14,944 matches
-
trădează tocmai această funciară incompatibilitate. Nu poți cere unui profesor de logică să-ți explice taina sfintei cununii, cum nu-i poți cere unui pozitivist să admită prezența transcendentului. Nepotrivirea e crasă și deznodămîntul e dinainte știut. O filozofie fără virtuți teologice e o scrîșnire amară de paradoxuri cioplite în gol. Căci, fără metafizică, filozofia ajunge o analiză a limbii, adică forma cea mai degradată pe care o poate lua lipsa harului speculativ. Bogdan Mincă se numără printre acei rari adulmecători
Plastronul semantic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5754_a_7079]
-
oamenilor. Dar Jean Améry iese din tiparul resemnării și se revoltă, întregul eseu descinzînd dintr-o dispoziție rebelă: un intelectual refuză să admită că bătrînețea poate avea părți bune. Bătrînețea este un rău definitiv căruia nu i se pot găsi virtuți consolatoare și orice încercare de a-i atenua durerea reprezintă o eschivă retorică, o formă lașă de atenuare a suferințelor pe care le provoacă. Așadar, problema nu este că omul crapă, ci că, înainte de a crăpa, trece prin calvarul mizeriilor
La force des choses by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5766_a_7091]
-
strategiilor de menajare a bătrînilor (eufemismul „vîrstei a treia” și al „seniorilor” cărora li se amenajează cămine bucolice, în realitate veritabile ospicii destinate pacienților aflați în demență galopantă), repudierea lor e evidentă. Nimeni nu vede în vîrstnici o sursă de virtuți, seniorii fiind senio confectus, adică ființe cu puterile sleite. Iar compasiunea e indiciul sigur al lipsei de iluzii de care ești înconjurat, căci simți cum în jurul tău se face un pustiu pe care nu-l mai umplu decît gesturile grijulii
La force des choses by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5766_a_7091]
-
celui care o atinge, că așadar nimic nu e pînă într-atît de tern ca să nu poată fi însuflețit de un ochi înzestrat cu spirit. Eadem, sed aliter - acesta e principiul volumului: despre același lucru (tranziția), dar în alt fel, în funcție de virtuțile interlocutorilor. Pleșu, Doinaș sau Sorin Alexandrescu sunt în vervă și molipsesc tema cu ținuta lor și, dacă lăsăm deoparte excepția numită Mircea Dinescu, care face figura unui intrus care nu-și găsește locul în mijlocul intelectualilor pomeniți, toți își aduc partea
În mijlocul Purgatoriului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5779_a_7104]
-
Sunt niște idioți.” (Duke of York) „Toți au fost făcuți cavaleri.” (Lionel) „Atunci e oficial.” Cu lecțiile de actorie, Bertie dobândește siguranță de sine și o voce. Actorul este și o voce, iar regele trebuie să aibă și el una. Virtutea de a folosi sabia în războaie pe care un Richard Inimă de Leu o ilustrează exemplar în istoria Angliei devine aici una nu mai puțin dificilă și nobilă, aceea de a articula un discurs. De fapt, Lionel îi predă un
Jucându-l pe regele George al VI-lea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5787_a_7112]
-
fost bine reprezentată, a făcut față imensei presiuni a Germaniei naziste și a câștigat războiul alături de aliați. George al VI-lea și-a rostit impecabil discursurile care i-au ținut pe englezi laolaltă în marea încercare, ceea ce demonstrează încă o dată virtuțile cuvântului, aceleași care fac dintr-un actor rege și dintr-un rege un excelent actor.
Jucându-l pe regele George al VI-lea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5787_a_7112]
-
ideatici, înflorește tiparul ezoteric. Povestit în racursi, conținutul tomului este următorul: conceptul de spațiu, moștenit de occidentali de la dialogul Timaios al lui Platon și de la Fizica lui Aristotel, a suferit sub influența filozofiei hermetice o intensă modificare: și-a pierdut virtuțile abstracte și a devenit o prezență concretă, fără de care omul n-ar fi putut să fie gîndit ca mijlocitor între lume și divinitate. Pentru alchimiști, omul e răspîntia dintre elementul divin, suprasensibil, și cel lumesc, sensibil. Altfel spus, omul e
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
texte confuze. Viziunea lor e rebelă și deopotrivă demiurgică: rebelă, deoarece cultivă iluzia că Dumnezeu a fost pînă într-atît de naiv încăt să lase la îndemîna omului rețeta lumii; demiurgică, fiindcă prin ea omul ajunge să se substituie creatorului, uzurpîndu-i virtuțile zămislitoare. În locul pietrei magice, alchimistul ne pune pe tipsie o îngăimare silnică de formule în doi peri, pe care le rostește apoi cu un ton arcanic, de tenebre cețoase. 2) Nu poți comenta un text alchimic dacă nu ești complicele
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
inaugura o manieră moldovenească de a povesti, bazată pe armonia frazei în sine, manieră ce avea să ajungă la apogeu în perioada interbelică, odată cu Mihail Sadoveanu; în sfîrșit, provincialul Hogaș, depărtat de capitalele literare, și-a făcut din izolare o virtute ontologică; fără vîrstă certă, proza lui se află în afara timpului.
