471,565 matches
-
Comunismul a fost un fenomen socio-istoric care a marcat secolul al XX-lea și care abia acum a început să fie cercetat. Claude Lefort a scris La Complication și consideră că în viitor comunismul va trebui analizat din punct de vedere fenomenologic. Încă mai persistă o reținere în afirmarea că genocidul nazist și cel comunist nu poate fi comparat, chiar dacă nu există identitate între cele două evenimente istorice. Există o «conspirație a tăcerii» în Occident (cine are interes?!) și în țările
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
spune că este un «Jurnal fidel». De exemplu, împrejurările arestării și condamnării tatălui meu, a raporturilor pe care le-am avut cu editurile, revistele, cinematografia, cenzura, informatorii... Am o memorie afectivă destul de fidelă și cred că din acest punct de vedere Un tigru de hîrtie poate fi considerat... «Jurnal fidel»... - Am asemuit volumul dv. cu un proces al comunismului la scară redusă. Credeți că s-ar putea vorbi vreodată cu adevărat de un «Proces al comunismului», măcar pe plan național? - Mai
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
mod spectaculos, Ibrăileanu explica metodele subtile folosite de Eminescu pentru seducerea cititorului. Le explica didactic, scriind pe o tablă imaginară citate și analizându-le cu o uimitoare (pentru mine, atunci) sagacitate. Această descoperire nu a însemnat din punctul meu de vedere o demitizare a literaturii și nu a reprezentat o pierdere. Lectura unui text în cunoștință de cauză m-a pasionat la fel de mult ca și lectura ingenuă. La facultate (la București, între 1965-1970) Nicolae Manolescu, cu modul său decis de a
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
fiu sincer, citesc simultan în două moduri: naiv și lucid, liber și constrâns de disciplina profesiei, entuziast și sceptic. Îmi închipui foarte bine cum sună poezia lui Nichita Stănescu pentru un neinițiat chiar în timp ce o citesc ca un inițiat. Acuitatea vederii mi-a scăzut considerabil, nu mai văd să citesc fără ochelari. Dar nu regret că am citit mii de mii de pagini. O singură greșeală am făcut, cred, de-a lungul timpului. Am citit disproporționat de multă literatură scrisă de
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
ar întoarce și am fi din nou în 1954, opțiunea mea ar fi tot cititul. Aș citi însă mai multe cărți bune. Și aș avea grijă ca lumina să-mi cadă întotdeauna cum trebuie pe paginile cărții, ca să-mi menajez vederea și să pot citi până la adânci bătrâneți.
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
Chendi. Publicistica lui se zbate însă între toate vicisitudinile vremii, dintre care cea mai nefastă este precaritatea literaturii acelui moment dominat de sămănătorismul și de militantismul național-țărănesc al lui Iorga. Sensul constructiv al unei orientări, fundamental deosebite din punct de vedere estetic, se va ivi odată cu E. Lovinescu, ale cărui opinii moderniste vor fi mai clare abia după campania de revizuiri desfășurată în „Flacăra” (1914-1916). Ruptura lui Ilarie Chendi de Nicolae Iorga nu va însemna însă și o ruptură totală de
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
și m-a lipit de pom. Reflecțiile ei asupra hainei sacerdotale m-au pus și pe mine pe gânduri și din cauza acestei ușoare apăsări sufletești alunecasem un pic de-a lungul trunchiului. „Sunt considerente care merită să fie avute în vedere“ a continuat Magdalena, „sunt gânduri la care merită să meditezi, cu toate că nu sunt tocmai încurajatoare, că nu sunt prea stenice. Dar consecințele indirecte ale actelor caritabile sunt, uneori, total neașteptate. După ce beneficiarii carității mele și-au luat lucrurile din casă
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
face parte din staff-ul Partidului Acțiunea Populară. Adrian Severin este membru marcant PSD. Poate că și alți analiști politici ai ziarului sînt membri sau simpatizanți ai unor partide. Dan Pavel nu este deci o surpriză din acest punct de vedere. Nici el, nici ceilalți editorialiști nu-și permit însă să-i jignească pe cititorii ziarului Ziua făcînd propagandă pentru formațiunile politice în care s-au înrolat sau cu care simpatizează. Nici Dan Pavel nu va proceda altfel.” Un post scriptum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
în felul acesta, descoperi soluția și găsești ieșirea. Nu mă tentează generalizările, dar îmi vine să cred că reacții de lectură cât de cât asemănătoare trebuie să fi determinat receptarea absolut aberantă a acestei opere în cultura românească. Am în vedere faptul că, în ciuda exemplarității necontestate a acestor volume, textele despre Proverbele... lui Zanne se pot număra pe degete. Cu excepția celor două capitole sintetice, al lui Ovidiu Bîrlea, din Istoria folcloristicii (citat mai sus), respectiv al lui Iordan Datcu din Dicționarul
