1,941 matches
-
MW. Centrală este echipată cu două turbine de tip Francis. Barajul Ighiș este situat pe râul Ighiș, afluent al Târnavei Mari, și are drept scop alimentarea cu apă potabilă și industrială a municipiului Mediaș și, în subsidiar, atenuarea undelor de viitura și combaterea inundațiilor în bazinul Târnavei Mari. Barajul de pământ, de tip neomogen, cu ecran central de argilă, are o înălțime de 36 m și o lungime la coronament de 475 m și realizează un lac de acumulare cu un
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
afluent Răchita care izvoresc de pe versanții sudici ai Plopișului. Deasemeni mai primește afluentul Chicera, iar mai în aval primește râul Cetea care izvorește din dealurile de la poalele munților Plopiș. Rețeaua hidrografică se caracterizează în general printr-un regim variabil cu viituri pluviale în timpul anului și ape mari de primăvară de proveniență mixtă. Există o rețea torențială bine dezvoltată. Valea principală este puțin adâncă, pe alocuri meandrată cu caracter asimetric. În amonte de confluența cu valea Răchita (cca 700m amonte), lunca este
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
se întâlnesc alunecări de teren. De asemenea se mai întâlnesc și pe Dealul Codrișoare în localitatea Cetea. Pe alocuri apar aflorimente și linii de izvoare care indică o zonă de descărcare a stratului freatic. Râul nu a secat niciodată , iar viiturile se produc destul de des, accesul la miră este posibil la orice viitură, malurile fiind în această zonă destul de înalte. Fenomenele de iarnă sunt destul de intense mai frecventă este gheața la mal, gheața la fund, pod de gheață și zapoare. H
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
Dealul Codrișoare în localitatea Cetea. Pe alocuri apar aflorimente și linii de izvoare care indică o zonă de descărcare a stratului freatic. Râul nu a secat niciodată , iar viiturile se produc destul de des, accesul la miră este posibil la orice viitură, malurile fiind în această zonă destul de înalte. Fenomenele de iarnă sunt destul de intense mai frecventă este gheața la mal, gheața la fund, pod de gheață și zapoare. H maxim înregistrat-484 cm la 23.08.1974 Q maxim -128 mc/sec
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
vest - în partea sudică a depresiunii de Tazlău (emisar Trotuș) cu afluenții Nadișa, Răchitiș, Orașa, Helegiu, Văereni, Brătila. Afluenții Tazlăului cu origine în au un debit relativ redus dar permanent, talveguri cu panțe accentuate, viteze mari de curgere și produc viituri semnificative. Apele freatice se află la baza orizontului conglomerato-gresos din culmea principala și în depozitele scoarței de alterare și deluviale de pe celelalte culmi. Cea mai dezvoltată rețea de comunicații din zona este rețeaua rutieră. Culmea este circumscrisa în partea de
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
care și-au riscat viața pentru a proteja aceste portrete în timpul diferitelor dezastre dar puține au fost și dovedite. În 2012 o fetiță de 14 ani s-a înecat în timp ce încerca să salveze portretele din casa familiei ei în timpul unei viituri. Guvernul nord-coreean i-a conferit premiul "Kim Jong-il de Onoare a Tineretului" iar școală la care studia va fi redenumită în onoarea ei. Zilele de nastere ale lui Kim Il-sung (15 aprilie), Kim Jong-il (16 februarie) și Kim Jong-suk (24
Cultul personalității în Coreea de Nord () [Corola-website/Science/330054_a_331383]
-
meșterilor și al proprietarilor , sau alte evenimente considerate de comunitatea satului ca foarte importante și deci demne de a fi consemnate (cum ar fi inscripțiile despre invaziile de lăcuste care au avut loc, sau invazii de barbari, sau foc sau viituri care au distrus o parte din construcțiile satului). Desigur aceste consemnări erau scrise de obicei pe construcțiile comunitare.
