9,837 matches
-
după craniotomie și pentru stafilococi după shunturile pentru hidrocefalie sau chimioterapie intrarahidiană. Se consideră că orice meningită asociază un grad mai mare sau mai mic de afectare encefalitică, în funcție de etiologie. Encefalitele se însoțesc deseori de meningită, etiologia lor fiind predominant virală. Virusurile herpetice sunt responsabile pentru cele mai multe encefalite sporadice la adult. Epidemiile de encefalite, în funcție de regiunea geografică, pot să fie cauzate de Flavivirusuri, Bunyavirusuri, Enterovirusuri. 11.4 Patogenia meningoencefalitelor Bariera hemato-encefalică (BHE) este o barieră naturală care protejează structural și funcțional
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
brusc, comă, convulsii, semne de focar. Infecția cu meningococ este favorizată de deficitul imunologic de complement și constituie cea mai frecventă cauză a meningitelor care asociază purpură. Proveniența pacientului dintr-un focar epidemic de meningită meningococică întărește această suspiciune. Meningitele virale cu herpesvirusuri, enterovirusuri sau adenovirusuri asociază frecvent erupții cutanate. Meningita cu Cryptococcus neoformans este caracteristică stărilor de imunodepresie din infecția cu HIV, leucemii, limfoame, corticoterapie cronică, post-transplant. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al meningitelor se face cu meningismul, reacția meningeană și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
meningitele bacteriene cu Str. pneumoniae și H. influenzae. Dexametazona administrată cu 15-20 minute înaintea primei doze de antibiotic, repetată timp de 4 zile, poate să scadă rata deceselor și a sechelelor. Tratamentul etiologic nu este disponibil în cazul celor mai multe meningite virale. Excepție fac meningitele cu virusuri herpetice, pentru care se recomandă Acyclovir iv 15-30 mg/kgc/zi, continuat după ameliorare cu Acyclovir po 4g/zi, Famcyclovir 1,5g/zi sau valacyclovir 1g/zi, cu o durată totală de 7-14 zile. Pleconarilul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
administrate facultativ, fiind indicate cu precădere la anumite categorii de risc. Chimiprofilaxia este recomandată la contacții pacienților cu meningită meningococică cu: Rifampicină 600mg bid x 2 zile sau doza unică de Ciprofloxacină (750 mg), Azitromicină (500mg) sau Ceftriaxonă (250mg). Meningitele virale care pot fi prevenite prin vaccinare sunt: urliană, poliomielitică, rujeolică, varicelo-zosteriană. 11.6 Encefalitele Encefalitele sunt inflamații ale parenchimului cerebral, care se asociază frecvent meningitelor (meningoencefalite). Clasificarea encefalitelor infecțioase După mecanismul etio-patogenic, encefalitele infecțioase pot apare prin mecanism lezional direct
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
asociază frecvent meningitelor (meningoencefalite). Clasificarea encefalitelor infecțioase După mecanismul etio-patogenic, encefalitele infecțioase pot apare prin mecanism lezional direct, sau prin mecanism imun, cu leziuni demielinizante, constituite la câteva săptămâni după o infecție sau după administrarea unui vaccin. a. Encefalite infecțioase: Virale: herpesvirusuri (HS 1 sau 2, VVZ, CMV, VEB), enterovirusuri, v. rujeolic, v. rubeolic, v. urlian, v. gripal, v. rabic, v. coriomeningitei limfocitare, v. West-Nile, V. febrelor hemoragice (Marburg, Ebola), HIV Bacteriene: mycobacterii, listerii, brucelle, borrelii, leptospire, mycoplasme, chlamidii, rickettii Fungice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Scăderea glicorahiei este caracteristică meningitelor bacteriene, fungice, tuberculoase, parazitice, leptospirotice, sifilitice, sarcoidozice sau neoplazice. Orientarea etiologică a encefalitelor poate fi sugerată de elemente epidemiologice, clinice sau imagistice. Diagnosticul etiologic este determinat de evidențele microbiologice, prin metode directe (biopsie cerebrală, culturi virale sau bacteriene, tehnici de biologie moleculară) sau indirecte (evidențierea Ac IgM specifici în ser și LCR sau creșterea în dinamică a titrului de Ac serici). Testul PCR din LCR este metoda de referință pentru diagnosticul encefalitei primare cu CMV, VEB
