6,587 matches
-
codrului/ Am alungat tristețea norilor/ Și-ascultându-i cântecul,/ Pe strunele dorului/ L-am dăruit privighetorilor/” (În liniște), un suflet-orchestră pentru că de la început și până la sfârșit asistăm la o muzică ce pornește delicat, precum sunetul viorii: „Din cântec lin, pe strune de vioară/ Să torc spre tine-n taină tandre șoapte/ De Sus să curgă dintr-o călimară/ Praful iubirii peste noi în noapte./ Și lacrimi - bobi de rouă de pe flori S-adun pe buze-n dimineți senine/ Să mă îmbrac în mantii
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
cronicile nu spun multe, Alah să o țină, că tare bună la suflet era. Odată era să bea un ceai otrăvit, pregătit anume pentru un oaspe, AL Hidaspe. Umbra lui Ibrahim mai bântuia prin serai, se auzea un cântec de vioară, cu amintiri din Apuseni, de unde provenea și Hatice. Cineva s-a gândit să facă un Divan literar, toți să fie îmbrăcați în negru, iar sofaua să fie albă, albă, dar Hurem s-a opus cu strășnicie. Le pregătea ea ceva
POVESTIRI DIN CARTIERUL BLACK & WHITE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362517_a_363846]
-
rar exemplu de altruism și generozitate față de munca de creație a unui contemporan. Grație prof. Lucia-Elena Locusteanu, lucrarea Rodicăi Prodan a beneficiat în cursul acestei zile și de o lansare în cadrul B.C.U. Momentul a fost încheiat de recitalul la vioară al talentatului elev Radu-Matei Prodan, de 13 ani (prof. Monica Lungu), de la Liceul „Gh. Șincaiˮ, care a interpretat o suită de colinde, fiind răsplătit de aplauzele entuziaste ale asistenței. Poeții Alin Cucuruzan și Ovidiu Vasile (un tandem binecunoscut clujenilor) și-
LIGA SCRIITORILOR LA FINAL DE 2016 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362495_a_363824]
-
nu rareori impregnate de locuri comune de genul: freamătul frunzelor, verdele codrului, tristețea norilor, fereastra sufletului meu, freamătul codrului, strunele dorului, pe-a timpului aripă, mirajul fericirii, tandre șoapte, balsam pe răni, castel de vise, cântec lin pe strune de vioară, miresmele florilor, liniște vrăjită, lacrimi - bobi de rouă de pe flori, muguri de lumină, mirific decor, minunat dor, dimineți senine, soarele iubirii, floarea tainică-a iubirii, glasul tăcerii, mantii de culori, roua dimineții, mirajul fericirii, cristalul râurilor, raze de lună, punți
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
berbeleacul. Tot trăgându-și pantalonii, Făceau veseli pe bufonii. Maestra, ciocănitoarea A golit pe loc cărarea Cioc-cioc -cioc făcea-n copaci, Drumul liber să îl faci ! Domnișoare de onoare, Două stele călătoare. Se întrec în armonii Talentate ciocârlii. Greierașul din vioară Cântă vals, măi înspre seară. Mâncare e din belșug, Zmeura ce dă în pârg, Mura neagră cum dă bine, Tufe pline de afine, Ce să spun chiuitori Se puseră vreo trei ciori, Steaguri fluturau pe ciuturi Trei cohorte mari de
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
crâng fac larma, Dau examenul la goarna. Șase mierle dau din buza, Se-ntrec la cântat din frunză. Șapte vrăbii pe balcon Se bat pe-ntr-un xilofon. Opt grauri în păpușoi Cântă veseli la oboi. Nouă ciocârlii istețe Vor vioară să învețe. Zece fluturași de mai Cu vântul se-ntrec, la nai. Ce noroc pe pielea lor, Să mă aibă profesor ! Cum nimeni nu le întrece, Primesc toate nota zece! Trotinetele la start! Fetițe și băietei, Dornici astăzi de mișcare
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Acasa > Stihuri > Semne > SONET Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1314 din 06 august 2014 Toate Articolele Autorului încerc zadarnic să te-adun din stele, tu te topești în fumul de cocori, surpând văzduhul, cântec de viori se cuibăresc în gândurile mele. și în nuntirea nopții printre brazi privirea-mi naște nostalgii celeste precum zisese-odată Malateste, pe brațul meu, frumoaso, tu să cazi. ne soarbe umbra timpului întoarsă cu zimții lui de lacrimă și gând, din vise
SONET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361084_a_362413]
-
-i pline de dragoste ascunsă-n frunzișul des și-n tăcutele cuvinte, care dau liber ochilor și buzelor să-și exprime bucuria de a te admira, de a te atinge în cele mai năvalnice porniri de amor descătușat. Lasă-ți vioara trupului mlădios să primească atingerea arcușului întins, să vibreze și să anunțe păsările cerului cât de mult dorești și iubești! Știu ce este în sufletul tău, când taci și când vorbești. Știu ce este-n inima ta când te privesc
CHEAMĂ-MĂ, IUBITO! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361119_a_362448]
