2,162 matches
-
-o în 1927. Doi ani mai târziu a întreprins o călătorie care i-a marcat profund opera. Plecat pentru doar două săptămâni în Egipt, avea să rămână acolo 4 ani, fascinat de lumea geografic aridă, dar bogată prin oamenii și vestigiile sale. A călătorit îndelung la Cairo, Luxor, Assuan lucrând intens peisaje, vestigii, felahi, dar mai ales femei, surprinse în veșminte locale, în variate posturi. La întoarcerea în țară expoziția deschisă în februarie 1934, la Sala Dalles, cu 146 de picturi
Leon Biju () [Corola-website/Science/319930_a_321259]
-
i-a marcat profund opera. Plecat pentru doar două săptămâni în Egipt, avea să rămână acolo 4 ani, fascinat de lumea geografic aridă, dar bogată prin oamenii și vestigiile sale. A călătorit îndelung la Cairo, Luxor, Assuan lucrând intens peisaje, vestigii, felahi, dar mai ales femei, surprinse în veșminte locale, în variate posturi. La întoarcerea în țară expoziția deschisă în februarie 1934, la Sala Dalles, cu 146 de picturi și 100 de desene, a fascinat deopotrivă publicul și criticii. A fondat
Leon Biju () [Corola-website/Science/319930_a_321259]
-
Există de asemenea Capela Bakocz, construită între anii 1506-1507 de niște arhitecți italieni, aceasta este una dintre cele mai vechi părți ale bazilicii care au supraviețuit până astăzi. În capelă sunt reprezentate sculpturi și picturi renascentiste, fiind cele mai importante vestigii ale Renașterii din Ungaria. Altarul bazilicii, ilustrând Adormirea Maicii Domnului este cea mai mare pictură pe o singură bucată de pânză din lume, având 13 metri înălțime și 6 lățime. Orga, este a treia cea mai mare din Europa, după
Bazilica din Esztergom () [Corola-website/Science/333030_a_334359]
-
actuala Bosnia-Herțegovina. Se pare că terminația în „-tica” face referință la portul fluvial al orașului, stabilit pe malul râului Kupa. Urme ale stabilirii celților au fost descoperite sub zidurile romane în centrul orașului și pe malurile râului Kupa. Între alte vestigii, cele ale zidului roman (în sud) datând din secolul I și poarta monumentală (în nord) dovedesc că orașul se întindea pe 1.600 de metri. În anul 35 î.Hr., Octavianus Augustus a ocupat localitatea, pe care romanii au denumit-o
Sisak () [Corola-website/Science/297263_a_298592]
-
în principal din evenimente din secolele XIV, XV și XVI. În timpul verii, cu o inițiativă unică în Portugalia, este deschis și pe timp de noapte. Sociedade Martins Sarmento este cea mai veche instituție națională din Guimaraes dedicată studiului și conservarea vestigiilor arheologice. Ea are în componență două muzee: Muzeul de Arheologie Sociedade Martins Sarmento, situat la sediul său, cunoscut pentru colecțiile de pre-și protoistorie, de epigrafie latină și numismatica, precum și Museu da Cultură Castreja, situat la Solar da Ponte, în parohia
Guimarães () [Corola-website/Science/297306_a_298635]
-
1910), și în "Românul", cu studiul "Reflecții asupra intuiției lui Bergson" (1914). După moartea tatălui, familia se mută la Sebeș în 1909. În anul 1911 călătorește în Italia, unde își petrece timpul în librării, căutând cărți de filosofie, și vizitând vestigiile istorice ale acestei țări. A urmat cursurile Facultății de Teologie din Sibiu și Oradea în perioada 1914-1916, pe care le-a finalizat cu licență în 1917. A studiat filosofia și biologia la Universitatea din Viena între anii 1916 și 1920
Lucian Blaga () [Corola-website/Science/297298_a_298627]
-
la altitudinea de 296 metri. În 2001 avea o populație de aproape 91.600 locuitori. Descris de către Titus Livius ca fiind unul dintre capitalele etrusce, Arezzo se crede că a fost una dintre cele douăsprezece orașe etrusce ce alcătuiau Dodecapolis. Vestigiile etrusce stabilesc faptul că acropola din Sân Cornelio a fost ocupată și fortificata în perioada etrusca. Există alte dovezi semnificative etrusce: piese de ziduri, o necropola etrusca pe Poggio del Sole, și cel mai faimos, cele două bronzuri, "Himera din
Arezzo () [Corola-website/Science/297322_a_298651]
-
Alsace cocoșat - 's Krumme Elsass Articol principal : Alsacia . Cocoșatul Alsacia a fost locuită încă din neolitic. Acesta include orașele incluse anterior fostele județe Sarrewerden și La Petite - Pierre și domnia de Diemeringen și Asswiller. În zilele noastre multe castele și vestigii arheologice sunt inca vizibile. Teren vechi de Empire, unul dintre ultimele care se anexează la Franța, în 1793, această regiune în timpul perioadelor de Ancien Régime, viața rezolva olandezii, francezii, elvețienii, germană și chiar austriac . Unele sate au o biserică catolică
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
sudic al orașului (perioada clasică și elenistică). După 1981, săpăturile s-au concentrat în perimetrul nordic (perioada arhaică) și necropole. În 1985 a fost inițiat un program de lucrări de conservare care se desfășoară până în prezent. Astăzi, o parte din vestigiile arheologice pot fi vizitate "in situ" (Parcul arheologic Avdira), iar un mare număr de obiecte descoperite acolo sunt expuse în colecțiile Muzeului Arheologic Avdira din vecinătate. Săpăturile au scos la iveală numeroase relicve ale orașului antic. Zidul său de incintă