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
administrează antimicrobiene specifice, care au capacitatea de a pătrunde în LCR: encefalita fungică (Cryptococcus neoformans, Naegleria fowleri): Amphotericina B encefalita malarică: Chinina encefalita toxoplasmozică: Pirimetamina + Sulfadiazina/Clindamicina encefalita cisticercozică: Albendazole encefalita luetică: Penicilina G neuroborelioza: Ceftriaxona encefalita listeriană: Ampicilina. Etiologia virală este majoritară în cadrul encefalitelor, dar tratamentul etiologic este disponibil doar în câteva tipuri. Acyclovirul este recomandat în encefalitele cu VHS și VVZ. Monoterapia sau terapia asociată cu Ganciclovir și Foscarnet este indicată în encefalita CMV. Tratamentele cu α-Interferon, ribavirină și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și VVZ. Monoterapia sau terapia asociată cu Ganciclovir și Foscarnet este indicată în encefalita CMV. Tratamentele cu α-Interferon, ribavirină și oligonucleotide antisens sunt în curs de evaluare pentru encefalita cu virus West Nille. În formele ușoare și medii de encefalită virală sunt suficiente dieta, antitermicele (acetaminofen), asociate sau nu antiinflamatoriilor nesteroidiene (ibuprofen, naproxen). Profilaxia nespecifică a encefalitelor se face prin respectarea măsurilor generale de igienă și combaterea vectorilor (țânțari, căpușe). 12 INFECȚIILE SISTEMICE Obiective specifice cursului: Să explice noțiunile de sindrom
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
poate ajunge la titruri IgM de peste 1/400 din a 8-a zi de boală), repetată după 10-14 zile. Diagnosticul diferențial se face în funcție de forma clinică: Formele anicterice: virozele respiratorii, septicemiile, febra tifoidă, mononucleoza infecțioasă, trichinoza Formele icterice: hepatitele acute virale, angiocolecistita, icterele hemolitice Forma meningitică: meningitele virale, meningita tuberculoasă Prognosticul este favorabil în formele anicterice (vindecare). Mortalitatea atinge 5 10% în formele ictero-hemoragice. Factorii de prognostic nefavorabil sunt insuficiența renală acută, afectarea pulmonară gravă, tulburările de repolarizare cardiacă (ECG), alterarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
400 din a 8-a zi de boală), repetată după 10-14 zile. Diagnosticul diferențial se face în funcție de forma clinică: Formele anicterice: virozele respiratorii, septicemiile, febra tifoidă, mononucleoza infecțioasă, trichinoza Formele icterice: hepatitele acute virale, angiocolecistita, icterele hemolitice Forma meningitică: meningitele virale, meningita tuberculoasă Prognosticul este favorabil în formele anicterice (vindecare). Mortalitatea atinge 5 10% în formele ictero-hemoragice. Factorii de prognostic nefavorabil sunt insuficiența renală acută, afectarea pulmonară gravă, tulburările de repolarizare cardiacă (ECG), alterarea conștienței, vârsta peste 60 ani. Tratament Tratamentul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
nouă subtipuri A, B, C, D, F, G, H, J, K, precum și numeroase variante recombinate. Subtipul B predomină în Europa, Australia și America. Subtip F, care predominăîn cadrul epidemiei pediatrice din Romania, se mai întâlnește în Africa de Vest și Brazilia. Variațiile virale sunt rezultatul circulației virusurilor și recombinării subtipurilor prin pasajului repetat de la o gazdă la alta, mai ales în regiunile cu evoluție îndelungată a epidemiei cu HIV. Subtipul C este cel mai răspândit în lume. Structura HIV prezintă în exterior un
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
C este cel mai răspândit în lume. Structura HIV prezintă în exterior un înveliș dublu lipidic derivat din celula gazdă, cu proiecții externe glicoproteice gp120 și gp41. În interior se află matricea proteică cu proteina p17 (MA) și proteaza, capsida virală și genomul viral tip ARN. Capsida virală conține proteina p24 cu rol de indicator al replicării virale, proteina nucleocapsidară p9 și enzimele reverstranscriptaza (RT) și integraza (I) Genomul viral are două poțiuni terminale (LTR), care permit integrarea în genomul celulei
