50,154 matches
-
despre Pavarotti. Sînt un admirator al acestui tenor chiar și azi cînd vocea a început să-l lase și cînd el e mai curînd un personaj al fostei sale voci decît un stăpîn al acesteia. După ce am fost bombardat cu vocea și fetele lui Pavarotti , la TVR, ca și cum el, posesorul vocii și al acestor fete, n-ar avea rival, mi-am retras treptat interesul față de apariția propriu-zisă a marelui tenor în România. Campania publicitară t.v. înainte de apariția lui Pavarotti a
Eclipsa, Pavarotti si Ceausescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17705_a_19030]
-
azi cînd vocea a început să-l lase și cînd el e mai curînd un personaj al fostei sale voci decît un stăpîn al acesteia. După ce am fost bombardat cu vocea și fetele lui Pavarotti , la TVR, ca și cum el, posesorul vocii și al acestor fete, n-ar avea rival, mi-am retras treptat interesul față de apariția propriu-zisă a marelui tenor în România. Campania publicitară t.v. înainte de apariția lui Pavarotti a fost înfiorător de mult asemănătoare cu aceea purtată pentru un
Eclipsa, Pavarotti si Ceausescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17705_a_19030]
-
tenor în România. Campania publicitară t.v. înainte de apariția lui Pavarotti a fost înfiorător de mult asemănătoare cu aceea purtată pentru un soi de vedetă a unui totalitarism muzical despre care nu Pavarotti însuși e de vină. El își păstoresre vocea, azi, cu mult mai mare grijă că înainte, dar asta nu îl face să redevină marele tenor de odinioară. Trebuie să recunosc că pentru mine Pavarotti, victima tunurilor publicitare autohtone, nu va mai fi niciodată un artist care să mai
Eclipsa, Pavarotti si Ceausescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17705_a_19030]
-
episodul la care ne referim: înarmat pînă-n dinți, Don Quijote stă de pază în fața hanului unde slujnica Maritornes și tînăra să stăpîna plănuiesc să-i joace o festă, ori - cum spune Cervantes - "să petreacă un pic ascultîndu-i aiurelile"2. Ademenit de vocea necunoscută printr-un soi de fereastră (bageaca de la pod) pe unde - explică autorul - "virau de-afară finul și paiele"3, Don Quijote îi întinde mîna slujnicei Maritornes, luată drept "prințesa", pentru că aceasta să priceapă "ce vajnica trebuie să fie puterea brațului
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
disperării traversate de prieteni, de cunoscuți. Eroina îl caută pe Iacob, un prieten, iar căutarea nu este decît un pretext pentru autoanaliza și autodezvăluiri. Asta și face, mai bine de o oră, într-un monolog în care, într-o singură voce se recunoaște o polifonie a vocilor disperării. Căile alienării unui homeless care iese printre picioarele spectatorilor dintr-un culcuș improvizat sub băncile de spectacol sînt punctate, alteori dezvoltate mai mult de eroina în nuanțe bine dozate. Scenariul are momente cînd
Să zbori spre Paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17700_a_19025]
-
Eroina îl caută pe Iacob, un prieten, iar căutarea nu este decît un pretext pentru autoanaliza și autodezvăluiri. Asta și face, mai bine de o oră, într-un monolog în care, într-o singură voce se recunoaște o polifonie a vocilor disperării. Căile alienării unui homeless care iese printre picioarele spectatorilor dintr-un culcuș improvizat sub băncile de spectacol sînt punctate, alteori dezvoltate mai mult de eroina în nuanțe bine dozate. Scenariul are momente cînd se lasă liber în mînă actriței
Să zbori spre Paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17700_a_19025]
-
Victoria Luță Deși voci aprige se tot aud, spunînd că literatura nu mai oferă, acum, motivațiile și plăcerile de altădată, se pare că încă există persoane dornice să-și vadă cu orice preț numele, în ipostaza de autor, pe o carte. Un asemenea caz
Nici o provocare by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17693_a_19018]
-
să elimine o parte din presiunea acumulată, astfel încât până și cei mai zeloși cântăreți ai dictaturii se pot lăuda azi - cu textele în fața! - că au spus ceva ce altul n-ar fi putut exprimă în acele timpuri. Azi rolul de voce privilegiată îl poate (încă!!) juca mai oricine, luându-i-se artistului această "favoare". Iar artistul se simte degradat, la fel cum se simte deposedat și de popularitatea să, atunci cand un burtăverde îi ocupă tot mai agresiv poziția de VIP. "Bine
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
Este, atunci, de condamnat un autor care își face, pe orice cale, publicitate? Nu știu cât rău face prin această și nici măcar nu cred că face vreun rău printr-un asemenea demers. În condițiile unei critici mute, cel putin el spune cu voce tare ceea ce alții păstrează în rezervele lor de suferință înăbușita. Mai degrabă se impune întrebarea dacă în felul acesta scriitorul își găsește alinarea. (Că principial nu e nimic malefic social într-o autopublicitate - atât timp cât ea se menține în limitele decentei
