19,273 matches
-
se păruse că nu mai era ea, bătrânica aceea plăcută, care mă crescuse. Surâsul acela optimist, chiar dacă l-aș fi văzut pe buze și în ochi, nu l-aș fi putut distinge din cauza vălului. Eram convins că vălul era de vină. El îi dădea alura a ceva glacial. Iar sicriul, un obiect ca toate obiectele, ceva cu miros de lemn proaspăt cioplit, despărțea practic, pe cei care-l păzeau, de familia vie; deci clar că nu era ca un sicriu, ci
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de finanțe și de fuste și să-l lase pe tovarășul Laba, omul potrivit la locul potrivit, să-și facă treaba. Apoi brusc pe alt ton același Sima, cu un singur ochi, ca un ciclop, zâmbind: Dumneata nu ești de vină, tovarășe. Fii liniștit. M-ai prins într-o pasă proastă. Am avut eu o discuție cândva cu domnul contabil-șef care-și bagă nasul unde nu-i fierbe oala. Tovarășul contabil-șef ar trebui să discute de fapt, cu tovarășul
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ceva: Erau mai tineri decât mine? Unul da, ceilalți doi nu. Localnici? Cel tânăr nu. Oricum, CFI-ul tot de chitanțiere false s-a lovit. False? Ei, asta-i! Chitanțiere de mână, na. N-au putut fi numai ei de vină... Nu, dar... Acest dar lăsa mult spațiu de gândire, chiar dacă nu fusese rostit intenționat. Era cam ambiguu, cum multe lucruri erau cam ambigue la Casa de Cultură condusă de Sima. Mă rog - zâmbesc fără să-mi vină. Cine știe cum călcaseră bieții
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
am obișnuit să fim iubiți și considerați, ne zbatem ca să demonstrăm că suntem și noi buni la ceva, că merităm o viață mai bună. Ne place, pentru că avem senzația că am făcut ceva sau am făcut totul și ... nu este vina noastră că nu a ieșit chiar așa bine și că nimic nu se întâmplă. De fapt, suntem blocați într-un circuit închis -limitat care nu ne permite să vedem dincolo de aceste bariere invizibile. Este ca o mocirlă, încercăm să dăm
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
forțelor latente care se mișcă în interiorul pacientului / bolnavului. Suntem cocreatorii condițiilor de boală și sănătate, boala presupune o devenire. Devenim bolnavi, nu cădem bolnavi. A deveni, presupune că se întâmplă cu participarea noastră, conștientă sau nu. Nu este vorba de vină sau de cauză, pentru că și noi facem ceva care deteriorează sănătatea. A ne îmbolnăvi arată că suntem implicați în producerea stării de boală, verbul reflexiv arată că avem un rol în a ne îmbolnăvi și a ne însănătoși. În final
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
eu a ș vrea dar nu am cum, nu mai pot dar trebuie...etc. și totuși, de multe ori nu este aceasta o cauză reală, ci doar modul în care analizăm și percepem, presupunem sau ne imaginăm aceste lucruri. Dăm vina pe tot și pe toți pentru disconfortul nostru, dar nu facem nimic să ieșim din această situație. Căutăm mereu vinovați doar în exterior, neavând nici cea mai vagă idee, că și noi avem responsabilitatea noastră, ca lucrurile să meargă bine
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
nostru, dar nu facem nimic să ieșim din această situație. Căutăm mereu vinovați doar în exterior, neavând nici cea mai vagă idee, că și noi avem responsabilitatea noastră, ca lucrurile să meargă bine. Dacă nu vom înceta să dăm mereu vina pe alții de ceea ce ni se întâmplă, niciodată nu vom fi mulțumiți și sănătoși. Toți trebuie să con știentizăm că pentru a avea într-adevăr sănătate și în final o viață pe care ne-o dorim trebuie să ne asumăm
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
căruțul cu rotile, sau alte exemple similare. Ce era să fac, cum puteam eu să accept așa ceva. Așa că am mers la alte clinici unde am mai descoperit câteva diagnostice înspăimântătoare, o adevărată traumă psihologică, acel șir interminabil de diagnostice și vina îmi aparține mie, pentru că le căutam și le produceam eu cu mintea mea fricoasă. Săraca inima mea, că începuse și ea să cedeze, așa că am mai adăugat un diagnostic și încă un tratament pe viață, cum îmi spunea bunul doctor
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
pielea mea aceste lucruri și pot confirma sincer că așa este. {tim cu toții că viața cuprinde de toate, dar ceea ce nu știm, sau nu vrem să credem, este faptul că noi suntem co-creatorii propriei vieți și de multe ori dăm vina pe tot și pe toate pentru nereușitele sau problemele noastre. Oamenii nu vor accepta acest fapt pentru că este mai comod să dai vina pe alții de ceea ce ți se întâmplă. Dar oamenii nu știu că acest fenomen este PROIEC} IA
