46,761 matches
-
și excesele, beția care coboară pe oameni, este „reglată de un cod al onoarei și al bunei cuviințe”, cum conchide autorul, în altă parte. Aș fi vrut, în această lectură pasionantă, să găsesc ceva mai mult despre versantul descendent al vinului, așa cum se conturează în legătură cu Mateiu Caragiale, prezența și rolul lui în mediile intrate în disoluție ale sfârșitului de veac pe care le reflectă Craii de Curte Veche (veac care, cum știm, se întinde până la Primul Război Mondial). Mi-ar fi
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
care închide cercul prin istoria lui Georgei Galea, venit la Iași pentru o zi-două să rezolve o moștenire, și care se salvează din lumea nesfârșitelor petreceri după trei ani, doar prin implozia sistemului: izbucnirea Primului Război Mondial. E adevărat însă că poveștile vinului, ca și varietățile lui, nu se termină niciodată.
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
de basm pe care unii nici nu și-ar putea imagina că există. Vă vor uimi săniile cu care veți coborî în mare viteză pe dealurile asfaltate ale insulei. Vizita dumneavoastră va fi completă dacă veți face o baie în vin la weinspa. Madeira este mai mult decât o insulă. Este un loc mistic care permite oricui să-și găsească echilibrul între corp și spirit. Climatul subtropical și solul vulcanic explică exuberanța vegerației bogată în arbori centenari și specii endemice. Abundența
Locul unde singura apă potabilă este cea colectată din rouă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/38992_a_40317]
-
scaldă, după ce a trecut prin codru, prin zmeuriș și pelinițe: „Pe după grâu,/ ascunsă după luncile de lozii,/ vara se scaldă, goală, în pârău.[...].//(Alte priveliști, I) Ori explozia de vitalism în toamnă, cu trăiri bahice în chef cu lăutari, cu vinul îmbătrânind în butoaie, dar și cu strania mistică a extincției prin percepția loviturilor de ciocan, posibil pentru a ciopli sicriul: „Vreau toamnă, via plină cu chef și lăutari,/ butoaiele cu tunet de larmă și dogari/ ermetic să le-nchidă cu
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
dar și cu strania mistică a extincției prin percepția loviturilor de ciocan, posibil pentru a ciopli sicriul: „Vreau toamnă, via plină cu chef și lăutari,/ butoaiele cu tunet de larmă și dogari/ ermetic să le-nchidă cu papură și cuie -/ vinul ca roșul sânge de mucenic să-l puie./ Meșteri! mă doare capul nedogărit și blând/ din care visul poate să curgă pe pământ.// Nu știu nimic din arta cu care se câștigă/ sufletul care tace și carnea care strigă,/ de vreme ce
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
sărut/ pe umbra despărțită sălbatecă de trup/ mireasma puturoasă a sângelui fierbinte./ Durerea-i mult mai mare când moare în cuvinte,/ meșteri! ciocanul vostru bate așa-n pustiu/ parcă cioplește - vouă sau mie? - un sicriu.”//( Vreau toamnă, via...) De altfel, vinul - simbol polivalent, fără îndoială, cu un spectru larg, dinspre vitalism spre metafizic, dinspre lumesc spre religios - are o mare frecvență în poeme. „Sunt crama pentru toate vinaț urile noi”, afirmă poetul într-o asociere cu interogația: „Au spart în mine
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
îndoială, cu un spectru larg, dinspre vitalism spre metafizic, dinspre lumesc spre religios - are o mare frecvență în poeme. „Sunt crama pentru toate vinaț urile noi”, afirmă poetul într-o asociere cu interogația: „Au spart în mine toate butoaiele cu vin?” (Romanță, II). Dacă despre o relație cu poezia bacoviană (poetul însuși trimițând spre autorul Lacustrei - „Toamna bacoviană gemen-n ferestre: of -” ) s-a vorbit, nu s-a observat concordanța cu imagistica poeziei blagiene. Tăcerea apare ca motiv recurent, cu mare
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
oscilează pe un registru larg, de la ingenuitate și un imagism serafic cu spațiul paradisiac al iubirii în teritoriul naturii la gesturi mai ferme și gânduri tăinuite, la izbucniri vitaliste, la momente încărcate de neliniști și zbucium. „Ca un bețiv de vinuri siracuze” îndrăgostitul ar bea „din amfora trupului rotund” lăsânduse pradă învăluirii erosului, într-o descătușare a sentimentului ca „valurile sângelui rebel,/ Cu-efervescenți de must în fermentare”. (Poem profan). Femeia iubită este chemată în „volburi de furtună”, într-o totală
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
