4,373 matches
-
însă unul. Singurătatea nu te-nvață că ești singur, ci singurul. Dumnezeu are tot interesul să-și vegheze adevărurile. Uneori, o simplă smucitură din umeri i le dărâmă pe toate, căci gândurile i le-au surpat de mult. Dacă un vierme e capabil de neliniște metafizică, și el îi tulbură somnul. Gândul la Dumnezeu este un obstacol sinuciderii, dar nu morții. El nu îmblînzește deloc întunericul de care se va fi speriat Dumnezeu pe vremea când își căuta pulsul prin teroarea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ca să scapi de moarte! Nu eu sufăr în lume, ci lumea suferă în mine. Individul există doar în măsura în care concentrează durerile mute ale lucrurilor, de la zdreanță până la catedrală. Și tot așa, el nu-i viață decât din clipa în care, de la vierme la Dumnezeu, vietățile se bucură și gem în el. Nici un pictor n-a reușit să redea singurătatea resemnată din privirea dobitoacelor, fiindcă nici unul nu pare a fi înțeles incompatibilul ochilor animalici: o enormă tristețe și o lipsă de poezie echivalentă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
omului. Acesta, proiectând în Dumnezeu tot ceea ce nu e el, ne putem da prea bine seama la ce descompunere sinistră ajungea, dacă își aplica interesul și curiozitatea asupra lui însuși din începuturi. Antipodul atributelor divine reduce omul la dimensiuni de vierme. Și, într-adevăr, unde am ajuns cu psihologia și cunoașterea de sine? Să ne transformăm în viermi, în viermi ce n-au nevoie să-și mai caute cadavre... Prostia este o suferință nedureroasă a inteligenței. Ea aparține naturii și n-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ce descompunere sinistră ajungea, dacă își aplica interesul și curiozitatea asupra lui însuși din începuturi. Antipodul atributelor divine reduce omul la dimensiuni de vierme. Și, într-adevăr, unde am ajuns cu psihologia și cunoașterea de sine? Să ne transformăm în viermi, în viermi ce n-au nevoie să-și mai caute cadavre... Prostia este o suferință nedureroasă a inteligenței. Ea aparține naturii și n-are astfel istorie. Nici măcar în patologie nu intră proștii, fiindcă au de partea lor eternitatea. Icoana cea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sinistră ajungea, dacă își aplica interesul și curiozitatea asupra lui însuși din începuturi. Antipodul atributelor divine reduce omul la dimensiuni de vierme. Și, într-adevăr, unde am ajuns cu psihologia și cunoașterea de sine? Să ne transformăm în viermi, în viermi ce n-au nevoie să-și mai caute cadavre... Prostia este o suferință nedureroasă a inteligenței. Ea aparține naturii și n-are astfel istorie. Nici măcar în patologie nu intră proștii, fiindcă au de partea lor eternitatea. Icoana cea mai veridică
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nu deveni neant? Numai printr-o legare de absurd, prin iubirea inutilului absolut, adică a ceva care nu poate lua o consistență, dar care, prin ficțiunea lui, poate să stimuleze o iluzie de viață. Trăiesc pentru că munții nu râd și viermii nu cântă. O pasiune a absurdului nu se poate naște decât într-un om în care s-a lichidat totul, dar în care pot să apară groaznice transfigurări viitoare. Aceluia care a pierdut totul nu-i mai rămâne în viață
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
te-aș putea iubi ca pe-o stea din cer... da! Dar dacă suspin, dacă doresc... n-aud eu din toate părțile aceleași suspine ordinare, aceleași doruri... ordinare; căci care-i scopul lor? Plăcerea dobitocească, reproducerea în mușinoiul pământului de viermi noi cu aceleași murdare dorințe în piept, pe cari le îmbracă cu lumina lunei și cu strălucirea lacurilor, aceleași sărutări grețoase, pe cari le asamănă cu zuzurul zefirilor și cu aiurirea frunzelor de fag. Este așa, sau nu? Privește-ți
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
te iubesc. Dacă te-aș putea iubi ca pe-o stea din cer... da! Dar dacă suspin, dacă doresc... n-aud eu din toate părțile aceleași suspine, aceleași doruri... ordinare; căci care-i scopul lor? Reproducerea în mușinoiul pământului de viermi noi cu aceleași murdare dorințe în piept, pe cari le îmbracă cu lumina lunei și cu strălucirea lacurilor, aceleași sărutări, pe cari le asamănă cu zuzurul zefirilor și cu aiurirea frunzelor. Privește-ți-i acei tineri cu zâmbiri banale, cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