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
numai pentru bani. De aceea, când află că un unchi al său din America de Sud, de care nici nu auzise, i-a lăsat moștenire o mare sumă de bani, renunță cu plăcere la scris. După o perioadă de răsfăț, însă, o voce interioară îl îndeamnă să scrie din nou, de data aceasta cu adevarat, aspirând să creeze capodoperă care să-l facă "nemuritor". În acest moment narativ, autorul devine intenționat echivoc: Iulian moare în timpul unui acces de tuse și ajunge în Shambala
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
provoacă o alunecare dinspre profesionalism spre o accentuată notă comercială, si nu una de calitate, pînă la ceea ce am putea numi chiar prostituție. Muncă unui actor este complexă și ea nu se încheie odată cu un rol. Pregătirea fizică, corporală, întreținerea vocii, antrenamentul memoriei, consistentă și tipicul hranei, costul cărților de care are nevoie sau al îmbrăcămintei care să nu stîrnească milă și compasiune, weekend-uri sau vacante odihnitoare, toatea astea nu pot fi acoperite de două sau trei milioane pe lună
Tentatii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17733_a_19058]
-
ar fi decît "istoria diferitelor slujbe pe care zînă artei cuvîntului a fost silită să le împlinească, umila pe la curțile boierești ale altor valori". Că o excepție salutara e comentată prezența lui Maiorescu, "subtilă protestare, discipolul esteticei hegeliene, care cu voce senina a intonat pe aceste țărmuri danubiene un imn impersonal pentru eliberarea zînei care trebuie să rămînă nuda...". Încă în Personalitatea..., combătîndu-l pe Taine, Aderca specifică esteticul printr-un criteriu psihologic, socotind "știință frumosului" drept "o disciplină psihologică" și nicidecum
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
Gherea. În ce priveste ăeroareaă teoriei social-politice gheriste, Aderca denunță optică temporizării cultivata de Gherea, pe care o subsumează tacticii reformiste a Internaționalei a II-a". Vom reveni asupra raporturilor lui Aderca cu autorul Neoiobăgiei. Valentin Chifor: Felix Aderca sau vocea experimentului, Ed. Dacia, 1996, 224 p., preț nemenționat.
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
munca ducînd-o Persida, Natl decăzînd în beție și joc de cărți, dispărînd nopți întregi. Pînă la urmă o și bate, răpus de gîndul că s-a cununat pe ascuns și părinții îl văd alături de Persida. Iar fiica Marei medita cu voce tare: "Nu!... fără de binecuvîntarea părinților nu e cu putință fericire casnica", zguduită, apoi, de plîns în hohote. Din fericire, Persida rămîne însărcinată și nașterea s-a dovedit periculoasă. Moașa i-a anunțat, prin trimiși, pe Mara și pe cei doi
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
morale, el plîngea monoton și ofta ritmic. Nu era acolo nici disperare și nici revoltă; pentru întîia oară în aproape douăzeci de ani, l-am văzut pe Mircea înfrînt, zguduit de o realitate pe care n-o mai putea controla. Vocea lui virila, cu o sonoritate unică și rîsul acela de bărbat care stăpînește lumea fără nici un efort se stinseseră cu totul în fatalitatea suspinului. Această imagine îndurerata și tăcută se înalță din semiobscuritatea bisericii către claritatea unui moment mitic. Asemenea
Un statuar tragic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17751_a_19076]
-
finale, profilurile se îmblânzesc. Nuanțata, reculegerea din "Sanctus" (antipatic, acela care caută pete în soare, dar observ că nici soliștii, nici corul nu atacă "sonor" consoana inițială, așa că auzim mereu... "Anctus"...). Superb "Preludiul simfonic" desfășurat lent în curgerea moale a vocilor instrumentale, înainte de "Benedictus" (prin "Parsifal" va mai exista asemenea blândă reculegere). Celebrul imn, cu vioară solo (Anda Petrovici) rămâne unicul glas umil, înfiorat din această dramă. Mai sunt ecouri de luptă, neliniști, amenințări până la seninătatea din "Dona nobis pacem". Versiunea
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
cu vioară solo (Anda Petrovici) rămâne unicul glas umil, înfiorat din această dramă. Mai sunt ecouri de luptă, neliniști, amenințări până la seninătatea din "Dona nobis pacem". Versiunea Mandeal a "Misei Solemnis" a fost confesiunea beethoveniana a maestrului. A ales patru voci soliste remarcabile: Teodora Ciucur (soprana), Lucia Popa (alto), Ionel Voineag (tenorul, într-o excelentă formă vocală, cântă în forță cerută poate de majestuoasa opera, dar echilibrul cvartetului este stingherit de acest prim plan, mai ales de raportul cu glasul basului