unde ambianța satului moldovenesc bogat e indeniabilă. „Tu dai fînului să crească, Dobitoacelor să pască, Și crești pajiștea cea moale, De scoate grîul din foale, De-ș culeg oamenii hrană Să le hie și pre iarnă. [...] Și le-ai dat vinul să-ș facă Veselie, să le placă. Cu oloi să-ș netezască Fața și să să-ncrăvască Cu pîinea cea de mîncare, Să să facă omul tare. Copacilor de pre cîmpuri Tu le dai sațîu pre timpuri, Și chedrilor din Livanul, Ce-i
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv), se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta și duminica, de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin. Se dezleagă, de asemenea, la vin și untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), de sărbătorile Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinții 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte și după serbarea Buneivestiri (24 și 26 martie), precum și în ziua
Ortodocșii intră, de luni, în Postul Paștelui. Vezi AICI cum se postește () [Corola-journal/Journalistic/43375_a_44700]
-
23 aprilie), iar după unii și în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) și în Duminica Floriilor, se dezleagă și la pește (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn și vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin). Postul Paștilor este ținut și în Biserica Romano-Catolică, la care are tot durata de 40 de zile, însă nu începe luni, ca la ortodocși, ci în
Ortodocșii intră, de luni, în Postul Paștelui. Vezi AICI cum se postește () [Corola-journal/Journalistic/43375_a_44700]
-
și în Duminica Floriilor, se dezleagă și la pește (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn și vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin). Postul Paștilor este ținut și în Biserica Romano-Catolică, la care are tot durata de 40 de zile, însă nu începe luni, ca la ortodocși, ci în miercurea numită a Cenușii (Dies Ceneris), pentru că în această zi se practică presărarea cenușii
Ortodocșii intră, de luni, în Postul Paștelui. Vezi AICI cum se postește () [Corola-journal/Journalistic/43375_a_44700]
-
rău!... Și mie la fel. Ești limpede, limpede și... Ana: - Stop. Ce repede l-ați uitat pe tat-tu! (Plânge.) Rareș: - Mamă!... În fiecare dimineață când mă trezesc, sunt cu gându’ la el! Ana: - I-ai dat vreun pahar de vin?... De sărbători? Rareș: - Nu, așa... Cum te gândești matale, da... Ți-am spus... Tata. Ana: - Dă-i acu!... Știe că ești aici. Mi-a cerut mie... Tu dormeai. Rareș: - Mamă!... E mort de trei ani!... Dar... dacă insiști... în viziunile
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
matale, da... Ți-am spus... Tata. Ana: - Dă-i acu!... Știe că ești aici. Mi-a cerut mie... Tu dormeai. Rareș: - Mamă!... E mort de trei ani!... Dar... dacă insiști... în viziunile matale, fie!... Îi voi da un pahar de vin să doarmă în pace. Ana: - Nu din frigider! Din cămară. Jos, în spate, după sticlele alea de bulion... ale lu’ soru-ta... Dacă nu l-a ras!... Adă- mi o sticlă și două pahare... Ai venit? Rareș: - Două pahare?... Aa... Înțeleg
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
ale lu’ soru-ta... Dacă nu l-a ras!... Adă- mi o sticlă și două pahare... Ai venit? Rareș: - Două pahare?... Aa... Înțeleg: unu’ eu, unu’ tata... Corect. Ana: (Rareș iese. Zgomot de sticle și pahare.) - Vezi! poate mă lași fără vin!... (Strigând) Ce-ai spart?... Rareș: (Vocea) - Nimic, nimic... Ana: - Așa zice și soră-ta!... și m-a lăsat fără pahare... (Rareș revine cu sticla și paharele.) Ești surd?... De ce nu răspunzi?... când întreb?... De unde ați luat obiceiu’ ăsta? prost?... Rareș
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
rolul unei tinere femei care se numește pur și simplu Ada. Ada Monroe, fiica unui pastor de țară. Cînd am citit numele Ada, am simțit cum mi se chircește inima și m-am grăbit să-mi torn un pahar de vin. Povestea mea cu Ada nu s-a terminat încă. N-am cum să mi-o scot din memorie. Vibrează în organele mele obosite. Se expandează în firele de păr, îmi colorează unghiile și epiderma, cutreieră împreună cu mine străduțele vechi, cenușii
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
este reală cel puțin în parte, mai multe numere de facturi de la firmele care apar acolo fiind deja confirmate pentru noi de către agenții economici nemulțumiți că nu și-au luat banii. La PDL au ajuns pate, cozonac, bere, pui, pulpe, vin, cafea, mălai, pește, orez, ulei, ficat, pipote sau alte produse", scrie altphel.ro. Președintele ProDemocrația, Cristian Pârvulescu consideră că simpla adoptare a legii nu va schimba nimic. Nu actul legislativ este important, ci aplicarea lui. Nu avem, din păcate, o
