73,434 matches
-
nu doar îndreptățită, dar și absolut necesară. Nu numai din prisma câtorva - să le zicem astfel - probleme de conștiință, Mateiu cel de aici nemaifiind întru totul acela cunoscut din scrierile deja existente. Dar și, așa cum anunțam, din câteva pricini ce vizează în primul rând tipul de memorie al pasionatului heraldist. Lăsăm, deci, la o parte implicarea politică puțin cam prea centrală a acestuia și preocuparea susținută pentru tânăra generație aflată sub umbrela ideologică a lui Nae Ionescu. Ele pot indica, în
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
față cu cântăreața, care continuă să depene, pe scenă, ritmuri și armonii de jazz, pe un ton melancolic, patetic, dezolant. Impresionantă prezența, ca și timbrul vocii Anatei Spiegel - dramatic, cu modulații de o surprinzătoare complexitate, cu adâncimi și elanuri ce vizează transcendența. În opinia mea, amprenta celei de-a treia zi a Noului Festival s-a circumscris unui simbolism triplu: ludicul, incantatoriul, călătoria în timp, începând cu Întâlniri în spațiu II și terminând cu spectacolul multimedia Wormsongs și concertul-joc de șah
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
poem al lui Ion Barbu "Bălcescu trăind", în gloria "republicii române populare"! Autorul "demască" burghezo-moșierimea ("ai multursuzei tagme gianabeți") care, cu complicitatea ofticii și a exilului, l-au ținut pe Bălcescu "sub peceți" fiindcă era "inima dintâi republicană". Pe cine vizează acuzația că: "iar zveltei libertăți suciră trilul"? Nu pe comuniștii care, chiar în anii când Ion Barbu se forța să intre în proletcultism (înainte de a se retrage, cu grabă, la adăpostul meterezelor matematicii!), suceau trilul culturii românești? Resortul psihic compensatoriu
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
nu direct, cel puțin din fotografii, pot observa cu ușurință că noua variantă seamănă izbitor cu cea veche, începînd cu ținuta și atitudinea regelui și sfîrșind cu modul de a păși al calului. Singurele deosebiri pe care le-am remarcat vizează coama zimțată a armăsarului, care aduce cu o creastă de dinozaur, și coada fluturînd cam frivol, pe cînd cea veche se arcuia paralel cu crupa și sfîrșea în atingere cu picioarele din spate. Ei bine, deosebirile sînt prea mărunte spre
Ei bine by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8459_a_9784]
-
legate de ancorarea puternică a compozitorului în orizontul spiritualității românești și ortodoxe, precum și unei părți a fondului epistolar, îndeosebi a scrisorilor primite de Paul Constantinescu și de văduva Marica, după dispariția prematură a muzicianului, dar și unor programe sau documente vizând tratative pentru manifestări concertistice cu lucrările compozitorului ploieștean - la loc de cinste putând fi citat Byzantinisches Weihnachtoratorium. În schimb, prima este consacrată corespondenței lui Paul Constantinescu cu diferiți destinatari, mai precis scrisorilor trimise de muzician, compartimentate astfel: prima parte rezervată
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
și o altă întrebare: având în vedere unitatea constitutivă a unei opere de artă, se cuvine făcută o segmentare artificială în interiorul ei (de tipul volumele I și II vs. volumul al III-lea)? O altă imputare făcută de Cristian Moraru vizează tendențiozitatea comentariului auctorial. Și în opinia noastră, în acest sector se plasează cel mai considerabil tribut plătit de autor factorului ideologic. Pentru a ilustra această observație, criticul reproduce un fragment din primul volum al romanului: "Erau oameni avuți și europeni
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
război", cititorul întârzie să fie zguduit. "Pe-un mal străin" - deci oastea lui Fulger ieșise dintre propriile hotare, era în ofensivă! - un viteaz cade cu fața la dușman, indiferent dacă brațul ce-l doboară este hain sau nu. Toată strădania lui Coșbuc vizează transmiterea nesfârșitei dureri a părinților și poporului adunat la îngropăciune: și popi, șirag, cădelnițând Ceteau ectenii de comând - și clopote, și plâns, și vai; și-oștenii-n șir, și pas de cai, și sfetnici, și feciori de crai, și nat de rând
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
în acuze, deși pot veni dinspre ideologii incongruente. Virgil Nemoianu a analizat conflictele formalismului estetic cu alte filosofii ale artei și a remarcat persistența unor "reacții bizare", recurente și în afara perimetrului comunist, dintre care imputarea cea mai importantă, aparent sofisticată, vizează tendința reacționară. În viziunea acestor aprecieri ideologice bizare - constată Virgil Nemoianu - "formalismul estetic este o pepinieră a forțelor reacționare; este sursa ideologiilor pernicioase și chiar a politicilor tradiționaliste și fasciste. E o mască abil confecționată, în spatele căreia forțele malefice pregătesc
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