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
Iacobeni până în lacul de baraj Bicaz) și Dorna (afluent al Bistriței, de la Poiana Stampei până la vărsare). Se mai găsește ocazional în Suceava (afluent al Siretului, la Rădăuți) și Moldova (afluent al Siretului, la Câmpulung și Fălticeni), exemplare probabil antrenate de viiturile ocazionale ale râului Bistrița în Siret, de unde au urcat ulterior în Suceava și Moldova. În Cerna a dispărut, localnicii păstrându-i doar amintirea sub numele de "puică". În România au fost repopulate cu lostriță după anii 60 râurile Lotru (în
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
în 2011 . Peșteră a servit ca loc de refugiu locuitorilor don zona platoului calcaros Gramat în timpul Războiului de 100 de ani și al războaielor religioase, dar se pare că abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea, ca urmare a unei viituri violente a râului, a fost spartă o cale de comunicare între fundul avenei și galeriile subterane. Astăzi, în anul 2010, Avena din Padirac reprezintă una dintre intrările într-o rețea subterană care se întinde pe mai bine de 40 km
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
mică recunoaștere. În această galerie, el și însoțitorii săi parcurg 450 m în direcția aval și ajung la "Cascade de l’Avenir - Cascadă Viitorului". În 1951, Jean Lesur, cu o echipă de cercetași și de speologi locali sunt surprinși de viituri, dar reușesc să ajungă la "Bivuacul 5000" (situat la 5 km de intrare). În august 1962, are loc raidul Clubului de speologie din Paris. Trei echipe, numărând în total 27 de oameni, descoperă "Allées Cavalières ( Aleile cavalerești)" și regăsesc râul
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
puțin mai lungi ca la femelă. Se hrănește în principal cu nevertebrate bentonice: viermi, larve de insecte acvatice, moluște, crustacee, dar și cu detritus organic și substanțe vegetale. Se reproduce și iernează în râuri. Reproducerea are loc în Mai-Iunie, în timpul viiturilor. Depune icrele pe vegetația acvatică, de care se lipesc. O femelă depune până la 100.000 (în medie 60.000-80.000). Diametrul icrelor este de 2 mm. Puietul de o vară măsoară 8 cm și cântărește 8 g. Maturitatea sexuală este
Cosac cu bot turtit () [Corola-website/Science/331443_a_332772]
-
lungi. Depune icrele pe sau sub pietre de care acestea se lipesc până la eclozare. Prolificitatea (numărul boabelor de icre depuse de o femelă) este scăzută, o femelă depune aproximativ 120-150 icre pe sezon. Icrele sunt foarte sensibile la turbiditatea apei, viiturile bruște sunt în măsură să compromită întreg sezonul de reproducere. Maturitatea sexuală este atinsă la sfârșitul celei de-a doua veri; în primăvara următoare, la vârsta de 2 ani, exemplarele se reproduc. Nu s-a reușit reproducerea în captivitate a
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
complet. Sursa principală de apă constituie izvoarele și precipitațiile atmosferice. Răut Primăvara în lunile martie-aprilie, topirea zăpezilor din bazinele râurilor produce ridicarea nivelului de ape în râuri. De asemenea și în perioada caldă a anului, ploile torențiale contribuie la formarea viiturilor pluviale. Debitul maxim instantaneu ale apelor mari de primăvară a fost de 35,8 m/s înregistrat în 1980, iar debitul maxim a viiturilor pluviale de 59,4 m/s s-a înregistrat în 1984. La finele lunii martie din
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
ape în râuri. De asemenea și în perioada caldă a anului, ploile torențiale contribuie la formarea viiturilor pluviale. Debitul maxim instantaneu ale apelor mari de primăvară a fost de 35,8 m/s înregistrat în 1980, iar debitul maxim a viiturilor pluviale de 59,4 m/s s-a înregistrat în 1984. La finele lunii martie din 1969, precipitațiiile abundente au cauzat ridicarea nivelului apei în Răut cu 4,5 m și a inundat unele zone locative. Ca rezultat 120 de
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
puțin 19 morți și a afectat, printre altele, Grădina Zoologică din Tbilisi, omorând sau eliberând aproape jumătate din animale. Râul Vere, un afluent pe partea dreaptă a râului Kura, curge prin cartierele Vake și Saburtalo ale Tbilisiului. Este caracterizat de viituri periodice, care transformă acest pârâu liniștit într-un torent, provocând inundații semnificative în 1960, 1963, 1972 și 1995. În 1972, inundația a omorât câțiva oameni și a inundat complet Grădina Zoologică. După ore de ploaie torențială, o alunecare de teren
Inundațiile din Tbilisi din 2015 () [Corola-website/Science/334380_a_335709]
-
în timpul luptelor pe care le-a dus cu Vasile Lupu, precum și ca locaș de surghiun pentru dușmanii săi. Biserica (în ale cărei detalii arhitecturale se văd influențe muntenești) precum și restul construcțiilor, au fost distruse în anul 1832 de o puternică viitură a Bistriței, care a rupt terasa pe care ansamblul fusese ridicat. Au supraviețuit până în prezent doar câteva structuri din corpul bisericii și cel al clopotniței, precum și câteva elemente de interior, mutate și conservate în alte edificii religioase din zonă. O
