină ?!../ ea pleacă fruntea-n pace,/ răspunse căpitanul, căci are să renască mai fragedă la anul... ”. * Nu a avut cum să o evite, așa cum și-ar fi dorit să o facă atunci când a zărit-o prea de aproape. El era împreună cu Sabina
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
doar unui număr de 192 de vizitatori, trași la sorți o dată pe an în cadrul unui proiect-pilot care evaluază posibilitatea revenirii la regimul controlat de vizitare. Dar, chiar dacă poate nu avem norocul de a ieși câștigători, muzeul amenajat într-o peșteră vecină a aceluiași complex este cel puțin la fel de interesant. La fel de captivante sunt și replicile minuțios realizate, de care vizitatorii se pot apropia și pe care le pot atinge în voie, expuse în variate muzee, cum este cazul muzeului arheologic alicantin MARQ
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
Înspre cerul plin cu stele Ai pe scoarță unui nuc Toate gândurile mele... Nu plânge dacă te las Ca să merg unde mi-e bine. Până-n ultimul meu ceas, Te voi iubi doar pe tine. Nu plânge când am să fiu Vecină cu trandafirii. Și de-acolo am să-ți scriu Versul dulce al iubirii... Să nu plângi prieten drag Dacă am să plec departe Eu voi fi pe-al serii prag Și în filă dintr-o carte.... autor Dorina Omota 15
SA NU PLÂNGI.... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365512_a_366841]
-
grave prejudicii denumirii limbii române, aceasta fiind confundată cu limba romani astfel ca ea a devenit limba țiganilor, iar in străinătate datorită acestei aberații vorbitorii de limbă română sunt considerați țigani, deși sunt dacoromâni; f) constatînd că unele dintre țările vecine europene nu acordă respectul limbii române, cea mai veche limbă europeană, muma tuturor limbilor Europei și nu numai; g) considerînd că denumirea de daci, cu perioada de tranziție de dacoromâni, corespunde mai bine perioadei de atacuri mortale asupra limbii române
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
atunci când am văzut ”Fața nouă” a orașului meu natal. Am ajuns la concluzia că cei de la conducere, vor cu orice preț, să arate lumii că și ei sunt în stare să construiască o lume nouă, modernă așa după cum au țările vecine...; mă bucur de orice măsură de modernizare și de orice construcție nouă, însă nu atunci, când ea are loc pe ”spatele naturii”... Aici, fiecare copac este ocrotit și iubit; iarna se înfășoară copăceii mai firavi cu un material special, care
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
de la Grigore M. Sturza, fiul și moștenitorul fostului domnitor, devine „târg liber” cu o viață social-economică de sine stătătoare, la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind sediu administrativ de plasă. În timpul răscoalei din 1907, țăranii din Zvoriștea și din satele vecine s-au adunat la Mihăileni, au atacat târgul și au dat lupte cu armata. Așezarea Mihăileni s-a remarcat prin dezvoltarea meșteșugurilor și în deosebi a olăritului, ceramica produsă aici fiind apreciată și căutată. Mihăileni are și o frumoasă tradiție
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
Acasa > Versuri > Istorie > VECINI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 940 din 28 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Duminică, 28 Iulie 2013 Prietene, tu nu te-alini, Amândoi suntem vecini, Cine-i mai întâi? știi bine, N-am fost roiuri de albine Venite din alte spații, Aici mi-am avut Carpații, Răzimat de ei, Ardealul Și de Doina lui cavalul. Te-am primit la mine-n casă, Ți-am dat
VECINI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365144_a_366473]
-