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
5,5 metri lățime, zece metri înălțime și 1,4 metri adâncime. Potrivit presei oficiale, "Autoritățile și muncitorii din provincia Pyongan meridional au ales un loc foarte vizibil, care să reflecte dorința ardenta a poporului de a slavi pentru eternitate virtuțile sale revoluționare eterne". Kim Jong-il a decedat la 17 decembire în urma unei crize cardiace.
Coreea de Nord: Sculptură în stâncă în memoria lui Kim Jong-il () [Corola-journal/Journalistic/58749_a_60074]
-
blîndețe resemnată care împrumută scrisului aerul unei procesiuni elegante. Didactic și prevenitor, autorul n-are ferment de controversă, adică imboldul de a încălca tabuurile, și nu are nici intrigă de sentiment, adică tensiunea aceea inițială din care ies frazele cu virtuți expresive. Paradoxul lui Creția e că scrie estetic, dar nu scrie expresiv, literele sale transmițînd distincții docte, nu impulsuri de viață. Ești de acord cu fiecare propoziție a lui, dar nici una nu ți se întipărește în minte. Luminile și umbrele
Un stoic elegant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5519_a_6844]
-
toate cerurile? Tocmai mi-am luat în stăpînire regatul. Îl bag pe papă în pușcărie și-i trimit pe Wilhelm, Bismarck și Stoecker în fața plutonului” (p. 195). Volumul Nietzsche, ermitul vesel e un exemplu de cum poate exegeza filosofică să aibă virtuți estetice, detaliu pe care îl resimți în plăcerea cu care îi străbați paginile.
Spiritul ditirambic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5537_a_6862]
-
sînta atmosferă luminei celei vii, De unde-emană viața și rîul fericirii Adapă, răcorește cereștile cîmpii, Pe muntele de aur, în stînci de adamante, Cu pulbere de stele, venit de imortali, Umbrit de cedri-eterii, florat de amarante Și unde se dezvoltă virtuțile florali.” (Anatolida, I, 1). Cu proza lui Heliade s-a întîmplat un fenomen simetric celui din poezie: după o primă perioadă de observație socială, de schițe ironice realizate într-o limbă populară, are loc și aici o „epurare neologică” progresivă
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
unui gînditor măcinat de obsesia înțelegerii. A înțelege o temă înseamnă a o reduce la un set mic de scheme logice, și acolo unde reducerea nu apare, acolo înțelegerea e imposibilă. O carte de încrîncenare logică, înzestrată pe alocuri cu virtutea conciziei rapsodice.
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
contul ei de Facebook, mesajul fiind însoțit de o poză topless. În altă fotografie, Amina apare făcând un gest indecent și are scris pe trup: "Fuck your morals". Autoritățile tunisiene au fost revoltate de atitudinea tinerei. Șeful Comisiei pentru Promovarea Virtuților și Prevenirea Păcatului din Tunisia, predicatorul islamist Almi Adel, a cerut că fata să fie ucisă cu pietre. Amina a disparut însă și, potrivit digitaljournal.com, ea ar fi fost internată de către membrii familiei sale într-un spital de psihiatrie
Femei goale pe Facebook pentru a salva o tânără de la moarte - FOTO by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/56575_a_57900]
-
de strînsă ca să vorbim de o autoare cu înzestrare dublă: cu știința livrescă a istoriei literare și cu erudiția masivă a fenomenului plastic. Aflată în posesia unei asemenea chiasme savante, autoarei i-a fost greu să renunțe la una din virtuți în favoarea celeilalte, mai ales atunci cînd a avut sarcina scrierii unei teze de doctorat, drept care le-a adunat pe amîndouă sub bolta unei teme cu valență filozofică: mania autoreferențialității în pictură și în literatură. Raluca Dună nu spune „manie” și
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
de specialitate (Georg Misch, Georges Gusdorf, Louis Marin). Rezultatul este volumul Eu, autorul, o mostră aspră de depănare a unei erudiții fastuoase, pe care o străbați cu aerul că asiști la o procesiune solemnă de spectre reci: un jargon fără virtuți literare adăpostind un munte de detalii docte. Dată fiind chiasma de care vorbeam, volumul e țesut din două fire pe care autoarea le urmărește prin alternanță: cînd imaginea de sine pe care pictorii au încrustat-o în pînze, cînd portretul
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