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
ce desparte comunele Zănești și Podoleni și merge limitrof canalului în paralel cu acesta. Edificiul, cu hramul Cuvioasa Parascheva, a fost ridicat în 1629 (1630 după alte surse) de către logofătul Dumitrașcu Ștefan împreună cu jupâneasa sa Nifia și, ruinat de o viitură care a surpat terasa Bistriței în 1832. Originea hramului Sfânta Paraschiva, se justifică - astfel cum scrie Melchisedec Episcopul în a sa "Cronică a Romanului și a Episcopiei de Roman"-, prin faptul că aici s-ar fi păstrat un deget din
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
cu Vasile Lupu. Numele de Bociulești în tradiția orală ar avea două origini, fie de la bocetele familiilor boierilor trădători ori cârcotași, surghiuniți și decapitați aici, fie de la bocetelor sătenilor ale căror case, cimitir și biserică ar fi fost distruse de viiturile Bistriței (ceea ce dealtfel a și determinat ulterior strămutarea vetrei satului pe terasele superioare ale râului). De numele mănăstirii, se leagă și o legendă locală care asociază existența unui blestem cu fictivele decapitatări ale soției domnitorului Vasile Lupu precum și ale fraților
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
exterior cât și la interior, a fost aplicat un strat de var. Catapeteasma era din lemn și cu icoane pictate tot pe lemn, având frumoase sculpturi de flori și frunze, de culoare roșie și albastră. În anul 1832, o puternică viitură a Bistriței a rupt terasa și a ruinat construcțiile, astfel că pe la 1890 așezarea se reducea la o ruina izolată și „” a mănăstirii. Fragmente de lemn din grinzi - care se mai remarcau în prima jumătate a secolului XX, purtau urme
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
30-45 zile, norma fiind de 26-30 zile. Inundațiile au avut loc ca rezultat al cantităților enorme de precipitații căzute pe teritoriul Ucrainei de Vest, în cursurile superioare ale rîurilor mari; începînd cu 18 mai 2010 s-au format mai multe viituri pluviale mari, care pe teritoriul Republicii Moldova s-au suprapus formând o singură undă de viitură, deoarece nivelul apei nu dovedea să scadă la nivelul anti-viitură. În urma trecerii unui vast ciclon atmosferic de înălțime (23-25 iunie), în bazinele hidrografice ale rîurilor
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
enorme de precipitații căzute pe teritoriul Ucrainei de Vest, în cursurile superioare ale rîurilor mari; începînd cu 18 mai 2010 s-au format mai multe viituri pluviale mari, care pe teritoriul Republicii Moldova s-au suprapus formând o singură undă de viitură, deoarece nivelul apei nu dovedea să scadă la nivelul anti-viitură. În urma trecerii unui vast ciclon atmosferic de înălțime (23-25 iunie), în bazinele hidrografice ale rîurilor Prut și Nistru din regiunea Carpaților au căzut ploi torențiale puternice și foarte puternice, care
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
să scadă la nivelul anti-viitură. În urma trecerii unui vast ciclon atmosferic de înălțime (23-25 iunie), în bazinele hidrografice ale rîurilor Prut și Nistru din regiunea Carpaților au căzut ploi torențiale puternice și foarte puternice, care au format valul maximal al viiturii. Acest fenomen natural în perioada iunie-iulie a provocat o viitură de lungă durată în rîurile Nistru și Prut pe teritoriul RM. Începând cu 24 iunie mărirea debitului de apă deversat a dus la umezirea, surparea și ruperea digurilor, provocând ieșirea
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
atmosferic de înălțime (23-25 iunie), în bazinele hidrografice ale rîurilor Prut și Nistru din regiunea Carpaților au căzut ploi torențiale puternice și foarte puternice, care au format valul maximal al viiturii. Acest fenomen natural în perioada iunie-iulie a provocat o viitură de lungă durată în rîurile Nistru și Prut pe teritoriul RM. Începând cu 24 iunie mărirea debitului de apă deversat a dus la umezirea, surparea și ruperea digurilor, provocând ieșirea apei în luncă, inundarea terenurilor agricole și a unor sate
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
Cernăuților pe 26 iunie debitul de apă a constituit 1740 m3/s. La intrarea în lacul de acumulare Costești-Stînca debitul de apă a oscilat între 1350 și 1440 m3/ s. Pe 29-30 iunie s-a format încă o undă de viitură, care pînă la 2 iulie a creat debite de apă de la 1740 pînă la 1930 m3/ s. Pe 1 iulie, reieșind din situația creată, comisia mixtă moldo-română a luat decizia privind mărirea debitului de evacuare a apei din lacul de
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
unde sunt amplasate localitățile Cotul Morii, Obileni și Sărăteni. La 13 iulie a fost efectuată ruptura controlată a digului de protecție pe r. Prut la confluență cu afluentul Nîrnova, care a exclus o eventuală rupere a acestui dig de apele viiturii cu debitul 900-1050 m3/s, inudarea luncilor și localităților pînă la gura de vărsare a Prutului și a permis evacuarea controlată a apelor. Începînd cu 16 iulie debitul de evacure a apelor din lacul de acumulare Costești-Stînca este micșorat pînă
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]