-
Lui, cu litera finală prelungită, apoi întoarsă peste cap de două ori în curcubeu. DAR DACĂ NU-I POVESTE... ...dar dacă nu-i poveste, și paltin de am fost, o fi adevărat? Îl simt cum a trecut în trupul de vioară, pe-ascuns, ca prin ningaiuri lupul. Din cerul altui mi se face seară. Lasă, perdeaua întunericului trasă, ori tot mai crezi c-o să mai vină cineva să-ți împrumute trupul? La cumpăna fântânii - nespoveditele ape de seară nici șipotului și
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
face seară. Lasă, perdeaua întunericului trasă, ori tot mai crezi c-o să mai vină cineva să-ți împrumute trupul? La cumpăna fântânii - nespoveditele ape de seară nici șipotului și nici vranei! Oare am fost vreodată, în alt drum, lui Dumnezeu vioară și bordei, sau poate numai spinii mei, lipsiți de trandafiri, Te sărutară până la sângele coroanei ca-n psalmul de acum? PETRU - N-am prins nimic cu mreaja, cu vârșa sau năvodul... - ...se coase mult mai bine la capăt de faci
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
făcuse îngrozitor, chiar groaznic de frig. NU FRUNZE, CRENGI, CI RĂDĂCINI ȚI-ADUC Prihană sau ocară - cum aș putea s-o smiorcăi pe pragul Tău de psalm? În poala Ta lin, pur și calm mai doarme încă fetița umbrei de vioară. Mi-e gustul crâncen, de prin alte zodii, singurătăți ce le cunosc doar pinii. Demult mi-am smuls dintru adâncuri coroana rădăcinii. Cu mii de brațe e-adevărata-mbrățișare! Luminii Tale - servul, setos așa cum prin păduri e-n sântă mânecare cerbul. ...și
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
-ntărâte. Nu-Ți pierde timpul ascultându-i ghimpul, ci agrăiește-i că nu scripca-mi s-ar fi-ntrecut privighetorilor cu zor ( așa cum rânzei lui i s-a părut), că tot ce-a auzit întreaga vară, nici vorbă să aducă a vioară, ci a banală mașină de cusut. Ți-am tăinuit și în moliftă și în acatist, că-n mintea mea deșartă ( acoperiș prin care plouă) am cutezat ca un poet, în cuget de artist, că Bunul Dumnezău în sinea Lui e
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
1249 din 02 iunie 2014. ea vine numai joia are timp să țină lecția liniei vieții mele analfabete de vineri a crescut iarba sub ultima umbră a brațului stâng întâmplat lângă asfințitul ultimului nasture n-o întreb vine precum o vioară ce nu mai cântă a strâns în ea toate cântecele stă în genunchi și plivește fluturii sălbateci de pe talpă apoi aprinde luna și focul ... Citește mai mult ea vine numaijoia are timp să țină lecția liniei vieții mele analfabetede vineria
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
plivește fluturii sălbateci de pe talpă apoi aprinde luna și focul ... Citește mai mult ea vine numaijoia are timp să țină lecția liniei vieții mele analfabetede vineria crescut iarbasub ultima umbră a brațului stâng întâmplatlângă asfințitul ultimuluinasturen-o întreb vine precum o vioară ce nu mai cântăa strâns în ea toate cântecelestă în genunchiși plivește fluturii sălbatecide pe talpăapoi aprinde lunași focul... XIV. FOTOGRAFIE CU GRATII, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1246 din 30 mai 2014. nisipul coboară în apă să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > AMINTIRI Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 511 din 25 mai 2012 Toate Articolele Autorului Suspin de frunze cântă-n asfințit Și dorul se-adânceste și se înfioară... Înmugurind pe buze de vioară... Tot așteptând Luceafărul iubit. Muzica nopții o aud șoptind, E încă primăvară... Ascult trilul viselor de seară, Îmbrățișând tăcerea și zâmbind. Se simte adierea lunii Sălășluind pe margini de balcon... Deschid al amintirilor oblon Și îmi salut străbunii... Vieți consumate
AMINTIRI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361164_a_362493]
-
decantare severă, ori de substanță filtrată în sitele extrafine ale sufletului său de poet ultrasensibil - nu atât liric, cât epic. Ce rămâne e spirit impregnat de nectarul înțelepciunii - anume, autentice aforisme, transpuse poetic printr-o măiastră ciupitură de coardă de vioară. Iată câteva, din vol. "Lăsați-mi dragostea": Dincolo de iubire/ Nu este lumină./ Încotro, omule?" ("Dincolo de iubire"), " Iubește, omule, iubește,/ Dumnezeu te mântuiește" ("Binecuvântare"), "Oglinda/ n-are anotimp./ Sunt...încă mai sunt." ("Bătaia aripei"), "Ca viața/ nimeni nu poate înșela.../ Viață
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