putea iubi ca pe-o stea din cer... da! Dar dacă suspin, dacă doresc... n-aud eu din toate părțile aceleași suspine ordinare, aceleași doruri... ordinare; {EminescuOpVII 172} căci care-i scopul lor? Plăcerea dobitocească, reproducerea în mușinoiu pământului de viermi noi cu aceleași murdare dorințe în piept, pe cari le îmbracă cu lumina lunei și cu strălucirea lacurilor, aceleași sărutări grețoase, pe cari le aseamănă cu zuzurul zefirilor și cu aiurirea frunzelor de fag. Este așa, sau nu? Privește-ți
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
la îndeplinire o sarcină deloc ușoară și nu o poate face decît cu concursul unei mulțimi de animale mici (albine, furnici). Acele animale n-ar fi decît reprezentarea simbolică a fraților din hoarda simbolică, așa cum în simbolistica vasului insectele și viermii îi înfățișează pe frați și surori (priviți cu dispreț, ca niște copilași)"562. Analogia are un anume farmec. Ea ne arată cum unul dintre frații uneltitori își ia revanșa și introduce între el și ceilalți distanța dintre Gulliver și Liliputani
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fi inegală și nu m-așteptam să fie corectă” (Filichi, 1994, p. 38). Victima vrea să supraviețuiască, astfel încât este dispusă să se hrănească cu orice, chiar și atunci când i se dă intenționat, de pildă, fasole cu ploșnițe sau murături cu viermi. Filichi se dovedește a fi un cunoscător al romanului Papillon de Henri Charière, considerându-se a fi prevenit din cartea acestuia de pericolele detenției. Deși inițial încearcă să pareze ancheta printr-o cacealma, după ce este adus în situația să-și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
o repetiție pentru ceea ce s-a întâmplat în 1989” (Oprea și Olaru, 2002, p. 127). În ciuda traumelor suferite, gestul revoltei nu este regretat, fiind văzut ca unul întemeietor: „E preferabil să mori ca un om decât să trăiești ca un vierme” (Filichi, 1994, p. 31). După 1989, unii dintre foștii protestatari au recunoscut că le-a lipsit un lider și un program clar de revendicări, precum și accesul la mijloacele de comunicare prin care revolta să fi avut un impact în rândul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
orchestrei care va izbucni În curînd” - citim În Poemoterapie. Iar În Copacul-centaur: „În odaia mea, la locul unde stă de obicei pianul, am culcat un copac cu rădăcinile Împletite În aer, ca o coamă plină de rămășițe terestre și de viermi. Copacul acesta e mai mult decît un violoncel uriaș și, cînd mă odihnesc pe trupul lui cu urechea ațintită la toate vuietele dintr-Însul, formăm Împreună un centaur cu totul altfel decît cel din legendă, real, carnea mea Îmbucîndu-se temeinic
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
încercat să îți dau telefon, dar telefonul murise”, pentru ca deja din versul al doilea să pregătească „decolarea” spre cealaltă realitate, a visului și a fanteziei: „receptorul duhnea a formol, am deșurubat capacul microfonului/și am găsit fierul ruginit, plin de viermi”. Treptat, asemenea unui bulgăre de zăpadă în rostogolire, acumulările succesive fac ca textul să ia o întorsătură cum nu se poate mai fantezistă, Cărtărescu arătându-se neîntrecut ori de câte ori este vorba de a provoca vertijuri ale limbajului și ale imaginației: „...l-
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ce intri să vezi a curați, Ca urmele de șarpe, și urma după tine, Cu apa cea sfințită În preajmă a stropi. Pribeag vei fi În lume, fără lăcaș, culcare, Și cin’te va atinge se va simți turbat: Nici viermii În mormîntu-ți nu vor afla mîncare, Că vor muri d-otravă din trupu-ți veninat” El vestește descărcările apocaliptice din blestemele argheziene. Poezia este, aici, mai convingătoare pentru că imaginația este mai inventivă, mai dezlegată de clișee. În negație, imaginarul heliadesc este
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un misoginism - zice enervat G. Călinescu - „de-a dreptul grobian”. Mai sînt și alții care privesc cu un ochi Întunecat Înșelăciunile amorului. Romanticii minori cultivă decepția În iubire, femeia Începe să ia Înfățișarea demonului. G. Cretzianu numește femeia fără suflet „vierme bun de strivit”. Gh. Tăutu se uită mustrător la femeia care se hlizește „sucind din șele și din obraz”. Nici aceștia nu sînt niște detractori consecvenți. Indignarea trece repede În adorație, demonul regăsește ușor atributele Îngerului În poezia românească. Poetul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
modificarea/restructurarea celor existente. De altfel, odată cu creșterea în complexitate a organismelor, se pare că se constată și o creștere a proporției de secvențe repetitive - astfel, la muștarul sălbatic (Arabidopsis thaliana), plantă-model secvențiată integral, proporția repetitivă este de 11%, la viermele Caenorhabditis elegans, de 7%, iar la „clasica” musculiță de oțet Drosophila melanogaster, 3%. Pe de altă parte, se sugerează că o cheie a complexității genetice umane se află nu atât în numărul de gene (și/sau de secvențe reptitive care