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mai răspândit în lume. Structura HIV prezintă în exterior un înveliș dublu lipidic derivat din celula gazdă, cu proiecții externe glicoproteice gp120 și gp41. În interior se află matricea proteică cu proteina p17 (MA) și proteaza, capsida virală și genomul viral tip ARN. Capsida virală conține proteina p24 cu rol de indicator al replicării virale, proteina nucleocapsidară p9 și enzimele reverstranscriptaza (RT) și integraza (I) Genomul viral are două poțiuni terminale (LTR), care permit integrarea în genomul celulei gazdă, între care
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Structura HIV prezintă în exterior un înveliș dublu lipidic derivat din celula gazdă, cu proiecții externe glicoproteice gp120 și gp41. În interior se află matricea proteică cu proteina p17 (MA) și proteaza, capsida virală și genomul viral tip ARN. Capsida virală conține proteina p24 cu rol de indicator al replicării virale, proteina nucleocapsidară p9 și enzimele reverstranscriptaza (RT) și integraza (I) Genomul viral are două poțiuni terminale (LTR), care permit integrarea în genomul celulei gazdă, între care sunt dispuse gene majore
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
din celula gazdă, cu proiecții externe glicoproteice gp120 și gp41. În interior se află matricea proteică cu proteina p17 (MA) și proteaza, capsida virală și genomul viral tip ARN. Capsida virală conține proteina p24 cu rol de indicator al replicării virale, proteina nucleocapsidară p9 și enzimele reverstranscriptaza (RT) și integraza (I) Genomul viral are două poțiuni terminale (LTR), care permit integrarea în genomul celulei gazdă, între care sunt dispuse gene majore, reglatoare și accesorii. Genele majore codează proteinele structurale pentru proteinele
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se află matricea proteică cu proteina p17 (MA) și proteaza, capsida virală și genomul viral tip ARN. Capsida virală conține proteina p24 cu rol de indicator al replicării virale, proteina nucleocapsidară p9 și enzimele reverstranscriptaza (RT) și integraza (I) Genomul viral are două poțiuni terminale (LTR), care permit integrarea în genomul celulei gazdă, între care sunt dispuse gene majore, reglatoare și accesorii. Genele majore codează proteinele structurale pentru proteinele miezului viral gag, proteinele enzimelor proteazei și integrazei pol și glicoproteinele de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
nucleocapsidară p9 și enzimele reverstranscriptaza (RT) și integraza (I) Genomul viral are două poțiuni terminale (LTR), care permit integrarea în genomul celulei gazdă, între care sunt dispuse gene majore, reglatoare și accesorii. Genele majore codează proteinele structurale pentru proteinele miezului viral gag, proteinele enzimelor proteazei și integrazei pol și glicoproteinele de înveliș env. Genele reglatoare sunt tat, cu rol în activarea transcripției și rev cu rol în reglarea sintezei proteinelor structurale. Genele accesorii vif, vpr, vpu, nef intervin în expresia genolui
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
gag, proteinele enzimelor proteazei și integrazei pol și glicoproteinele de înveliș env. Genele reglatoare sunt tat, cu rol în activarea transcripției și rev cu rol în reglarea sintezei proteinelor structurale. Genele accesorii vif, vpr, vpu, nef intervin în expresia genolui viral de către celula gazdă. 14.4 Patogenie Celulele atacate de HIV conțin receptori de suprafață de tip CD4 și sunt reprezentate în majoritate de limfocite Th (CD4), dar și de celulele epiteliale, celule ale măduvei osoase sau ale sistemului nervos. Este
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