Veneția ar avea sens! îmi spui. Închide ochii și simte dorința-n cascadă ce curge-n grădina misterelor, ascultă vocea gânditoare a ploii, mesagerul ce-ți poartă pașii spre paradisul vieții. - Nu intra în Palatul Sunetelor închise în Neant! Acolo, vioara departe își duce lacrima cântecului de lebădă sau o poveste de bun-rămas, încă persistă parfumul amărui de migdal crescut în deșertul culorilor. Continuă-ți drumul, inspiră adânc aerul dimineții de toamnă, roagă-te și-așteaptă, rând pe rând, să-ți
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
Maria Cozma Publicat în: Ediția nr. 233 din 21 august 2011 Toate Articolele Autorului Impasul libertății? Aripi frânte în inima pământului la marginea nopții, pulsând tremurul unui Pescăruș, în timp ce furtuni de nisip destupă gura mării... urletu-mi mut purtat de-o vioară pe-al ei arcuș, dezleagând balada-i în liniștea vântului, ce nu pot s-o mai ascult. Impasul libertății? Geana orizontului ce-mi ține ochiul treaz, nu pentru clipa vieții, ci pentru rădăcinele-i ce-i curg, infint în boabe de
IMPASUL LIBERTĂŢII de MARIA COZMA în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361218_a_362547]
-
text, și cântă odată cu solistul. Intră în atmosfera oltenească cu atâta măiestrie, că în momentul când orchestra d-lui se supune unei baghete vrăjite, juri că te afli la noi în Oltenia. Cunoaște toate zonele folclorice și, orice cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean, bănățean, ardelean, gorjean, muntean... că moldovean (din cetatea lui Ștefan) este prin naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
text, și cântă odată cu solistul. Intră în atmosfera oltenească cu atâta măiestrie, că în momentul când orchestra d-lui se supune unei baghete vrăjite, juri că te afli la noi în Oltenia. Cunoaște toate zonele folclorice și, orice cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean, bănățean, ardelean, gorjean, muntean... că moldovean (din cetatea lui Ștefan) este prin naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > EȘTI CA O VIOARĂ, FEMEIE! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 238 din 26 august 2011 Toate Articolele Autorului Ești ca o vioară, femeie! Când ești nouă, nu cânți bine; Te dezacordezi cam des, Îți slăbesc strunele. Pe măsură ce timpul trece, Cântecul se ridică
EŞTI CA O VIOARĂ, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360794_a_362123]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > EȘTI CA O VIOARĂ, FEMEIE! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 238 din 26 august 2011 Toate Articolele Autorului Ești ca o vioară, femeie! Când ești nouă, nu cânți bine; Te dezacordezi cam des, Îți slăbesc strunele. Pe măsură ce timpul trece, Cântecul se ridică la cer; Îți înflorește sufletul. Când te învechești, Îngeri se-adună pe corzi, Dar ce păcat... Vei fi scoasă la
EŞTI CA O VIOARĂ, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360794_a_362123]
-
Care ți-au dat strălucire, Să se laude la prieteni, La jocul de cărți, Câți bani a dat Pe tine. Maestrul Lovind cu ciocănelul de lemn, licitatorul se gândi că nu prea merită efortul să-și piardă timpul cu vechea vioară. Dar continua să o țină în brațe zâmbind și strigând: - Iată ce licitez eu, oameni buni ! Hai, care este primul? Un dolar... un dolar??... doi??? doi... trei... o dată... de două ori... Mergem spre adjudecare pentru, doar, trei dolari... Însă, chiar
EŞTI CA O VIOARĂ, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360794_a_362123]
-
buni ! Hai, care este primul? Un dolar... un dolar??... doi??? doi... trei... o dată... de două ori... Mergem spre adjudecare pentru, doar, trei dolari... Însă, chiar atunci, din spatele sălii, un bărbat cu părul cărunt se apropie, luă arcușul, șterse de praf vioara și, întinzându-i corzile slăbite, cântă o melodie dulce și pură, așa cum știu numai îngerii. Melodia se opri, iar licitatorul cu o voce joasă și înceată spuse: - Cât licitez eu pentru vechea vioară? O mie de dolari... Cine dă două
EŞTI CA O VIOARĂ, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360794_a_362123]
-
se apropie, luă arcușul, șterse de praf vioara și, întinzându-i corzile slăbite, cântă o melodie dulce și pură, așa cum știu numai îngerii. Melodia se opri, iar licitatorul cu o voce joasă și înceată spuse: - Cât licitez eu pentru vechea vioară? O mie de dolari... Cine dă două ??? Aaa!, trei mii... o dată... de două ori... de trei ori, adjudecat!!! Oamenii se veseliră, dar unii strigară nedumeriți: - Dar ce i-a schimbat valoarea? Dulce, veni și replica: - Atingerea mâinii de maestru!!! Și
EŞTI CA O VIOARĂ, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360794_a_362123]