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
de către zeița Thetis, pentru a fi păstrate într-un mausoleu. Nu putem fi absolut siguri că "Leucos" este chiar insula Șerpilor, dar există indicii concordante. În anul 1823, căpitanul rus Krițki descoperă aici ruinele antice ale unui templu și alte vestigii, ruine ulterior descrise de către germanul Köhler. Câteva bazoreliefuri găsite pe insulă sunt expuse la Muzeul arheologic din Odesa. Toate sunt din antichitatea clasică, și nu există nici-o rămășiță „ciclopeană” mai veche, cum s-a scris uneori fără dovezi. Printre inscripțiile
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
de Bychar. De-a lungul Evului Mediu, cetatea a devenit loc de conviețuire pentru un mozaic etnic care a contribuit la stabilirea componenței etnice de astăzi al Oradiei: români, maghiari, austrieci, slovaci, evrei, ruteni și turci. Cetatea Oradiei, ale cărei vestigii se pot vedea și astăzi, este menționată întâia oară în 1241, cu ocazia efectuării unor reparații grabnice pentru a face față unui iminent atac tătaro-mongol. Construirea cetății este atribuită regelui Ladislau I (1077-1095), în onoarea căruia la 27 iunie 1191
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
reper al istoriei acestei regiuni este reprezentat de daci, care trăiesc aici de peste 2000 ani creând o remarcabilă civilizație. Drept model se poate lua așezarea Medieșu Aurit, unde se găsesc rămășițele a 13 cuptoare de olărit, reprezentând cel mai mare vestigiu arheologic de acest fel din România. Pe teritoriul județului Satu Mare au fost de asemenea descoperite urme ale civilizației celtice. La sfârșitul secolului al IX-lea și începutul secolului al X-lea regiunea a fost încorporată în Regatul Ungariei. Situându-se
Județul Satu Mare () [Corola-website/Science/296666_a_297995]
-
cultura universală. Castelul Mavrocordat, construit în secolul al XIX-lea, Cetatea lui Ștefan cel Mare, datând din secolul al XV-lea, Biserica Sf. Ioan, de asemenea fondată de Ștefan cel Mare în seculul al XV-lea sunt câteva din numeroasele vestigii istorice și culturale păstrate în județul Vaslui. Este de asemenea demn de menționat faptul că cele mai importante orașe din acest județ, Vaslui și Bârlad, au fost ridicate în secolele al XIV-lea și respectiv al XV-lea. Municipiul Huși
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
umane pe teritoriul județului se pierde în negura vremurilor. Cel mai vechi tezaur de aur masiv din România a fost descoperit în județul Sălaj, la Moigrad. Cântărește 780 grame, datează din perioada Neoliticului și întruchipează idoli antropomorfi, simboluri ale fertilității. Vestigiile dacice sunt răspândinte în aproape întregul județ. Tot în județ au fost descoperite 14 tezaure de monede și podoabe dacice din argint, iar prin Sălaj trecea vechea arteră comercială cunoscută sub numele de "Drumul sării", pe care sarea pleca din
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
Călugăreni, rezervația de bujori. Deși o regiune tipic de câmpie, care s-ar părea că nu este înzestrată din punct de vedere turistic, județul Giurgiu dispune totuși de un potențial turistic important și variat. În județul Giurgiu se găsesc numeroase vestigii care atestă dezvoltarea vieții sociale și culturale pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme materiale din paleolitic și neolitic. Pe teritoriul județului sunt multe locuri istorice, popasuri necesare pentru a cunoaște trecutul
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
amenajat ca muzeu de etnografie și artă populară se află în comuna Florești Stoenești. Aspectul exterior îl așază în rândul monumentelor de arhitectură brâncovenească. La Frătești se află Muzeul sătesc - numit simbolic „Muzeul școlar Dacia”- deoarece o parte importantă din vestigiile materiale aparțin geto-dacilor, dovedindu-se astfel continuitatea de milenii a poporului român în această zonă. Înființat în anul 1967 este structurat pe mai multe secții predominantă fiind secția de arheologie-istorie. Prin așezarea sa și funcția ca port și centru urban
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
oficială este orașul București și majoritatea instituțiilor județene își au sediul acolo. Urme ale existenței umane descoperite pe raza județului Ilfov, mai ales în zona Căldărușani, Glina și Chiajna, lângă București, datează din paleolitic și neolitic. Trebuie de asemenea menționate vestigiile dacice scoase la lumină în zona Pantelimon, Snagov, Măgurele și Bragadiru. Bogăția descoperirilor arheologice (relicve, inscripții etc.) este dovada locuirii neîntrerupte a zonei de către daco-romani, care mai tarziu au format Principatul Țară Românească, prin unirea cnezatelor și voievodatelor (primele organizări
