4,713 matches
-
Redactori permanenți sunt Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mihai Codreanu, Mihail Sevastos, Alfred Hefter, Otilia Cazimir. Subtitlul „Bazar săptămânal” semnalează marea diversitate de preocupări a revistei: cultură, filosofie, sociologie, psihologie, folclor, arhitectură, arte plastice, muzică, teatru ș.a. Rubrici: „Bazarul cu imagini”, „Vitrina comică și bufă”, „Indiscreții”, „Cronica”. Poezie scriu Otilia Cazimir, G. Topîrceanu, Simona Basarab, Ion Pillat, Mihai Codreanu, Tudor Arghezi, Leon Negruzzi, Emil Isac (Baladă ardeleană), Sergiu Dan, Emil Serghie, Sandu Tudor, Radu Boureanu, Al. Bilciurescu, Cincinat Pavelescu, Tudor Mușatescu. Proza
LUMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287892_a_289221]
-
50 începe să-și îmbunătățească vizibil conținutul, pentru ca în anii ’80 să fie considerată o revistă de ținută. Pe parcursul anilor L. a menținut rubrici permanente (cu unele modificări), precum „Poezie”, „Proză”, „Teatru”, „Studii și cercetări”, „Dialoguri”, „Școală și educație”, „Politice”, „Vitrina cărților”, „Caleidoscop cultural”, „Revista revistelor”, „Meridiane”. Informațiile publicate în cadrul acestor rubrici au atât caracter local, cât și o deschidere spre alte culturi. Din 1995 există următoarele rubrici permanente: „Evocări, amintiri, mărturisiri”, „Manu propria”, „Reverii”, „Memoria clipei”, „Ecouri lirice”, „Paralel” (rubrică
LUMINA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287911_a_289240]
-
nemțene „Avântul” și „Năzuința”, dă scurte proze în „Bilete de papagal” și „Radical”. Mai colaborează la „Omul liber”, „Excelsior”, „Viața literară”, „Viața românească” și „România literară” (la ultimele trei în 1933, cu fragmente de roman), apoi la „Azi”, „Convorbiri literare”, „Vitrina literară”, „Credința”, „Reporter”, „România literară” (1939) ș.a. Corector la unele dintre acestea, mai târziu devine redactor la ziarul „România” și la Agenția de știri Rador. A mai folosit pseudonimele Corado (în colaborare cu Radu Costăchescu), Tudor Nemțeanu și Tristan. Editorial
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
articole economice. De asemenea, semna un manifest avangardist în revista „unu”, un „pretext teatral”, Hérode, în limba franceză, în „Contimporanul”, o proză cu aspect modernist, D-l Vam Ex-Înger, și eseuri în „Floarea de foc”. Mai colaborează sporadic la „Vremea”, „Vitrina literară”, „Calendarul”, „Credința” și „Azi”, în ultima dând la iveală ciclul liric Contingent 1916. Prieten cu Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian și Petru Comarnescu, căsătorit o vreme cu pictorița și poeta Margareta Sterian, S. participă la întemeierea grupării Criterion
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
încă pe Himalaia creației, dar are în raft pentru el, familie, prieteni și cititori - deci pentru literatura română am înțeles euconvorbitorul fiind unul dintre membrii USR cu stagiu îndelungat. Cărțile sale : Pe fluviu la deal - roman, 1992; Ademenirea - roman, 1996; Vitrina cu fantasme - roman, 1998; Pastile contra morții - povestiri, 2001; Erotica - două romane - Clubul Megasexe și Prețul vieții ca de câine, 2002; Interiorul unui cerc, 2012, toate la Editura TipoMoldova; Jurnal tardiv început și fără sfârșit 2000-2006, vol. I , Editura PIM
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
Titel Petrescu (mai 1931 - iulie 1940). S. are un pronunțat caracter propagandistic, urmărind „răspândirea și propagarea ideilor socialismului științific” și „să apere și să reprezinte interesele clasei muncitoare”. Există și rubrici literare, dar au caracter sporadic: „Teatru-literatură-artă”, „Carte și cultură”, „Vitrina librăriei”. S. publică sau, mai ales, reproduce, versuri de G. Coșbuc, Traian Demetrescu, Panait Cerna, Tudor Arghezi, Mihail Cruceanu, B. Nemțeanu, Paul Constant ș.a. Colaborează cu proză George Mihail Zamfirescu, Izabela Sadoveanu, Ion Pas, care folosește și pseudonimul Ion Plugaru
SOCIALISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289743_a_291072]
-