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Mange, 1999). Din fericire, structura și funcționarea genelor sunt conservate împreună în procesul evolutiei, permițând analize comparative între specii. S-au găsit pînă în prezent similarități puternice între structura și funcția diferitelor gene la șoareci, oameni, bacterii, unele specii de viermi și insecte. Modelele animale oferă o șansă unică de a studia transmiterea ereditară a unor caractere prin manipulare experimentală, în special în cazurile în care, din motive etice, astfel de manipulări sunt imposibile la specia umană. Cercetările genetice actuale combină
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
plictisi? Eu, unul, niciodată. Poate doar cănd îi voi termina să îi fur preaiubitele creaturi. Și două suflete merită atăta efort? O da! Mai ales cănd atrag atăta mănie, oh! Dulce mănie! Auzi ce i-a dat prin gănd unui vierme de muritor! Să vrea ambele lumi! Grandios proiect. Asta mă face să îi doresc, partea lor de ură și dorința pătimașă și lacomă. Iar pe mine să îi disprețuiesc, abia le aștept sfărșitul total! Încă nu, încă nu și Roșul
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
și din orice umbră. Noi copiii nu mai știam nici măcar să râdem sau să ne hârjonim. Dacă tuna, credeam că e semnul vreunei pedepse pe cale să sosească; dacă murea vreo găină, chiar și fiindcă s-ar fi înecat cu vreun vierme prea mare, strigătele se răspândeau în tot satul, sigur că murise de ciumă. Ne trezeam noaptea dând vina pe molimă, dar nimeni dintre noi nu știam cum se manifestă. Preotul, don Terentio, instituise anumite semnale la trasul clopotelor: trei totul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
spanioli, însă condițiile ținuturilor la sud de Napoli sunt îngrozitoare. Când pătimești zile și săptâmâni ca mine, zăbovind pe coclauri, observând ce se petrece în jur, îți dai seama că nimeni n-a făcut vreodată ceva ca să separe insectele și viermii de nămol. Cer iertare dacă vorbesc în metafore, voiam doar să spun că acolo nu se face nicio deosebire între oameni și animale, ba mai mult animalele sunt tratate mai bine deoarece sunt o sursă de mâncare și folosesc la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
un literat neînsemnat și care se ține de provocări? O face dinadins, colecționează astfel de ecouri și crede că va să devină nemuritor îi spunea Mario del Tufo lui Tommaso. Știu asta, n-ar trebui să dau atenție unor asemenea viermi, dar dacă nimeni nu-i strivește, ei se înmulțesc și devin o armată care după aceea va fi greu de înlăturat. Cele opt volume nu le-am scris pentru Marta, un biet criticastru, ci pentru cardinalii și inchizitorii care văd
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
care erau intențiile lui? Există în creierul tău un șarpe, fra' Tommaso, ce te-mboldește și te mână mereu spre genunea perversiunii. Dar de data asta ai făcut-o prea groasă, ai sfidat totul și pe toți, tu, un biet vierme, un călugăraș tâmp și păcătos. Șarpele în vechime era un simbol al fecundității. Istoria, Dumnezeu n-a făcut-o să înceapă cu Cristos, ci mult mai înainte, când lumea nu era stăpânită de asupritori și canalii, șoimi și corbi, șacali
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
tău, Călugăre, a fost cel al unui dobitoc; voiai cumva să răstorni un imperiu cu o armată de zdrențăroși? La hohotul de râs al judecătorului, Tommaso răspunse: Zdrențăroșii aceia erau oameni, dar ați făcut din ei niște insecte spurcate, niște viermi. Ei însă dau rod, se înmulțesc. Va sosi clipa în care acești viermi o să vă cotropească paturile, șeile cailor, arătându-se la balcoanele palatelor voastre. Capul tău e plin de bazne, fra' Tommaso, iar baznele nu te vor scăpa de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
imperiu cu o armată de zdrențăroși? La hohotul de râs al judecătorului, Tommaso răspunse: Zdrențăroșii aceia erau oameni, dar ați făcut din ei niște insecte spurcate, niște viermi. Ei însă dau rod, se înmulțesc. Va sosi clipa în care acești viermi o să vă cotropească paturile, șeile cailor, arătându-se la balcoanele palatelor voastre. Capul tău e plin de bazne, fra' Tommaso, iar baznele nu te vor scăpa de rug. Trufie, nerușinare, intoleranță, sunt semnul păcătosului ce ești. Dumnezeu să te ierte
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]