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
În mai multe lucrări, Augustin caută să răspundă la chestiunea aceasta. Amintesc aici De catechizandis rudibus, Enchiridion ad Laurentium, De divinis Scripturis sive Speculum, De Genesi ad litteram și De doctri na christiana. Cea mai importantă din punctul acesta de vedere este prima amintită - De catechizandis rudibus, și se poate spune că lucrarea aceasta apare din necesități practice. Care este povestea ei? Iat-o ! Deogratias, diacon la Cartagina și prieten al lui Augustin, cere îndrumări pentru instruirea catecumenilor: cu ce să
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Dionisie din Halicarnas (stilul inferior, mediu și superior)<footnote Nicolae Corneanu, Studii patristice, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1984, 161. footnote>. Întrebuințarea celor trei stiluri o recomandă Augustin, după cum spune că rezultatul așteptat trebuie să fie lacrymas non plausus (având în vedere că exista obiceiul ca predicatorul să fie întrerupt cu aplauze, obicei la care, treptat, s-a renunțat). și din acest motiv oratorul trebuia să instruiască, să placă, să convingă, și aici Augustin este influențat de Cicero de la care preia regulile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
exclusiv și în exces valorile pământești. Cultura de acest fel este și imorală și păgână și episcopul Hipponei depistează în ea sursa tuturor ereziilor și impietăților. Ceea ce se numește cultură tradițională în vremea lui Augustin și din punctul lui de vedere stă sub sancțiunea nerespectării unei poziții de principiu: res, non verba. Acesta este motivul pentru care Augustin „cere ca oamenii culți care vin să se înscrie la catecumenat să fie învățați înainte de toate să pună problemele vieții creștine mai presus
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
103, 105 footnote>. De altfel, traducătorul dă dovadă de-o ușurință condamnabilă, căci și-a permis să înlocuiască acolo unde a crezut de cuviință pronumele cu nume proprii, fără ca acestea să fie marcate prin ceva<footnote Din acest punct de vedere, Arieșan este mult mai corect. footnote>. O regulă elementară de editare, neamintită, din păcate, în Notă asupra ediției (p. 7), este aceea de a pune între paranteze pătrate sau de altă formă toate adăugirile și intervențiile traducătorului sau ale îngrijitorului
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nota 41 de la p. 175, este indicat, printre alte surse, și „Petrus Pat. [sic!], fr. 13 FGH 4, 189”, dar volumul respectiv din Fragmenta historicorum Graecorum nu figurează printre izvoarele utilizate de îngrijitor (vezi p. 219). Că, din punct de vedere al onestității, multe dintre trimiterile d-lui Mîrșanu sunt suspecte rezultă și din alt fapt, probat de Bibliografie. De exemplu, domnia sa lasă să se înțeleagă că ar fi consultat și ar fi făcut referire în note și comentarii la cărțile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Flaccinus (p. 185, nota 99), Candidianus (p. 188, nota 123) și Severianus (p. 200, nota 210), de vreme ce despre ei există voci în tomul amintit la paginile, respectiv, 342, 1047 (Flaccinus), 178 (Candidianus 1) și 828 (Severianus 1)? Din punct de vedere al tehnicii redactării științifice, se întâlnesc mai multe sisteme de trimiteri - unul anglo-saxon mutilat (apar doar numele și paginile) și altul clasic, tot mutilat, pentru că în Studiul introductiv și în Note, la majoritatea articolelor din periodice și din volume colective
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
della lingua viva” - p. 87). În al doilea rând, impresionează co mentariul de peste 400 de pagini (p. 111-552), care reprezintă o analiză de-o acribie dezarmantă, exhaustivă, a textului; sunt prezentate diversele lecțiuni din manuscrise, sunt comparate, din punct de vedere filologic, semantic, stilistic și al frecvenței, aproape fiecare termen sau fiecare expresie cu lexeme și construcții lexicale similare din autorii clasici ori târzii - în sfârșit, din punct de vedere istoric, informațiile sunt raportate la date din alte izvoare, apreciindu-li
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sunt prezentate diversele lecțiuni din manuscrise, sunt comparate, din punct de vedere filologic, semantic, stilistic și al frecvenței, aproape fiecare termen sau fiecare expresie cu lexeme și construcții lexicale similare din autorii clasici ori târzii - în sfârșit, din punct de vedere istoric, informațiile sunt raportate la date din alte izvoare, apreciindu-li-se valoarea și autenticitatea, depistându-li-se posibilele surse. Bibliografia bogată (p. 555-578) și indicii foarte analitici (p. 581-642) întregesc această ediție remarcabilă. Un subiect interesant, inedit în cultura
