2,161 matches
-
față masca de sticlă și nu mai aud nimic. Pot să mă simt frate cu toți? Nu, domnilor, sîntem frați totdeauna doar cu o parte dintre oameni, trebuie să ne hotărâm cu care anume. În schimb, sîntem frați cu alte viețuitoare care ne seamănă. E curios numai că a trebuit să ajung într-o mlaștină ca să aflu că dragostea e și luptă sau chiar luptă. Am ieșit dintre bălți orientîndu-mă, bineînțeles, după zborul ciorilor și cu gândul să mă reîntorc, poate
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
în buzunarele costumului de scafandru, apoi din nou se întoarseră în spatele stâncilor de alge ca să întreprindă pregătirile necesare pentru întâmpinarea Reginei. În zorii zilei vocea Reginei șuiera de la distanță, prevestitoare de rele, iar Tuburile muzicale vibrau în sunete alarmante, toate viețuitoarele din mare se opriseră speriate în fața stăpânei nemiloase. -Dar unde au fugit piticii? - se revolta Regina, apoi tunând și fulgerând de nervi, îi bătea cu corbaciul acvatic străjerii netrebnici. Scafandrii-cercetători aveau pregătit un rechin-robot, care trebuia s-o atace pe
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
la un an de muncă zilnică în slujba comunității. -Din acest moment vă puteți considera liberi, dar aveți obligația zilnic să faceți curat în adâncul mării. Începeți să ștergeți urmele de sânge al Reginei, care poate fi otrăvitor pentru alte viețuitoare -precizau scafandrii. Piticii ieșiți din refugiul lor, începură un dialog cu scafandrii care aveau cunoștințe multe după coborâri repetate în adâncul mării, dar nu înainte de a le mulțumi pentru dârzenia lor.Te rog să ne explici, ce sunt copacii aceștia
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
un Hexacoral solitar care nare schelet, dar are un tub, în care se retrage în caz de primejdie. Așa să știți că toate acestea, unde vați căutat adăpost, sunt animale, cu toate că au înfățișare de plante. -Dar străjerii ce fel de viețuitoare sunt? -Și ei sunt tot animale, Cingătoarea venereiseamănă cu o panglică, Cupa are gură, iar Degetul de mare este de fapt o colonie cu digitații. Undele apei aduseră o muzică suavă, Tuburile muzicale cântau de acum o melodie sensibilă și
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
mie de ani, pasărea e obosita de timp și Însetată de dragoste. Ea Își pregătește rugul cum și-ar pregăti o mireasă patul de nuntă. Strînge crengi uscate cum ar strînge flori. O liniște Încremenită plutește atunci În deșert. Toate viețuitoarele Își opresc răsuflarea. Soarele aprinde rugul. Moare pasărea Phoenix! Moare sau renaște? Un fir de fum se ridică și un țipăt. E un țipăt de moarte? Sau un țipăt de naștere? Acum focul Învăluie totul. Rugul e În același timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
așa. Nici Doré nu fusese așa. Cu mâinile tremurânde și sufocat de groază, am îngrămădit în rucsac blocul de desen, tocurile, tușul și plicul de la tata, pătat de cât de des îl pipăisem, și am fugit jos împreună cu toate celelalte viețuitoare mici. Apoi am stat până dimineața pe piatra mea de la marginea drumului și apoi a sosit autobuzul de Norsjö. Acum, după mulți ani, m-am obișnuit într-un fel cu toamna pe muntele Ava. Când sosește cu toată asprimea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
este și ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre, care întinează tot trupul și aprinde roata vieții, cînd este aprinsă de focul gheenei. 7. Toate soiurile de fiare, de păsări, de tîrîtoare, de viețuitoare de mare se îmblînzesc, și au fost îmblînzite de neamul omenesc; 8. dar limba, nici un om n-o poate îmblînzi. Ea este un rău, care nu se poate înfrîna, este plină de o otravă de moarte. 9. Cu ea binecuvîntăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
trebuia să-i iasă la socoteală cei 60.000 de morți propuși inițial și lunetiștii lui, mercenari din lumea largă veniți la noi ca turiști, au apelat la acest „truc” mârșav al uciderii copiilor. Gândirea este extrem de simplă fiindcă orice viețuitoare își iubește puii și ar face moarte de om pentru ei așa că și-au zis dumnealor că în felul acesta populația se va ridica împotriva armatei iar morții vor apărea și în realitate și nu numai în minciunile lor lătrate
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