apariția. Capitolul de Schițe și nuvele ne oferă, cu toate acestea, și o mică surpriză, dacă pot spune așa. Este vorba despre Canonul comisului Dinu Matraca, apărut tot în Convorbiri literare, în 1942: un text care, fără să aibă cine știe ce virtuți estetice, pare a contrazice profilul de scriitor „moralizator” cu care I. Al. Brătescu- Voinești a intrat în posteritate, în special după ce s-a constituit benevol în denunțător al „pornografilor”, în timpul celebrului proces din 1937. În această schiță „corozivă”, vecină cumva
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
e inestetic și respingător, și nici un intelectual cu scaun la cap nu va găsi vreo plăcere ca, parcurgînd răsturnările unei vieți distruse, să caute în ele motive de reverie vesperală. Atrocitatea, cînd e reală, te indispune, doar cea închipuită avînd virtutea de a te încărca cu entuziasm meditativ. Numai că în cazul de față viața personajului este atît de neverosimilă încît nu doar că face de rușine ideea de ficțiune, dar chiar strecoară în cititor senzația că un element incredibil s-
Crucea de la Oranki by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5679_a_7004]
-
Un alt mod e cel al disciplinei, al cumpătării, al atitudinii care înlătură asperitățile în căutarea unui echilibru. Disputa e ocolită sau redusă la un minim de semne, de o grație chinezească. Taciturn și zâmbitor, criticul din această clasă cultivă virtuțile toleranței, ale așteptării. Individualitatea sa poate părea la un moment dat rarefiată, disparentă. Dar calitățile i se revelă în timp, substanța se acumulează strop cu strop. Picăturile aproape neluate în seamă în ronronul lor discret sfârșesc prin a impune imaginea
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
norocosul cuib: sîrme, crucifixuri,/ lanțuri vechi din economia omului căzute, / lămpița cărnii clipocește-n beznă, / auzul toarce puf nou în urechiușa iernii”. Ființa balansează între întreg și detaliu, între dramă (atribut al ansamblului) și absoluție (atribut al detaliului cu magice virtuți ascunse): „Puțina decență de pe lume e păstrată în pumnii cei mai mici”. Deși declară că nu are dreptul de-a fi „mai singur decît restul oamenilor”, autorul își cultivă solitudinea cu o conștiință a incapacității organice de socializare: „Nu pot
Din stirpea damnaților by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5798_a_7123]
-
dădeau greș. Marin Constantin rămâne o expresie a spiritului acestor locuri; de azi și dintotdeauna. Le-a rămas atașat prin natura ființei sale. Prin crezul său. Prin plecarea sa în eternitate s-a îndepărtat visul cântului coral drept corolar al virtuților expresiei vocale. Ne-au rămas nostalgia muzicii sale, imprimările discografice, amintirile.
Marin Constantin - artistul intrat în legendă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5813_a_7138]
-
un diagnostic exact al unor „maladii” de natură abstractă de care am ajuns să suferim toți: „Din păcate, România de astăzi trăiește un moment de suspensie generală a încrederii, și asta la toate nivelele. Grav este că această valoare, această virtute lipsește chiar la cel mai înalt nivel. Asistăm la un moment în care un minister nu mai are încredere în președinte, președintele nu mai are încredere în minister, respectiv în poliție, iar între guvern și opoziție, firește, nu poate fi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5836_a_7161]
-
în volumul în cauză. Spațiul fix al rubricii nu mă lasă oricum să spun totul, să strig cu forța potrivită cât m-au încântat migala și inspirația și izbutita formă finală a volumului, o uriașă izbândă lingvistică și artistică vădind virtuți contradictorii parcă: ținând să impună stilul dificil, niciodată întâlnit până atunci al originalului, și urmărindu-și îndărătnic scopul printr-o muncă fără răgaz sau odihnă până la victoria asupra cuvântului impropriu, Ș. Foarță zboară totodată avântat, sprințar dar lin, cu ușurința
E fără e ! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5835_a_7160]
-
nu are nici un sens (e o iluzie să credem că evoluția este ascendentă, de la inferior la superior, în virtutea unui avînt spre perfecțiune), totul reducîndu-se la un război de supraviețuire în care variațiile întîmplătoare ale speciilor pot fi păstrate în măsura în care au virtuți adaptative. De supraviețuit nu supraviețuiesc decît cei apți a se adapta la condițiile concurenței. Tribulațiile prin care trebuie să fi trecut cercetătorul britanic pentru a gîndi evoluția vieții ca fiind ruptă de providența divină (Dumnezeu nu intervine în lume, cel
În umbra lui Darwin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5839_a_7164]