act și pentru cultivarea acesteia în repertoriul teatral românesc, în timp ce Ion Anestin comentează comedia în trei acte Zile vesele după război de Mihail Sadoveanu. Foarte activ este Pompiliu Constantinescu, cu recenzii și cronici la cărți nou-apărute, inițial în cadrul rubricii „Spectacolul vitrinei”: Hortensia Papadat-Bengescu, Rădăcini, Octavian Goga, Din larg, Lucian Blaga, La curțile dorului, Mircea Eliade, Nuntă în cer, Dan Petrașincu, Miracolul, G. Călinescu, Principii de estetică, Sabin Velican, Pământ viu ș.a. Același critic semnează eseurile Macedonski reabilitat, Variații la tehnica argheziană
SPECTACOLUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289815_a_291144]
-
București, 1972; Nopțile din underground, București, 1972. Antologii: Antologie de imagini din poezia nouă, București, 1934. Traduceri: Interpretări din lirica lui Gourmont, București, 1940 (în colaborare cu Mihail Straje). Repere bibliografice: N. Coman, „Artificii”, „Luceafărul literar”, 1931, 3; Mircea Streinul, Vitrina cărții, „Junimea literară”, 1933, 10-12, 1934, 1-6; Matei Alexandrescu, „Antologie de imagini din poezia nouă”, „Litere”, 1934, 8; George Demetru Pan, „Claviaturi”, „Gazeta”, 1935, 324; Iulian Vesper, „Claviaturi”, „Epoca”, 1935, 1 870; N. Crevedia, Pâine și poezie: Teodor Scarlat, PRV
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
dogmelor marxist-leniniste, recenzii consacrate scrierilor realismului socialist din țară și de peste hotare. De-a lungul timpului, cronicile literare, apărute destul de parcimonios, uneori în cadrul unor rubrici cu caracter nepermanent, intitulate „Cronica literară”, „Literatură și artă”, „Note de lectură”, „Cartea de debut” „Vitrina cu cărți”, „Literatură - artă”, „Opinia literară și artistică”, aparțin lui S. Damian, Ion Vitner, Mihai Gafița, Eugen Luca, Lucian Raicu, Cezar Petrescu, Al. I. Ștefănescu, Al. Piru, Ion Cristoiu, C. Stănescu, Victor Atanasiu, Sorin Preda, Nicolae Baltag, Petru Poantă, Nicolae
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
fondează revista „Discobolul”. Aici își publică primele fragmente de roman, după ce debutase în același an, cu articole și cronici literare, în revista „Bobi”. Între 1932 și 1943 a frecventat cenaclul Sburătorul, a cărui atmosferă este evocată în volumul de memorialistică Vitrina cu amintiri (1973). Alte cronici, articole, reportaje, note polemice îi apar în „Credința”, „Dimineața”, „Viața literară”, „Cuvântul liber”, „Azi”, „Vremea”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” (unde semnează, în 1937, rubrica „Puncte”), „Revista Fundațiilor Regale”, „Democrația”, „Dreptatea nouă”, „Unirea” (1945), „Ultima
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
a personajelor, abundența clișeelor) se amplifică la proporțiile unei cărți de mari dimensiuni. Mult mai reușite sub raportul introspecției psihologice, amintind de vocația analitică de la debut, nuvelele Nuntă în stepă (1955), Hoțul (1957), Urmărirea (1966) dau măsura prozatorului, ca și Vitrina cu amintiri, reușită construcție memorialistică. SCRIERI: Dincolo de tristețe, București, 1940; ed. postfață Șerban Cioculescu, București, 1969; Oamenii visează pâine, București, 1945; Vițelul de aur, București, 1949; Cuptorul nr. 3, București, 1950; Linia de foc, București, 1950; Erupția, București, 1951; Mama
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
Erupția, București, 1951; Mama, București, 1951; Poveste de dragoste, București, 1951; Rădăcinile bucuriei, București, 1954; ed. (Podul amintirilor), București, 1963; Nuntă în stepă, București, 1955; Izgonirea din rai, București, 1956; Hoțul, București, 1957; Urmărirea, București, 1966; Itinerarii critice, București, 1971; Vitrina cu amintiri, București, 1973. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, II, 450-453, VI, 295; Șerban Cioculescu, „Dincolo de tristețe”, „Jurnalul”, 1940, 181; Călinescu, Ist. lit. (1941), 880, Ist. lit. (1982), 966; Al. Piru, „Oamenii visează pâine”, VR, 1945, 11-12; Dan Petrașincu, „Oamenii visează
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
1965, 27; Alexandra Stamate, „Urmărirea”, VR, 1967, 5; Perpessicius, Alte mențiuni, III, 137-143; Crohmălniceanu, Literatura, I, 436; Nicolae Balotă, „Itinerarii critice”, LCF, 1972, 51; Lascăr Sebastian, La moartea lui Ieronim Șerbu, RL, 1972, 51; Corbea-Florescu, Biografii, I, 225-232; Nicolae Manolescu, „Vitrina cu amintiri”, RL, 1974, 3; Popa, Dicț. lit. (1977), 545; George, Sfârșitul, III, 229-232; Micu, Scurtă ist., III, 11, 70, 325; Popa, Ist. lit. I, 967; Dicț. scriit. rom., IV, 448-449. D. Gr.