răcorea setea oilor, păscute de ciobanii locului. Băieții, călări, se întreceau și cântau din frunză, pentru a le mai trece pustiul de urât. Păsările susurau zgobii în întinderea neclintită a văzduhului, iarba foșnea alene, printre copitele cailor, iar pădurea chema viețuitoarele să-și primească tainul zilnic. Dintre râpele Podului de Lut, o închipuire de suflet omenesc se apropia de cei doi băieți: Ce arătare o fi și asta? întrebă Vasilică, care era cel mai tânăr dintre frați. O fi duhul pădurii
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Demult, tare demult, adică acum mai bine de 20 000 de ani, aici a existat o grotă uriașă. în ea își găseau adăpost tot felul de viețuitoare: animale sălbatice, păsări și oameni. Cum dimensiunile acelei grote erau atât de mari și cu fel de fel de ascunzișuri, intrări și ieșiri, încât nu le puteai măsura sau număra, „locatarii” aveau suficient loc pentru a se adăposti și, mai
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
dat, a prins a se auzi un zgomot. Ușor la început, apoi din ce în ce mai puternic. Un scârțâit prelung și un scrâșnet asurzitor veneau din toate direcțiile și se amplificau înfricoșător. A urmat un fel de cutremur. Speriate, viețuitoarele au început să fugă care-ncotro. Urșii mormăiau înfiorător. Lupii urlau sinistru. Vulpile lătrau scheunat, Cerbii și căprioarele mugeau sfâșietor. Felurite păsări cârâiau pe „limba” lor și zburau încotro vedeau cu ochii. Oamenii se frăsuiau de colo- colo, neștiind ce
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
artistice, propria existență. Tocmai de aceea aceste adevărate creații artistice sunt atât de frumoase și de credibile, încât nimeni nu le contestă. Ele s-au întâmplat cândva, în timp și în spațiu. Așa stând lucrurile, nu se putea ca tocmai viețuitoarele să scape interesului omului. Se spune că, tare demult, în preistorie, aflându-se la vânătoare, un om a fost atacat chiar de fiara pe care voia să o răpună. Era o namilă mare și fioroasă, pe care povestitorul anonim a
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
numită Lacave, se află cel mai mare parc preistoric din Europa și unul din cele mai mari din lume. Unic, din mai multe puncte de vedere: peste 150 de specii reprezentate, o originală și fidelă redare a apariției și evoluției viețuitoarelor care au populat cândva zona. Se pot „citi” astfel interesante pagini din istoria apariției vieții pe planeta noastră, mai întâi în mediul acvatic, apoi pe uscat și în aer. Fac deliciul și uimirea vizitatorilor dinozaurii, diferite specii de reptile, primele
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
unor resturi sau chiar schelete întregi, în zona respectivă sau prin alte locuri. în baza celor citite și cu puțină imaginație, vizitatorul de azi își poate închipui, fie și cu aproximație, cam cum se desfășura viața omului și a tuturor viețuitoarelor în acele depărtate timpuri. Poți avea astfel o uimitoare revelație a istoriei omenirii. Spectacolul grotelor Departamentul Lot, ca multe altele de pe teritoriul Franței, este reprezentativ în ce privește numărul și spectaculozitatea grotelor. A lumii subterane, cu alte cuvinte, dacă ne
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
plastic și lichidul din ele s-a scurs În interiorul portbagajului și apoi din portbagaj, lăsând dâre În urma mașinii. Bănuim că doar a lins ceva din lichidul acela, nu prea mult, altfel era mort. Mama era doctorul familiei și a viețuitoarelor din curte. Când eram noi, copiii, bolnavi - răciți - nu ne dădea anibiotice; ne făcea o frecție bună seara, Înainte de culcare, cu spirt sau „diana”- care se găsea la farmacie - de se roșea pielea pe noi, ne dădea să bem un
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
ceea ce voiam eu? Sau tu îmi arătai mai puțin decât trebuia? Nu știu, nu știu ce să mai cred. Te-am socotit flușturatic, rău și josnic, pentru că m-ai părăsit absolut fără nici un motiv; un om fără trăire interioară, asemeni milioanelor de viețuitoare ale pământului menite să înlesnească circulația materiei în natură ca, după despărțire, să-mi apari altul, în întregime altul, cu alt suflet, altă înfățișare, chiar alt trup, de parcă te născusei a doua oară. Până și micile tale defecte deveneau acum
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
pe pământ, fiecare pe unde a putut să se așeze, a amuțit și peste pădurea de fagi s-a lăsat o liniște de mormânt. Soarele încet a coborât pe după copaci, apoi în tihna lui s-a vărsat către asfințit, când viețuitoarele pădurii către culcușul lor s-au întors numaidecât. Spiritul pădurii, puternic emoționat, cu inima distrusă și sufletul zdrobit s-a așezat în genunchi și a închinat către cer o rugă: -Desfă, Doamne, soarele în fărâme, din care să-mi fac