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
arheologice vaste în așezările militare. În Addenda, editorii completează datele oferite de autor și de sursele literare, epigrafice, iconografice și arheologice cunoscute la momentul respectiv, oferind un tablou complet al Daciei romane (prin multiple referințe bibliografice), atât din punct de vedere al organizării administrative, cât și al prezenței și rolului armatei din provincia nord-dunăreană. Lucrarea lui Vasile Christescu a fost prima și cea mai consistentă sinteză de istorie militară din Dacia romană din perioada interbelică. Pe ansamblu, volumul a reprezentat și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Dacia romană” (III. Formas de integración y de control social e ideólogico en los cultos orientales en la Dacia romana, p. 493-580), evidențiază relațiile dintre divinitățile de origine orientală și cultele statului, în primul rând cultul imperial. Sunt avute în vedere inscripțiile unde divinitățile orientale apar cu epitetele augustus, augusta sau sunt asociate cu formula pro salute imperatoris, -orum, exemple care ilustrează, în opinia autorului, o relație de putere între princeps și masa provincialilor, între elitele locale și masa populației. Asimilarea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
amoenus, deci o marcă a civilizației romane - natura sălbatică (silua ferox) din Gallia, o întruchipare a barbariei (Entre éloge de la nature et récriture précieuse: le carmen III de Mérobaude - p. 43-63). Céline Mesnard urmărește mutațiile pe care, din punct de vedere al complexității reprezentative, le suferă, începând din secolul al IV-lea, una dintre cele mai populare teme ale artei paleocreștine - sacrificiul lui Isaac (Ex 20, 4-5) (figurarea slujitorilor lui Avraam, dar și a altor episoade din gesta lui Avraam ― ospitalitatea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
considerentele de la care a pornit în întocmirea unui repertoriu arheologic al descoperirilor romane din teritoriul cuprins între Carpații Orientali și râul Prut, precum și o serie de probleme pe care acesta le-a întâmpinat în urma analizei materialului arheologic. Din punct de vedere cronologic, limitele impuse de acesta, sec. I a.Chr.-V p.Chr., coincid cu o serie de evenimente politico-militare, lucru reflectat și în cazul produselor romane. Lucrarea prinde contur odată cu inițiativa propusă de Römisch-Germanischen Kommission de a lansa un proiect
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
din zona europeană, Corpus der Römischen Funde in Europaischen Barbaricum”. Ținând cont de aceasta, Costin Croitoru dă curs întocmirii și editării unui astfel de „Corpus” al produselor romane descoperite în spațiul cuprins între Carpații Orientali și Prut. Din punct de vedere cronologic, autorul analizează perioada dintre secolele I a.Chr-V p.Chr. Secolul I a.Chr. coincide cu momentul venirii romanilor la Dunărea de Jos, iar secolul V p.Chr. este corelat cu o serie de evenimente politico-militare: destrămarea confederației hunilor
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Rodica Zafiu Cînd se vorbește cu îngrijorare despre „degradarea limbii”, majoritatea criticilor au în vedere cateva tipuri de fenomene care reflectă evoluții și abateri mai mult sau mai puțin grave, mai mult sau mai putin explicabile: împrumuturi excesive, confuzii semantice, clișee și ticuri verbale, argotisme și termeni vulgari etc. Fiecare din comentatori avand anumite idiosincrazii
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
Limba română contemporană: manual pentru studenții străini (1978-’81), scris împreună cu Manuela Saramandu și Adriana Ionescu, în care partea de gramatică ierarhizează și echilibrează foarte bine faptele de limbă în funcție de frecvența lor în uz și e ireproșabilă din punctul de vedere al corectitudinii și al preciziei descrierii. Un domeniu deloc neglijabil e cel al permanentei readuceri în actualitate a operei unei mari personalități a lingvisticii românești: Bogdan Petriceicu Hasdeu. Profesorul Brâncuș a îngrijit reeditarea critică a unora din principalele opere ale
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
așa. Trăim într-o lume expusă atacurilor teroriste, care ne pot lovi direct sau prin ai noștri. Cei care au crezut după atentatele din Statele Unite că asta e problema americanilor au acum prilejul să mai reflecteze asupra acestui punct de vedere. Nu cred că trebuie să ne isterizăm după tragedia de la Madrid, dar nici să ridicăm a fatalitate din umeri. Trăim într-o lume expusă. Asta ar trebui să ne oblige să luăm măsuri de siguranță. De pildă întărirea controlului la
Prudență sau isterie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13030_a_14355]