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
nu vrem să credem, este faptul că noi suntem co-creatorii propriei vieți și de multe ori dăm vina pe tot și pe toate pentru nereușitele sau problemele noastre. Oamenii nu vor accepta acest fapt pentru că este mai comod să dai vina pe alții de ceea ce ți se întâmplă. Dar oamenii nu știu că acest fenomen este PROIEC} IA și este un transfer involuntar asupra altora al comportamentului nostru inconștient, astfel încât ni se pare că anumite caracteristici există cu adevărat în ceilalți
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
autentic. Este destul de ciudat în prima fază, când îți dai seama că tu ai avut în mână cheia rezolvării tuturor problemelor, că tu ești răspunzător direct pentru ceea ce ți se întâmplă. Eu am acceptat destul de greu să nu mai dau vina pe alții pentru ce mi se întâmplă mie. Era mai ușor când aruncam responsabilitatea vieții mele pe umerii altora, era mai ușor când, în fiecare dimineață mă trezeam și mă îmbrăcam cu mantaua groasă a victimizării, disculpându-mă de orice
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
poate să ne facă viața amară, atâta timp cât noi nu vom permite acest lucru și asumându-ne responsabilitatea totală asupra acțiunilor pe care le-am întreprins pe parcursul vieții, vom descoperi cu stupefacție că nimic din ce am întreprins nu este din vina nimănui, ci au fost alegerile noastre. Doar acceptând această stare de fapt, vom reuși să nu mai adâncim minciuna suferinței și vom putea oricând să schimbăm reprezentarea lucrurilor. Eu am reușit să înțeleg că nu este nimeni vinovat de faptul
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
și vom putea oricând să schimbăm reprezentarea lucrurilor. Eu am reușit să înțeleg că nu este nimeni vinovat de faptul că am ales un anumit drum în viața mea. Pentru mulți ani am trăit în minciună și suferință inutilă, dând vina mereu pe circumstanțele exterioare, când de fapt era opera și responsabilitatea mea ceea ce mi se întâmpla. Nu pot cuprinde toate aspectele vieții în ceea ce privește femeia și bărbatul, dar pot afirma că femeia este fantasticul și misterul pe acest pământ și cine
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
așa am hotărât!” Moș Dumitru și-a dres glasul, semn că are de spus ceva de seamă: Nu știu ce părere ai despre ceilalți cărăuși, jupâne... Mai încape îndoială, moș Dumitre? - a rostit repede Aizic, ca și cum s-ar fi dezvinovățit de o vină închipuită. Nu-i vorba despre asta, ci de faptul că eu și prietenul meu Pâcu am hotărât...să ne lăsăm de cărăușie. Ne ajunge o viață pe drumuri și nu oricum, ci pe orice vreme. Și dacă dumneavostră cei doi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
trebuie ca să tocmim roata. Noroc că Mitruță a băgat de seamă, că altfel... - a apreciat moș Dumitru situația. Iordache! Ce ai păzit de nu te-ai uitat la roțile carului? - l-a întrebat Pâcu, cu mustața zburlită a zurbă. Îi vina mea că nu m-am uitat la roți...Am crezut că... Să fi fost tu catană pe mâna mea și apoi să vezi salturi și planton numai schimbul doi - l-a luat în primire Hliboceanu. Dacă făcea planton schimbul doi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Am deschis-o larg. Înăuntru nu era nimeni. Eram năucit. În sinea mea, deși știam că nu era așa, sperasem că acolo se afla portbagajul și că vreun bricoleur țăcănit montase blocul motor În spate. Să fi fost căldura de vină? Gioconda a Început să râdă. — Trebuie să recunosc, te pricepi să abordezi o femeie. — Dacă asta voiam, te-aș fi tamponat ușor și ți-aș fi cerut numărul de telefon, i-am răspuns, În timp ce inspectam atent zona din jurul motorului. Sau
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
vechea fierătanie a familiei. Mângâiau coamele de tablă, ca și cum le-ar fi urat „Însănătoșire grabnică“ unor rude ceva mai Îndepărtate, la care totuși țineau. Cum o Întreagă cireadă zăcea nemișcată pe asfalt, era clar că nu toanele fiecărui automobil purtau vina, ci o maladie de origine necunoscută, care trecea de la injector la injector, de la supapă la supapă, care poate, cine știe?, se lua prin intermediul gazului de eșapament, al petelor de ulei Întinse pe caldarâm sau al lichidului de parbriz pulverizat În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