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
găsit într-o stare gravă. Părinții l-au întrebat cum s-a întâmplat și atunci el a povestit familiei toată pățania care l-a nenorocit pe viață. PEȘTELE ȘI LIBELULA Deasupra Cristineștiului soarele domina pământul cu razele-i fierbinți, iar viețuitoarele pământului beneficiind de lumină, căldură, liniște și voie bună, fiecare lucra după rânduială. La iazul Șlincu se derula concert după concert; încetau broaștele de pe iaz, începeau brotacii din puii de curcudel, mlădițele de răchită sau rogozul din iazul de alături
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
nou, pentru a face lumină în cazul neînțelegerii ce s-a iscat între pești și libelule. După ce soarele s-a ridicat pe cer, lungime de-o prăjină față de locul de unde a răsărit, apa din iazuri s-a încălzit, astfel că viețuitoarele din adâncul iazurilor, racii, șerpii, familiile de pești, broaștele, năpârcile și lipitorile au ieșit la suprafață pentru promenadă. Când tatăl familiei Pește-gri a văzut ce s-a întâmplat, imediat și-a adunat imediat familia spunând: -Fiii mei, ați văzut ce
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Hapcău, unde au hotărât să poposească fiind obosite peste măsură. A doua zi, în timp ce zorii se grăbeau să vestească sosirea unei noi zile și când Somnul soarbe cu nesaț din dulceața Timpului care se grăbește să intre triumfal în orânduirea viețuitoarelor pământului, s-a dat atacul. Bătrânul Crai a condus un grup de fete la iatacul regelui. După o luptă pe viață și pe moarte între crai și rege, acesta a fost dovedit de agerimea craiului. Au intervenit apoi fetele și
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
scurt. Căiță s-a opintit și din toată puterea a învârtit iataganul de două ori pe deasupra capului și tăișul a retezat capul lui Dardailă. Cu ajutorul capului care îi mai rămăsese, Dardailă urla de răsuna întregul ținut, scoțând la suprafața pământului viețuitoarele care orbecăiau pe sub pământ. Câteva păsări care conlocuiau în Hârtopul șerpilor sporovăiau întrebându-se ce nenorocire a avut loc de s-a supărat în așa hal Dardailă. După un timp îndelungat, Dardailă i s-a adresat lui Stup: -Câine, mai
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
loc care nici în a doua viață nu-l voi uita. În viața păsărilor mă furișam, doream ca ele să zbor și ca ele să cânt. Așa se face că fiind împreună cu ele, le ascultam până uitam de mine. Concertul viețuitoarelor de baltă era de neegalat; nu e nimic mai frumos pe pământ. Asistam la concursul de salt și înot al peștilor din apele calde și liniștite ale iazurilor, ale minunatei insecte, regele fără hrană, dar plin de har, greierul. Participam
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
care ispita cărnii lasă dragostea curată și nobilă cu greu să mai respire... De curând, însă, venise primăvara. Acest anotimp are puterea să demonstreze cel mai bine că există izvoare de bucurie, care nu seacă niciodată: frumusețea naturii și a viețuitoarelor. Astfel că, peste tot unde priveai în jurul tău, vedeai numaidecât natura cum renaște din cenușa în care, doar cu câteva luni mai devreme, frigul o prefăcuse fără milă. Iarba fragedă creștea vioaie și, în multe locuri, deja erau răsărite și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
care urcau cu scările pe un oraș cu turnuri, apărat de maimuțe.” Despre această plăcere păcătoasă a privirii vorbește și Jauss, pomenind de mustrarea călugărului Bernard de Clairnaux către frații săi care își risipesc zilele în admirarea diversității extraordinare a viețuitoarelor și “lighioanelor fabuloase” în loc să mediteze la textul biblic. Plăcerea de a admira figurile grotești reprezentându-l în ultimă instanță pe diavol este explicată prin uimirea admirativă în fața bogăției și diversității de forme expuse. De aici derivă o altă funcție a
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
socialismului, de tip leninist, în acea zi de 7 noiembrie (25 octombrie) pe stil vechi, socialism care a fost trimis în derizoriu tocmai din cauză că a fost lăsat pe mâna oamenilor. A fost lăsat pe mâna celei mai distructive specii de viețuitoare a planetei, oamenii... O naștere la Murfatlar de Mihail și Gavriil Este ziua când se sărbătoresc doi sfinți deodată, ca să nu se mai încurce lumea cu sărbătorirea la bucată. Cei doi, se numesc Mihail și Gavriil și se spune că
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]