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
Cristian Teodorescu " Se poate și mai prost, dom Criști!" mi-a spus acum vreo luna, cînd am vorbit ultima oară cu el. Mircea era plictisit de suferință, așa cum nu-l auzisem pînă atunci, vorbea mai greu și în voce îi apăruse o îndoială pe care nu i-o auzisem niciodată. Nu era îndoială cu program cu care cerceta mai tot ce se întîmplă în jurul lui. În ^79, cînd l-am cunoscut, urma să-i apară primul volum, Aventuri într-
Nedelciu - conspiratie reusită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17774_a_19099]
-
operat, la Marsilia, în țară s-a făcut un fel de colecta publică, cu un tapaj mai potrivit pentru o țară bananiera decît pentru una în care o personalitate de statura lui se vede la strîmtoare. Au existat și atunci voci care au spus ca Nedelciu nu trebuie plîns. Evident că nu trebuia plîns, ci ajutat, ajutor care a venit din partea prietenilor și admiratorilor lui, multi, dar săraci, dar și din partea guvernului. Ajuns în scaunul de infirm, Mircea vorbea și despre
Nedelciu - conspiratie reusită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17774_a_19099]
-
vreme s-a născut un alt tip de spectacol: teatru-dans, poate cea mai adecvată acestui final de secol, o formă de expresie multidimensionala, extrem de solicitanta pentru artiștii care o îmbrățișează. Tipul de interpretare actoriceasca pune în prim plan, corpul și vocea lui. Să privim mișcarea cu același interes cu care privim cuvîntul, spune Florin Fieroiu, un tînăr și foarte special balerin și coregraf. Răzvan Mazilu, Florin Fieroiu, Cosmin Manolescu sînt coregrafii-balerini care au adus cu adevărat un aer nou, proaspăt și
O altă generatie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17768_a_19093]
-
Dar așa risipit cum era, exilul românesc și-a făcut auzit glasul polifonic. De curand, d-na Georgeta Filitti a făcut să apară, la Editură Enciclopedica, o ediție ce adună publicistica din exil. E vorba despre articole publicate în ziarul Vocea libertății, care a apărut, la Atena, între anii 1954-1968. Inițiativa apariției acestei publicații, în limba română, a aparținut publiciștilor greci Vasile Moussou și D.G.Petropuliadi, cu scopul de a fi o tribuna a românilor și a grecilor plecați din România
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
aceste împrejurări, pier cei mai buni și substanță românească este diminuată". Cei din exil însă trebuie să-și continue militantismul, nelăsîndu-se copleșiți de resemnare. Și învățătură "experimentului" maghiar cu inacțiunea catastrofală a Occidentului (care nici măcar la ONU n-au ridicat vocea protestatara) a continuat să acapareze preocuparea conducătorilor exilului românesc, comentată fiind critic de V.V. Tilea, Radu Arion, N. Dianu, G.V. Serdici. Acesta din urmă observa, în noiembrie 1959, ca "răscoală ungurilor din 1956 a dovedit lumii întregi unde se plasa
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
activității exilului politic românesc. De astă dată a renunțat la note, multumindu-se cu un studiu introductiv. Eseul d-lui Alexandru Paleologu, așezat în fruntea ediției, despre exil, emigrație și diaspora întregește - cum să spun? - aparatul critic (minimal) al ediției. Vocile exilului. Ediție îngrijita de Georgeta Filitti. Editură Enciclopedica, 1998.
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
Luceafărului: "Privesc statuia lui Eminescu, noaptea,/ O noapte imperiala./ În preajma, iau cină tîrzie, măturătorii de stradă, bărbați și femei./ Au chipuri tăcute, imemoriale// Mai mulți șobolani se adună brusc/ în jurul statuii,/ într-un cerc conspirativ./ Încep să cînte pe trei voci,/ mai mult vociferînd:/ ăPoetul este un impostor!/ Nu descrie realitatea!/ Îl vom sfîșia, îl vom sfîrteca!a// E aproape media nopții, în Europa" (Statuia lui Eminescu, noaptea). Sau această amplu întristata deschidere geografică, aidoma unei îmbrățișări: "În zare, e Ciricul
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
din Giardini, este acum neîncăpătoare și vetusta. Țări ,,fără pavilion" , însă cu o veche identitate, din America Latină (Argentina, Bolivia, Columbia, Cuba, Guatemala, Honduras, Mexic etc.), din Asia (Taiwan), dar și din Europa (Irlanda, Cipru, Portugalia, Malta, Luxembourg) se manifestă că voci artistice distincte și dau acum ideii de contemporaneitate și o pregnanta dimensiune spațială. Alături, ca o certificare că lumea este în permanență mișcare și într-o neobosita reconstrucție, vin țările tinere, care și-au redobîndit recent dreptul la geografie, la
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]