grăsun măsliniu, care gâfâia de zor. — Taci bă din gură, nu vezi că ești beat? a sărit o doamnă bine Îmbrăcată. De când țara asta a-ncăput pe mâna emigranților, bagă apă-n benzină să-și scoată pârleala. — Emigranții n-au nici o vină, cucoană! a strigat un domn cu ochelari, ci vremea. Umiditatea crescută, de peste 105 la sută, a făcut ca amestecul carburant să se dilueze. — Ba pardon, i-a replicat un alt retor, umiditatea crescută a afectat capetele de bujii și n-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
o altă pauză. Mai lungă decât Capitalul lui Marx, volumele unu, doi și trei. Au băut? s-a auzit Într-un târziu În receptor vocea aproape pierită. Vreo două butelcuțe de vodcă. — Îmi pare rău, Igor. Sunt extrem de jenată. E vina mea, am uitat să-ți spun că așa reacționez la băutură. Era jenată pe naiba. Dorise să-mi stârnească și mai mult curiozitatea și zău dacă nu reușise! Dacă fetele n-ar fi Început să joace cazaciocul pe cocoțate cu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
putut găuri și un submarin nuclear. Arăta cam rău, sărăcuța. Coafura i se lăsase și părea ceva Între un candelabru prăbușit și o conopidă veștedă, iar fardul i se Întinsese ca o pată de igrasie. Acum, poate că erau de vină becul și tocul lipsă de la pantof, dar În lumina aceea chioară părea un pic șchioapă și chiar nițel cocoșată. Am luat-o În brațe, Încercând s-o liniștesc. — Dar am și vești bune, scumpa mea. Putem ieși afară. — Și ce
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Sorin Lavric După ce ai terminat de citit cartea lui Sévillia, nu poți să nu te întrebi cînd anume vor găsi puterea intelectualii francezi să-și asume vina de a fi distrus cultura Franței. Adică cultura unei țări care pînă acum 50 de ani avea prestigiul unui mit și aureola unui empireu, și care acum a ajuns la capătul puterilor: mitul s-a stins și aureola s-a
Artizanii decăderii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9156_a_10481]
-
este evitarea schimbării lucrurilor. Ori acest lucru care face să râdă lumea întreagă, cum să nu râzi când reforma justiției înseamnă a schimba numele Înaltei Curți în Tribunalul Republicii, se regăsește cotidian în toate domeniile. Desigur că și Statele Unite au vina lor, și-au adus micul lor obol în această cursă, dar s-au limitat la domeniul compasiunii. Nu este de mirare, pentru că americanii sunt esențial compasionali. Ceea ce francezii nu sunt de loc! Francezii sunt chinezii Europei, adică extrem de materialiști și
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
fie, nefăcând altceva decât să expună, servil și doct, rezumate de lectură; uneori onești, citându-și sursele; alteori, deseori, fără să o facă. Așa că, dacă i se reproșează lui Nae Ionescu faptul că materialul cursurilor nu-i aparține la propriu, vina e mai generală și face parte din recuzita academică; universitățile medievale o și promovau parțial ca procedură. Pe plan spiritual mai larg, este vorba de un fel de manipulare automată, de un reflex inconștient, frecvent răspândit în cultura intelectuală a
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
sine îi va fi zdruncinată. Disperarea, șocul, negarea și neacceptarea o vor învălui, copleșind-o. Mereu îi va reveni în minte întrebarea DE CE? De ce tocmai ei i s-a întâmplat? Cu ce a greșit? Vor fi sentimente intense de tristețe, vină, furie. Ele trebuie împărtășite cu cei apropiați căci reprimate se pot transforma în depresie și sentimentul de vină o poate duce la disperare. Se va considera vinovată de tot ce s-a întâmplat și va simți nevoia să se izoleze
Revista Spitalului Elias by ANCA PANAITESCU, RADU VLĂDĂREANU () [Corola-journal/Journalistic/92046_a_92541]
-
reveni în minte întrebarea DE CE? De ce tocmai ei i s-a întâmplat? Cu ce a greșit? Vor fi sentimente intense de tristețe, vină, furie. Ele trebuie împărtășite cu cei apropiați căci reprimate se pot transforma în depresie și sentimentul de vină o poate duce la disperare. Se va considera vinovată de tot ce s-a întâmplat și va simți nevoia să se izoleze. Suferința psihică este dublată de cea fizică. Pot apărea dureri de sân și de brațe, insomnii, coșmaruri, lipsa
Revista Spitalului Elias by ANCA PANAITESCU, RADU VLĂDĂREANU () [Corola-journal/Journalistic/92046_a_92541]