Punga şi plicul ar putea fi interzise în campania electorală () [Corola-journal/Journalistic/42396_a_43721]
-
însuși... Doamna Albastră ședea pe o bancă de piatră, ținând sub braț cutia viorii. Se ridică și preluă scaunul pe rotile. Africana plecă, stareța îl împinse încet pe o potecă, de-a-lungul lacului. Primăvara și lumina îi pătrunseră în sânge ca vinul în fierbere, ca primul pahar de Krug dintr-un an cu maturare deplină, marilor șampanii le e insuflată viață de către însuși Creatorul, anume în clipa când umplu cerul gurii, și apoi această viață se întoarce în amintire, punctual, ca un
Peter Høeg - Fata tăcută by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4251_a_5576]
-
secole, în fond! - într-un beci întunecat, fiind brusc deschisă de Timpul nepăsător. Mult din conținutu-i efervescent s-a împrăștiat pe tavan și pe jos, totuși a mai rămas ceva în sticlă, suficient ca noi să ne bucurăm, căci vinul este vechi...” Primii ei locuitori, Livonii, un trib fino-ugric, își au până azi descendenții în nordul provinciei Kurzeme: o mână de pescari, sub o sută la număr, care vorbesc prin însăși existența lor despre puterea și temeinicia acestui neam nordic
LETONIA – cioburi de chihlimbar by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4274_a_5599]
-
la Festivalul de Film de la Berlin în 1988, care se bazează pe primele două capitole ale romanului. Autor prolific, Mo Yan a publicat peste optzeci de povestiri și douăsprezece romane, cele mai cunoscute fiind: Cântecele usturoiului din Paradis (1988), Țara vinului (1993), Țâțe mari și șolduri late (1995), Viața și moartea mă ostenesc (2006). Romanele și povestirile sale au fost traduse în numeroase limbi, iar câteva au fost ecranizate. Romanul Viața și moartea mă ostenesc narează ultima jumătate a veacului trecut
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
să vă ure, le-am spus că aveți musafiri, dar ei nu și nu... La ce oră credeți?... Pe dracu’, vor să ure! I-ai adus dumneata, tovarășe Petrescu... Du-te la Popa, la administrativ, am adus trei navete cu vin, dă-le la oameni și spune le să plece la casele lor... Asta vor ei, Petrescule, nu să mă ure pe mine sau pe tovarășii... Acum pleacă și spune-i secretarei să intre. Secretara era în ușă, nu apucase să
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
pe tovarășii... Acum pleacă și spune-i secretarei să intre. Secretara era în ușă, nu apucase să iasă, sau poate știa că șeful o va chema. -Te rog, nu mai primi pe nimeni, adu-ne niște gustări, două-trei sticle de vin, apoi du-te acasă la copii... * * * Două zile mai stătu Gheorghe la rude. Plecă tot noaptea, cu același tren. Îl conduse numai Petrache, Lucica rămânând cu cei mici, care adormiseră de mult. Orașul era în beznă. Un vânt rece, un
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
pași, când, ca din pământ, le apăru în față bătrâna Tălparu. Își strânse în brațele uscățive nora și, îmbrățișate, plânseră amândouă minute în șir, fără să-și vorbească. Acasă, în ușă, după ce îl omeni pe moșneag cu o ulcică cu vin, o întrebă, în sfârșit, nereușind să-și ascundă teama, dar și o undă de speranță: V-ați împăcat, fata mamei, se mai întoarce sau numai te-a adus pe tine? Se întoarce, mamă, unde să se mai ducă? A mers
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
și-l beți, asta vreți! Bărbații au râs. Hai, Petrache, la stradă, bine că mi-am luat cascheta albă... într-o oră fac bani de chefuit o săptămână. Dacă așa vrea mătușa... Primarul își reveni după al doilea pahar de vin. La al treilea, băut ca pe apă, se metamorfoză brusc. Parcă ar fi devenit un alt om. Dumnezeii mamei lor de bandiți! Să-mi spargă mie geamurile la casă, și cine? Un fost pușcăriaș, care l-a omorât pe taică
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
căderea lui Ceaușescu... Iar lumea s-a mai deșteptat... Elena plecă fără să mai aștepte vreo replică sau alte explicații. Pentru ea, se părea că nu exista nici un mister. Bărbații tăcură minute în șir. Mai băură câte un pahar cu vin, fără să ciocnească, fără să se privească. Apoi, dintr-o dată, Dumbrăveanu sări în picioare, se roti de câteva ori prin cameră și se opri în fața lui Tălparu. Gheorghe, spune-mi un lucru, am vrut să te întreb mai devreme, dar
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]