Mircea Mihăieș Intr-o lume tot mai materialistă, puțini oameni mor fără să lase ceva de moștenit. Chiar dacă unul din punctele "Manifestului Partidului Comunist" viza tocmai ideea de anulare a dreptului la succesiune (lucruri pe care junii neocomuniști români le ocultează elegant, probabil prea ocupați să-și rumege bursele și bacșișurile oneghiste), cutuma a rezistat mileniilor și regimurilor politice. Și e firesc să fie așa
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]
-
o menține într-o stare de normalitate. Ceea ce se degradează este atitudinea artistului față de propria breaslă. Nu se mai poartă, astăzi, bucuria față de ce săvârșește aproapele tău. Mulți, ori chiar foarte mulți, sunt interesați de realitatea teatrală doar în măsura în care îi vizează. A dispărut cultul pentru valori, la cei tineri pentru model (fenomen cu neliniște remarcat și de Gabriel Liiceanu cu prilejul lansării cărții omagiale dedicate lui Victor Rebengiuc), proliferează în schimb mentalitatea că teatrul "începe și sfârșește cu noi". Urmările unei
CÂTEVA CONOTAȚII SUBIECTIVE by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8540_a_9865]
-
întreprinzătorul o pune la cale? Toate acestea amintesc izbitor de atmosfera poemelor lui Vișniec. Iată o evidență care, din nefericire, nu ne duce prea departe. O puteam bănui direct din context sau din tradiția instituită de poeții care, fără a viza o schimbare majoră de traiectorie, comit câte un asemenea volum prozastic. Mult mai interesant ar fi să deducem tocmai punctele de clivaj sau de inflexiune care conduc la brevetarea unui autentic regim al prozei. La o individualitate greu de tradus
Alt contingent by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8549_a_9874]
-
manieră englezească. În 1973, Editura Enciclopedică Română publica un foarte bun Dicționar de pronunțare - nume proprii străine, al Florenței Sădeanu. Bogat, în genere corect, a fost mult folosit și chiar reeditat. Un asemenea dicționar - care are o valoare practică și vizează un destinatar concret - trebuie totuși actualizat permanent: pentru că numele încarnează tocmai actualitatea: apar personaje publice noi, legate de anumite teme de interes, în vreme ce altele ies din centrul atenției. E normal să existe chiar mai multe dicționare de acest tip, în
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
Cornel Ungureanu este limpede că nu la o astfel de perspectivă avem a ne aștepta. Fără a fi imun la picanteriile biografice (fără ipocrizie, cine este?), Cornel Ungureanu pune întotdeauna pe primul plan opera, iar polemicile sale - atâtea câte sunt - vizează mereu idei, nu oameni. Pentru un astfel de autor particula "secretă" într-o "istorie a literaturii române" nu poate face trimitere decât la conținutul respectivei istorii literare. La cărările ei mai puțin umblate, la operele rămase în umbră ale unor
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
putem percepe solia din graiul ancestral, nu întotdeauna bine articulat? Dacă am fi în stare să-l recepționăm, am acționa mai puțin șovăielnic, am ocoli concluziile anapoda, în răspăr cu comandamentele naturii. E important de accentuat la Breban că demonstrația vizează doar o parcelă a unui întreg, că el se ferește să generalizeze. Nu întocmește silogisme valabile pretutindeni, în maniera unei lucrări de documentare științifică. În fața unor hieroglife, care însumează o experiență de veacuri, autorul ne îndeamnă doar să reconsiderăm atitudinea
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
clasificate de către istoriografia tradițională produc neașteptate revelații. După ce în prima carte a noii colecții s-a ocupat de dosarul secret al controversatului agent comunist Cristian Rakovski, Stelian Tănase publică acest volum, poate chiar mai interesant despre documentele Siguranței care îi vizează pe avangardiștii români. Interesul pentru o asemenea carte este dublu. Ea aduce informații inedite despre activitățile mai mult sau mai puțin obscure ale unor importanți artiști de avangardă (Geo Bogza, Victor Brauner, Scarlat Calimachi, Ion Călugăru, Gheorghe Dinu/Stephan Roll
Fața ascunsă a avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8604_a_9929]
-
sau de o ruptură între cele două universuri sub aspect artistic, dar și personal? V.D.: Ruptura a fost dramatică, dar nu am simțit-o ca ruptură pentru ca eu am plecat pentru trei zile (mai bine zis trei săptămâni... cât era viza) cu intenția să mă întorc acasă și am rămas până acum. Multă vreme m-am „hrănit” cu gândul întoarcerii... așa că nu am simțit ruptura decât după ce ea s-a „recusut”... Dacă mă gândesc mai bine, timpul petrecut în România mi
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
etc. B.T.: Nu doar înființarea acestui centru și tot ceea ce ai enumerat face parte din strategia ta de diplomație culturală în promovarea muzicii românești. Mai mult, în calitate de îndrumător de teze doctorale ți-ai orientat doctoranzii spre teme de cercetare ce vizează muzica românească, astfel conferind o mai mare vizibilitate peisajului cultural din țara noastră. Nu numai că nu ai pierdut dimensiunea românească, dar ai consolidat-o, proiectând asupra ei o privire dinspre occident. Cum sunt primite acțiunile pe care le întreprinzi