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
tipărită în 1924. Îi mai apar plachetele Flori și fluturi (1924), Jucării (1927) și traducerile Răpirea de Paul Bourget, Ditirambe către Dionysos de Friedrich Nietzsche și Odaia ceasornicului de Georges Duhamel. În deceniul al patrulea e prezent în „Cuvântul liber”, „Vitrina literară”, „Europa”, „Viața de azi”. De sub tipar îi ies volumele de poezii Înfrângeri (1934), Paisie psaltul spune... (1934) și Notații (1936), precum și eseul Nietzsche (1937). În timpul regimului antonescian S. e radiat din barou și din corpul ofițerilor de rezervă, i
SILVIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
-și doctoratul la Paris (1930-1931). Debutează cu versuri în 1926, la revista „Lumea” (Iași), sub pseudonimul Eraclie Pralea, apoi își începe colaborarea de lungă durată la „Cuvântul”, fiind și redactor al acestui ziar (1927-1934). Concomitent, va colabora la „Tiparnița literară”, „Vitrina literară”, „Vremea”, „Contimporanul”. Semnează și cu pseudonimul de sursă gidiană Amyntas. Înapoiat de la Paris, participă, în 1932, la organizarea grupării Forum (cu Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Petru Comarnescu ș.a.), înlocuită curând de gruparea Criterion, precum și la întemeierea revistei „Azi” (director
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
Descântecele ursăriței, toate fragmente din romanul Lisaveta), ca și impresiile lui Gala Galaction și Demostene Botez despre București în vreme de război. F. Brunea-Fox semnează reportajul intitulat Snagovul în zodia lui Killinger, reprezentativ pentru resentimentele în fața aroganței naziste. La rubrica „Vitrine” sunt consemnate romane de Olga Greceanu (Vreau) ori de Mircea Damian (Rogojina), dar și o traducere din Neînfrânții de Boris Gorbatov. În primul număr începe publicarea, în serial, a unui text din Antoine de Saint-Exupéry (Prăbușirea), în numărul următor Eugen
TORŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290232_a_291561]
-
trilogie. Marmură neagră (1989) e un roman despre inexistența prețios complicabilă a unui cătun, unde bătaia către un nivel de adâncime simbolică e de fapt o bătaie a pasului pe loc. Mai târziu apare romanul „antitotalitar”, parabolic și cu „cheie” Vitrina cu păsări împăiate (1994), topit, conform autorului, în 1986. Romanul Rătăcirea Domnului (1999) descoperă roata câtorva procedee postmoderne pentru a trata tema artistului de geniu în conflict cu societatea ostilă, iar Batalioane invizibile (2001) redescoperă parabola à la Coroana Izabelei
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
fatal, 1998), scrise, după mărturia autorului, ca antrenament pentru romane, nu fac decât să le prefigureze pe acestea în regimul mediocrului. SCRIERI: Mezareea, București, 1974; Crisalide, București, 1977; Noaptea muzicanților, București, 1978; Coroana Izabelei, București, 1982; Marmură neagră, București, 1989; Vitrina cu păsări împăiate, București, 1994; Rezervația de lux, București, 1995; Crucea de argint, București, 1996; Coroana Izabelei, I-III, București, 1998; Alergătorul fatal, București, 1998; Rătăcirea Domnului, București, 1999; Batalioane invizibile, București, 2001; Vămile depresiunii, București, 2002; Avocatul diavolului. Marian
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
O parabolă a puterii, VR, 1983, 11; Ion Cristoiu, Înzestrarea și prelucrarea, RL, 1989, 41; Valentin Tașcu, „Marmură neagră”, ST, 1989, 11-12; Alex. Ștefănescu, Roman cu cheie și alegorie, RL, 1995, 9-10; Monica Spiridon, Apă vie, apă moartă: viața în vitrina literaturii, LCF, 1995, 10; Octavian Soviany, Limburile puterii, CNT, 1995, 15; Gabriela Duda, Povestiri din irealitatea învecinată, ST, 1995, 6; Ulici, Lit. rom., I, 375-378; Monica Spiridon, Simulare de lux sau Căderea din lume, LCF, 1996, 1; Romul Munteanu, Un