14.4 Patogenie Celulele atacate de HIV conțin receptori de suprafață de tip CD4 și sunt reprezentate în majoritate de limfocite Th (CD4), dar și de celulele epiteliale, celule ale măduvei osoase sau ale sistemului nervos. Este reprezentat ciclul replicării virale, cu următoarele etape: atașarea virusului pe receptorii celulari CD4 fuziunea particulei virale de membrana celulară cu ajutorul unor coreceptori (CCR5. CXCR4) penetrarea virusului în celulă și decapsidarea revers-transcripția ARN în ADN proviral liniar, sub acțiunea reverstranscriptazei (RT) integrarea ADN proviral în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tip CD4 și sunt reprezentate în majoritate de limfocite Th (CD4), dar și de celulele epiteliale, celule ale măduvei osoase sau ale sistemului nervos. Este reprezentat ciclul replicării virale, cu următoarele etape: atașarea virusului pe receptorii celulari CD4 fuziunea particulei virale de membrana celulară cu ajutorul unor coreceptori (CCR5. CXCR4) penetrarea virusului în celulă și decapsidarea revers-transcripția ARN în ADN proviral liniar, sub acțiunea reverstranscriptazei (RT) integrarea ADN proviral în ADN-ul celulei gazdă sub acțiunea integrazei (I) transcripția ADN în ARNm
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
decapsidarea revers-transcripția ARN în ADN proviral liniar, sub acțiunea reverstranscriptazei (RT) integrarea ADN proviral în ADN-ul celulei gazdă sub acțiunea integrazei (I) transcripția ADN în ARNm translația ARNm și formarea proteinelor structurale, separate prin acțiunea proteazei (P) asamblarea componentelor virale și eliberarea particulei virale prin “înmugurire”. Descifrarea acestor etape a permis identificarea principalelor “ținte” pentru dezvoltarea terapiei antivirale. Cunoștințele actuale asupra patogeniei HIV sunt fundamentate de următoarele caracteristici: Capacitatea HIV de a transforma materialul genetic ARN în ADN, sub acțiunea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ADN proviral liniar, sub acțiunea reverstranscriptazei (RT) integrarea ADN proviral în ADN-ul celulei gazdă sub acțiunea integrazei (I) transcripția ADN în ARNm translația ARNm și formarea proteinelor structurale, separate prin acțiunea proteazei (P) asamblarea componentelor virale și eliberarea particulei virale prin “înmugurire”. Descifrarea acestor etape a permis identificarea principalelor “ținte” pentru dezvoltarea terapiei antivirale. Cunoștințele actuale asupra patogeniei HIV sunt fundamentate de următoarele caracteristici: Capacitatea HIV de a transforma materialul genetic ARN în ADN, sub acțiunea unei enzime “cheie” (reverstranscriptaza
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ADN. Variabilitatea genetică crescută este cauzată de erorile apar în cursul replicării deosebit de active caracteristice HIV. Zilnic se produc 10 la 9 10 la 10 virioni, cu riscul apariției unei mutații la fiecare de 104 noi viruși. Cvasi-speciile sunt populații virale apărute prin modificări genetice în cadrul aceluiași subtip, care au virulență crescută și capacitatea de a “evita” acțiunea sistemului imun. Afinitatea HIV pentru infecția celulelor cu receptori CD4 conduce la distrugerea acestor celule și ineficiența apărării imunitare. Depleția celulelor CD4 se
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sunt susceptibile infectării cu tulpinile HIV Mtropice, dar pot captura virusul independent de receptorii și coreceptorii celulelor CD4, transportându-l apoi către țesuturile limfoide. HIV se localizează în primele faze ale infecției atât în ganglionii limfatici, cât și în “sanctuarele” virale (sistem nervos, ochi, organe genitale). În ganglionii limfatici multiplicarea virală intensă este urmată fie de integrarea ca provirus a genomului viral în genomul celulei gazdă, fie de eliberarea în circulație. La nivelul sanctuarelor, virusul rămâne “tăcut” (latent), dar în anumite
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
virusul independent de receptorii și coreceptorii celulelor CD4, transportându-l apoi către țesuturile limfoide. HIV se localizează în primele faze ale infecției atât în ganglionii limfatici, cât și în “sanctuarele” virale (sistem nervos, ochi, organe genitale). În ganglionii limfatici multiplicarea virală intensă este urmată fie de integrarea ca provirus a genomului viral în genomul celulei gazdă, fie de eliberarea în circulație. La nivelul sanctuarelor, virusul rămâne “tăcut” (latent), dar în anumite condiții se poate reactiva, regenerând infecția sistemică. Ineficiența răspunsului imun
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]