Iuria ar fi putut fi o prințesă... “Și pe cine o dorește, o dorește, Și pe cine o iubește, o iubește?” Sub impulsul imaginației înfierbântate, fără să-și dea seama prea mult de ceea ce face, strecoară o mână în curtea vecină, prinde între doua degete un boboc de trandafir, abia desfăcut, încearcă să-l rupă, realizează că ar trebui să simtă durerea unei înțepături, reușește în cele din urmă și îl oferă Iuriei. Surprinzător, Iuria primește trandafirul roșind ușor și îl
II. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365158_a_366487]
-
de mine, nu accept decât lucruri de categoria a-ntâia! Vin ca ăla făcut de mine nu găsiți decât în cramele vestite ale Europei! - În cazul acesta, felicitări ... Tensiunea i se ridică Lilianei încetul cu încetul. Iar a numit-o „vecină“, deși i-a explicat vehementă că nu-i place deloc acest apelativ. În plus, nici nu e îndreptățit să-i acorde această titulatură, din moment ce ei au casa de vacanță gard în gard cu părinții lui, nu cu el. Da, e
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
a venit la îndemână să continue: - Te iubesc... O palmă a răsunat pe obrazul lui și dintr-o dată s-a făcut lumină datorită stelelor verzi pe care le-a văzut. A fost o noapte indecentă. * - De ispravă-s băieții ăștia vecine! - Ce vrei să spui? - Vino la mine și ai să vezi... Mitru își urmează vecinul, oarecum nedumerit, mai mult sub stăpânirea gândurilor neplăcute. Gândește că dacă fiul lui s-a înhăitat cu cel al vecinului, merită să-și dea palme
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
bătut fără vină... - Uite, vecine, cât de multe vișine au cules băieții noștri! - Le-au furat, vrei să zici.. - Sunt copii, vecine, au luat și ei câteva fructe, doar și noi am fost ca ei. - Mie nu-mi trebuie. - Ia vecine că nu-ți cer bani pe ele! - Nu, mulțumesc. - Atunci am să te chem la o vișinată.. - Hai Albert, să mergem acasă! Crispat, Albert îl urmează. Întâmplător, gândurile îi sunt pe aproape cu ale Mitrului. De această dată va fi
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
cei doi sosiți în vizită îi otrăveau sufletul cu vorbe. Aveau, însă, grijă să potolească, deocamdată, micile răbufniri pentru ca totul să nu rămână doar un foc de paie. Mitru, - tatăl lui Albert- începuse să prindă câte ceva din răbufnirile din curtea vecină. Părea stăpânit de un calm imperturbabil, însă, în realitate, întreaga-i ființă devenise încordată. Ca să nu se trădeze luase câteva fire de rafie făcându-și de lucru printre araci, legând chipurile roșiile pe ici pe colo. În urmă cu doua-trei
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
frust al unui colț de natură este deseori depășit de esteticul artistic. Prin frumusețea sau sălbăticia ei, natura ne încântă, ne înduioșează sau realmente ne îngrozește. Grandoarea naturii (munți prăpăstioși, ape vijelioase, marea înfuriată) nu emoționează, ci provoacă un extaz vecin cu teama. Simțim emoții doar în fața lucrurilor și a ființelor delicate, respectiv neajutorate: flori, animale inofensive urmărite de răpitori, copii, oameni amenințați de răutatea semenilor sau de stihiile naturii. Dar autenticele creații artistice întotdeauna provoacă emoții! Această emoție este complet
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
chemarea. Prin fumul de-l tai cu cuțitul, îl zării pe vecinul Mărin. Se îndreptă spre el. - Stai aici! Se așeză, punând cutia pe masă. Se uită în jur. La fiecare masă era câte o față cunoscută, de prin blocurile vecine. - Ce bei? - O bere! Dar ... fac eu cinste. Este prima mea zi de pensie. - Felicitări! S-o mănânci cât mai mulți ani! - Mulțumesc! Tu ce ai băut? - Un carcalete!... Doina! Adu aici un repetir și o bere pentru noul nostru
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