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
în majoritate orientate spre Răsărit și spre „realizările” magistrale obținute de Uniunea Sovietică, numele aduse în fața publicului fiind de cele mai multe ori ale unor obedienți ai timpului, filmele și ele exclusiv sovietice, iar cărțile îndeobște traduceri apărute la Editura Cartea Rusă. „Vitrina cărții” este dedicată cronicilor și recenziilor literare. Scriu aici Isaiia Răcăciuni (Lucian Boz, „Franța 1938-1944”, 15 ani de la moartea lui Maiakovski), Al. Cerna-Rădulescu (Însemnări despre literatura sovietică), Zaharia Stancu (N. Cobar, Homer antifascist). Comemorări sau apariția unor volume considerate speciale
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
URMUZ, publicație apărută la Câmpina, lunar, între ianuarie și iulie 1928. Subtitlul inițial, „Revistă de avantgardă”, se schimbă odată cu numărul 3 în „Vitrina de artă nouă îngrijită de George Bogza”, acesta asigurând și directoratul. Dacă la început, după cum precizează numărul de deschidere, se vor publica colaborări ale grupării de la „Integral” din București, în primele numere semnând Ilarie Voronca, Gheorghe Dinu (Stephan Roll), Al.
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
Rebreanu, Aron Coruș, Lucian Blaga, Emil Cioran) și cu Petre Georgescu-Delafras, directorul Editurii Cugetarea. Sectorul de critică literară e susținut de Arșavir Acterian (Visul lui Descartes), Ion Șiugariu (Ardealul revuistic), Pericle Martinescu (Misiunea artistului), N. Crevedia, fiind completat de rubrica „Vitrina literară”, asigurată de Mihail Straje, care obține încă un interviu de la Mircea Eliade. Mai semnează Perpessicius - eseul Hasdeu academician, Anton Balotă - textul memorialistic Am cunoscut pe Iovan Ducici, N. Crudu - un medalion Aron Cotruș. Proza este reprezentată doar prin Mihail
VEAC NOU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290473_a_291802]
-
și virtuțile ludice ale limbajului (Ev, Eleonora). În același timp, peisajul citadin cosmopolit, sclipitor și caleidoscopic devine un prilej de developare a fascinantei polimorfii a lumii moderne: „La băcănie la Ciobanu / lunecă pe chitre soare. / Câtă umbră sub pădure, / în vitrina fructelor răcoare. / Au sosit / strugurii timpurii din sud, / banane în piele de căprioară / și nucile de cocos / cumplit testiculare / în care hohotele negrilor se mai aud. / Aici, aici, / unde târguiește Mira Popovici, / sună-ți anii în valută forte, / pipăie meridianul
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
lacrămi de făină / printre sonerii, lumină, / de Sfântul Bartolomeu al afișelor. // Dinspre bariere noaptea vântuie, - / treci între cristale, feerică, deci, / pe rugul tău lăuntric răstignită, / în dâra farului, snop imponderabil, / cu echipaj, pe pneu rostogolit. // Și s-au aprins stelarele vitrine, / cumplit se strâmbă Negrul la volan, / înghite felinarele unul câte unul, / la intrarea în teatru, va dansa, va dansa. // Nu mă vezi, sufăr, sub țilindrul inutil”. Odată cu concentrarea asupra activității gazetărești militante, și îndeosebi după încetarea apariției „Contimporanului” (1932), lirica
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
căror talent la început are de parcurs - oricum - drumul greu al indiferenței masei”, precizând: „Vom prezenta, așadar, sistematic pe tinerii poeți în a căror sensibilitate vom fi descoperit mai ispititoare caracterele autenticității [...] pe tinerii prozatori de veritabilă esență”. Rubricile „Note”, „Vitrina”, „Zodiac” și „Galantar” reflectă, sub specia crochiului, evenimentele literare ale zilei, precum aparițiile de la Editura Cultura Națională, cuprind scurte articole în maniera criticii de receptare, iscălite de Cicerone Theodorescu, I. Peltz și Eugen Ionescu, extrase din presa vremii și reacția
ZODIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290746_a_292075]