Județul Ilfov () [Corola-website/Science/296881_a_298210]
-
descoperite la Teliuc, o "villa rustica", pe dealul Sânpetru era un castru roman în care se instalează un post de pază a Legiunii a XIII-a Gemina. Urme s-au mai descoperit lângă Castelul Huniazilor și lângă gară. De asemenea, vestigii din această epocă există și în satele Cinciș-Cerna, Pestișu Mare unde era un vicus (sat roman), Mănerău, Nandru, Ghelari, etc. În 1409, la 18 octombrie, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg dăruiește și înnobilează pentru faptele militare deosebite pe cneazul Voicu
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
pictată chiar în Palatul Primăriei Florența, sub numele de Bacovia. Acest lucru nu este de mirare, având în vedere că la doar câțiva kilometri de Bacău, la Sărata, romanii extrăgeau sare, iar în alte localități din împrejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce atestă popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agăș) avem urmele vechilor aurării dacice (ref), iar teritoriul Bacăului cuprindea localități ca: Letca și Leiteni, cuvinte derivate din latonă și letonă
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Pe teritoriul orașului a existat o așezare de epocă română numită "Vicus Novus", menționată într-o inscripție din vremea Imperiului Român (anul 178). În zona centrală a orașului actual s-au găsit de asemenea vestigii de epocă română care dovedesc atingerea unui nivel cvasi-urban de dezvoltare (conducte pentru apa din ceramică arsă încastrate în zidărie etc). Prima atestare documentara este din 1263. În epoca medievală, după cucerirea Dobrogei de către Imperiul Otoman (începutul secolului XV), locuirea
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
dobrogean. Din epoca medievală în oraș se mai pot vedea geamia turcească din secolul al XVI-lea alături de mormântul lui Gazi-Ali-Pașa și cișmeaua Kalaigi, mausoleul lui Sări Saltuk Dede, Casa Panaghia precum și vase de ceramică, monede, arme și multe alte vestigii păstrate în colecții muzeale sau particulare. În perioada 1677-1678, reședință pasei s-a mutat de la Silistra la Babadag. În felul acesta, importanța Babadagului că reședința a celui mai important om al stăpânirii turcești din provincia de la Dunărea de Jos, crește
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
pictura și sub îndrumarea regretatului N. Kruch și-a găsit drumul propriu în sculptură, obținând și unele distincții care i-au răsplătit truda și realizările . Orașul Urlați este situat pe "Drumul Vinului" și face parte dintr-un areal bogat in vestigii istorice de mare importanță, înconjurate de un cadru natural de o frumusețe deosebită, caracteristică regiunii viticole "Dealu Mare". Acest atu ii confera o serie de oportunitati din punctul de vedere al atractivității turistice. Principalele puncte de atracție turistica sunt reprezentate
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
ortodocși (78,51%), dar există și minorități de romano-catolici (6,86%), penticostali (4,03%), baptiști (2,44%) și adventiști de ziua a șaptea (1,25%). Pentru 4,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Arheologii au scos la lumina vestigii aparținând neoliticului (topoare cu gaură, silexuri, ceramică), civilizației dacice, perioadei de ocupație romană (linii de fortificații, podoabe, arme, pietre de moară), izvoare ce atestă continuitatea locuirii acestor meleaguri. Reședință a unor cnezate românești, Ineul este cunoscut ca un puternic centru
Ineu () [Corola-website/Science/297078_a_298407]
-
pe ideea prezentării principalelor ocupații și meșteșuguri practicate în zonă, aducând astfel în fața privitorului înțelepciunea și îndemânarea arhaică, simțul formelor și culorilor, ingeniozitatea și măiestria meșterului țăran. Patrimoniul arheologic provine din săpăturile efectuate în zona limitrofă orașului Tășnad și cuprinde vestigii ale epocilor: neolitic, bronzului, perioada dacilor liberi. Diverse obiecte și documente din epoca feudală și epoca moderna întregesc colecția de istorie. Regiunea etnografică a Tășnadului este parte componentă a zonei de “Codru”, având pe lângă particularitațile proprii, și elemente etnoculturale specifice
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
din Zlatna a invatat renumitul Avram Iancu. Pe teritoriul orașului se află trei rezervații naturale, care au valoare deosebită pentru turism: Calcarele de la Valea Mică, Piatra Bulbuci și Cheile Caprei. Pe teritoriul orașului Zlatna se află un tezaur uriaș de vestigii arheologice, monumente istorice, de arhitectură sau de artă, cât și un inestimabil patrimoniu etnocultural, care atestă evoluția și continuitatea de muncă și de viață pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii și artei populare. Orașul Zlatna este un vechi centru de exploatare
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]