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
sa cultură, Russo s-a aflat mereu în căutarea fondului nostru ancestral, pe care era convins că nu-l poate găsi decît în folclor, după cum demonstra în Cugetări și în articolul Poezia poporală. Așa cum spuneam, fraza românească a lui Russo vizează decis registrul autohton, căutînd o "autenticitate" aproape demonstrativă. Exemplul cel mai clar este furnizat de Cîntarea României, o proză poetică pînă de curînd considerată drept operă emblematică a autorului, în realitate o compoziție greoaie și incoloră. Inspirată de artificioasa Paroles
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
elită, ce va rămâne cu siguranță în istoria Festivalurilor enesciene și, deopotrivă, în istoria vieții muzicale românești și internaționale. Structurarea tematică inițiată în 2007 a fost menținută constant, fiecare ediție adaptându-se însă diferitelor repere calendaristice ale anului respectiv sau vizând zone muzicale mai puțin abordate, dar apte să atragă și să stârnească interesul publicului: 2009 a stat sub semnul bicentenarului morții lui Joseph Haydn, în 2011 a fost introdusă secțiunea Muzica de pe glob, iar în 2013 s-a acordat un
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
impediment obiectiv ar putea fi măcar diminuat, dacă nu înlăturat, prin construirea unor mari depozite de cărți în zone strategice ale țării. S-a încercat o astfel de formulă pe la mijlocul anilor '90, când Fundația Soros a finanțat un proiect-pilot, care viza construirea unor depozite specializate, achiziționarea de camioane și aparatură electronică. Ca de obicei, în ciuda entuziasmului inițial, lucrurile s-au terminat jalnic. Intrat pe mâna unor "întreprinzători", din marele proiect a rămas fumul, iar sumele investite au dispărut o dată cu indivizii care
Vor dispărea librăriile? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8393_a_9718]
-
creator român preferă să-și exercite talentul în muzica de atmosferă a unor închipuite tablouri pitorești ori în parodierea fără prea multă ironie a unor opere imaginate ca fiind vetuste, ceea ce concordă cu setea lui enormă, pantagruelică de forme care vizează atât geografia cât și istoria artei sunetelor, îndemnându-l (prin analogie) să înghită marea muzică împreună cu arhitecturile și bibliotecile acesteia. În acest peisaj, clujenii Șerban Marcu, Adrian Borza, Cristian Bence Muk, ca și colegii lor bucureșteni Cristian Lolea și Mihai
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
care se încheie în mod expresiv și inspirat, consacrând ideea că "hăul care ia înfățișarea foamei e umplut la Hogaș cu fascinația spectacolului" (p. 104). Prezentarea de ansamblu a operei lui Hogaș din partea a patra are un caracter sintetic și vizează relevarea aspectelor considerate esențiale din perspectiva cititorului de azi, căruia i se oferă variate motive de a parcurge proza scriitorului nemțean cu toată considerația cuvenită. În opinia criticului, autorul prozelor din Pe drumuri de munte și al Amintirilor din-tr-o călătorie
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
barocă, pe care a început să o studieze de timpuriu și căreia i s-a dedicat în totalitate. Mullova vine din altă direcție, cântă în paralel și marele repertoriu al violonistului virtuoz și este implicată în multiple proiecte care nu vizează neapărat sfera muzicii preclasice. Tocmai pentru aceste motive felul ei de a cânta la vioară nu se aseamănă cu nimic, fiind o sinteză proprie, rezultată din multiplele tehnici și maniere pe care le abordează și care îi conferă ceva unic
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
început seara - a avut drept țel final să etaleze virtuozitatea interpretului fie că este vorba de orchestră sau de cvartet de coarde și opusul apare ca un poem simfonic cu câteva teme importante. În fapt este un fel alcătuirea care vizează neobarocul, un concerto grosso răsădit la începutul secolului al XX-lea, care permite instrumentelor o multitudine de intervenții solistice care la rândul lor dau posibilitatea etalării virtuozității participanților la actul interpretativ. Această lucrare este considerată ca fiind „provocatoare” și se
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
deja a declanșat imaginația celor care cunosc mai puțin textul lui Victor Hugo. Chiar dacă producția mendelssohn-iană în sau pentru genul dramatic este una de tinerețe și puțin cunoscută, ea evidențiază un deosebit talent în trasarea portretelor sonore pe care le vizează. A urmat celebrul Concert pentru vioară în mi minor op.64 în interpretarea violonistului rus Boris Brovtsyn , aflat pentru prima dată în România. Pe podiumul Atheneului temele lui au răsunat de nenumărate ori de-a lungul timpului, sub arcușul unor
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]