prezent fiind deschisă o nouă sesiune de primire a materialelor pentru volumul al 2-lea al antologiei. O muncă dificilă ce-și va dovedi, cu siguranță, utilitatea și valoarea peste timp. A scrie poezie e ca și cum ai trăi o stare vecină cu „nebunia” (acea nebunie - frumoasă), a te arunca în flacăra unui foc nestins pentru a-ți confirma supraviețuirea, a prinde în palme scânteia unui fulger neadormit - pentru a ți-o așterne în privire, a deveni furtună cu aripi de gând
INSTANTANEE CULTURALE BOGDANIA LA GALERIILE DE ARTĂ DIN FOCŞANI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364890_a_366219]
-
Samuil. Acesta, tot la îndemnul Domnului, unge domn pe cel mai mic din cei opt fii ai lui Iesei, pe viitorul rege și proroc David, care va face cu adevărat toate voile Domnului ridicând gloria lui Israel în fața tuturor popoarelor vecine. Referință Bibliografică: 20 august: Sfântul proroc Samuel / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 963, Anul III, 20 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SFÂNTUL PROROC SAMUEL de ION UNTARU în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365003_a_366332]
-
Ip, la 15 sept. 1919”. Băiatul i-a scris, la rându-i, pe poza lui Toader: “Cu toată dragostea și recunoștința, pentru Todor Baci, Marko și Judith Csaba, Budapesta, 15 sept. 1919”. II. Ip, noaptea de 13-14 septembrie 1940**: Un vecin ungur i-a indicat caporalului Marko Csaba casa lui Toader Baciu. Pe acesta și pe băiatul lui cel mic i-a împușcat cu revolverul, iar pe nevasta lui Toader, nora lui și cele două nepoțele de 2 și 3 ani
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
Frântu, zis Cebuc; astăzi, în locul morii lui Cebuc se află un grajd al cărui proprietar este Sase, ginerele lui Tămădău. Terenul a aparținut lui nea Ilă, iar astăzi el este moștenit de către verișorul meu, necăsătorit, care stăpânește și casa părintească vecină cu a noastră. Acest teren este și el vecin cu un altul care a aparținut părinților lui Borțosu și Tiei lu’ Laie-n Dungă, care am arătat că se numeau Teșcuț - un alt argument în favoarea aceluiași nume și pentru familia
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
termenul „muiere”; degeaba îi explicase el că acesta este unul obișnuit în limbajul loviștenilor, neavând nimic peiorativ în el, ți-ai găsit însă - ea, prin „muiere”, înțelegea... „curvă”! La bătrânețe, „s-a lăsat de sportul ăsta”. Într-adevăr, în blocul vecin locuia comandantul Centrului Militar - un colonel tare sociabil, în fiecare dimineață se salutau: „Să trăiți!”, „Să trăiți!”, iar fiica lui - medic rezident, își alăpta copilul și uitase să tragă draperiile la fereastră, se vedea totul, avea niște sâni imenși... În
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
gară cu un automo- bil al Comitetului Central al Partidului Munci- toresc Român... Or fi fost, n-or fi fost toate astea adevărate..., cert este faptul că, până la urmă, în Greblești nu s-a făcut colectiv. Asta, în vreme ce în satul vecin, Boișoara, s-a făcut; ba, s-a făcut chiar și în Câineni de Vâlcea, sat redenumit Câinenii Mari după reorganizarea administrativă din 1968, dar nu chiar colectiv, ci întovărășire, cu doar două suprafețe arabile: prima situată pe Malu’ Podului, iar
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
se prezenta ondulată, de gradul doi spre trei. Mi-am propus să merg mai departe, spre nord, unde mai prinsesem guvid mult și hanus frumos, în speranța că la ivirea soarelui, marea se va liniști, ca de obicei. Un bătrân vecin m-a rugat să-l iau și pe el în barcă. Moșul avea deja 72 de ani, însă mai fusese cu mine și nu avea rău de mare, era de baștină de pe malul Dunării, din Galați. De multe ori, atât
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]